Republica Islamică, sau, pe scurt Iranul, stat care are stipulat în Constituție distrugerea Israelului, se numără și printre principalii actori ai războiului neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.
Republica Islamică, sau, pe scurt Iranul, stat care are stipulat în Constituție distrugerea Israelului, se numără și printre principalii actori ai războiului neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.
După ce au purtat două războaie pentru controlul enclavei Karabakh, soldate cu mii de morți, Armenia și Azerbaidjan continuă să înregistreze periodic ciocniri între forțele de securitate masate la frontiera comună.
Situația în Nagorno-Karabakh e din ce în ce mai gravă. Coridorul Lancin e blocat de peste 30 de zile, fiind rupt complet accesul Armeniei în regiune.
De mai bine de 30 de zile, peste 120.000 de armeni din Nagorno-Karabakh sunt supuși blocadei terestre impuse ilegal de autoritățile azere, fiind amenințați cu foamete, lipsa medicamentelor și a obiectelor de primă necesitate.
Situație extrme de tensionată în Caucaz, unde Azerbaidjanul a ocupat coridorul Lachin, care asigură legătura între Armenia și regiunea Nagorno Karabakh.
Experții militari ruși apreciază că, în cadrul „operației militare speciale” din Ucraina, Rusia a demonstrat că nu a învățat lecția principală a războiului din Karabah, deși a fost evident de la început că, în prezent, victoria pe câmpul de luptă este obținută cu ajutorul armelor de înaltă precizie.
Consiliul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) se reunește vineri, 28 octombrie, pentru a stabili măsurile de „asistență” pentru Armenia.
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențial al Republicii Armenia în România, a acordat publicației noastre un interviu despre evenimentele din sudul Caucazului.
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, va fi prezent la interviurile DefenseRomania, cu ocazia Zilei Naționale a Armeniei.
Armenia a trimis Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) o cerere de asistență militară, în baza articolului patru al Tratatului de Securitate Colectivă, care prevede că agresiunea împotriva unuia dintre statele membre este considerată agresiune împotriva celorlalte țări membre ale tratatului. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a anunțat solicitarea în cadrul Adunării Naționale, transmite Armenpress.
În noaptea de 12/13 septembrie, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan au început ciocniri de amploare între armatele celor două state. Ambele părți raportează bombardamente și victime, acuzându-se reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului.
Armata Azerbaidjanului a efectuat operațiunea „Răzbunarea”, ca răspuns la un atac al forțelor armene din Nagorno-Karabah.
Forțele azere au demarat operațiunea intitulată „Revange” (n.r. - Răzbunarea) în Nagorno-Karabah, fiind uciși cel puțini doi soldați armeni. Azerbaidjanul motivează acțiunea ca un răspuns la faptul că forțele din Nagorno au deschis focul și au ucis un soldat azer.
Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice din Caucaz aflate în conflict de zeci de ani, au informat marţi despre moartea şi rănirea unor soldaţi într-un incident violent la graniţă, informează Agerpres, care citează DPA.
Serviciului de Securitate de Stat (SGB) din Azerbaidjan a anunțat că a predat Armeniei 10 prizonieri de război în schimbul hărților cu zonele minate din teritoriile aflate acum sub controlul azer.
Preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un apel către omologul său azer, Ilham Aliev, şi premierul armean Nikol Paşinian să aplaneze tensiunile şi să-şi rezolve divergenţele după reluarea războiul dintre cele două ţări în 2020, relatează Agerpres, care citează France Presse. Pe de altă parte premierul armean a acuzat din nou partea azeră că a invadat teritoriul Armeniei.
Ministrul armean al Apărării, Arshak Karapetyan, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu secretarul general al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), Stanislav Zas, a ridicat problema conflictului dintre țara sa și Azerbaidjan.
Aproximativ 2,5 milioane de armeni sunt aşteptaţi duminică la secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul la vot în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care încearcă să pună capăt gravei crize politice izbucnite în această ţară după înfrângerea în recentul război din Nagorno-Karabah.
Germania e principala economie a Uniunii Europene și, deopotrivă, una din cele mai importante forțe armate ale NATO. Din această perspectivă declarația unui locotenent-colonel din cadrul Bundeswehrului în ceea ce privește războiul din Nagorno-Karabah a ridicat numeroase sprâncene.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, luni, la dezbaterea cu tema "Seeking resolution to the protracted conflicts in Eastern Europe: How can the EU be more active?", organizată de European Institute of Peace, context în care a pledat pentru o implicare sporită a UE în problematica conflictelor prelungite, subliniind că "provocările cu care se confruntă ţările din Vecinătatea Estică a UE afectează securitatea întregului spaţiu al UE, NATO şi OSCE.