Dacă noul concept strategic al NATO ar urma să definească Rusia drep inamic al Alianţei, o consecință firească a luări acestei decizii va fi o prezență permanentă a trupelor aliate în regiunea de est a Europei, prezice fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate Poloneze şi fost ambasador în Turcia, generalul în rezervă Mieczyslaw Cieniuch.
Polonia intenționează să mărească efectivele Forțelor Armate ale republicii la 400.000 de militari și să-și reechipeze complet armata. Oficialii de la Varșovia motivează aceste decizii prin “amenințarea unei invazii rusești”.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Flota a 6-a operativă din cadrul Forțelor Navale ale SUA a anunțat, pe 23.04.2022, că portavionul american Harry S. Truman, care operează în partea de est a Mării Mediterane, a intrat în nordul Mării Adriatice, împreună cu gruparea navală a acestuia.
Comandanţii militari ai NATO elaborează planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph - transmit DPA şi Reuters, potrivit Agerpres.
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu a declarat că demersurile de consolidare a capacităţii de luptă a Armatei României şi a posturii naţionale de apărare au reprezentat "o constantă a ultimelor decenii", iar ţara noastră este un "pivot fundamental" al NATO în regiune.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, pe 25.03.2022, că, la solicitarea președintelui rus, Vladimir Putin, Ministerul Apărării pregătește noi măsuri pentru întărirea flancului său vestic. Aceste instrucțiuni au fost date chiar înainte de decizia oficială a NATO privind întărirea flancului estic.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în cadrul reuniunii extraordinare a NATO faptul că întărirea prezenţei aliate în România, la Marea Neagră şi pe întreg Flancul Estic reprezintă un obiectiv strategic al ţării noastre, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice, iar această prezenţă consolidată trebuie să fie unitară, echilibrată şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Agerpres.
Consolidarea Flancului estic se poate face prin poziţionarea de forţe armate, cu dotarea modernă aferentă, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, care a adăugat că "nu se mai poate câştiga mare lucru în ziua de astăzi cu un camion şi un tanc".
Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații înainte de seummitul NATO de la Bruxelles, unde se va discuta despre războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Flancul estic al NATO trebuie întărit în mod echilibrat, în speţă partea sudică, mai ales spre Marea Neagră, trebuie să fie la fel de bine apărată şi întărită ca şi partea de nord a Flancului estic, din zona Baltică, a declarat miercuri, la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis.
Vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, ajunge vineri la Bucureşti în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului. E cea mai importantă vizită a unui oficial SUA în țara noastră din 2014 încoace când actualul președinte Joe Biden, pe atunci vicepreședinte, a vizitat România.
Polonia şi România fac totul pentru o coexistenţă paşnică, punând de acord toate acţiunile diplomatice şi politice, a declarat prim-ministrul Mateusz Morawiecki, joi, la finalul şedinţei comune a guvernelor polonez şi român, lansând un nou apel la partenerii europeni pentru implementarea unui pachet curajos de sancţiuni care 'să atingă serios economia rusească', în contextul agresiunii asupra Ucrainei.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de preşedintele Klaus Iohannis, se reuneşte miercuri la Palatul Cotroceni.
Președintele american Joe Biden a avut o videoconferință cu mai mulți lideri europeni pe subiectul în cursul serii de ieri, tema discuțiilor fiind manevrele militare agresive ale Federației Ruse de la granițele Ucrainei.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la consultările cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi cu ceilalţi lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul Bucureşti (B9), context în care a subliniat necesitatea ca NATO să fie pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.
Ministrul Bogdan Aurescu a participat, la Riga, în Letonia, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre ale NATO, unde a pledat pentru un nou concept strategic, adaptat la provocările actuale, şi pentru consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe întreg flancul estic, informează Ministerul Afacerilor Externe.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, va participa, marţi şi miercuri, la Riga, în Letonia, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, reuniunea fiind un reper important în pregătirea negocierii Noului Concept Strategic al NATO, precum şi a Summitului NATO de la Madrid din 2022.
Ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a pronunţat energic marţi, la Praga, în favoarea preconizatei reforme a NATO, subliniind că aceasta este necesară pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să poată face faţă eventualelor ”ameninţări din partea Rusiei şi Chinei”, relatează EFE.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că deciziile luate la Summitul NATO de la Bruxelles răspuns intereselor de securitate ale României. Totodată, NATO a reafirmat validatea politicii uşilor deschise, politică pe care România o susține. Țara noastră a reiterat problema suveranității și integralității Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova.
