Ucraina ar mai avea ceva de dat Rusiei. Așa crede regimul la Moscova. Dar, din 2014, Ucraina a tot dat câte ceva Rusiei (și nu puțin), iar cei de la Kremlin nu dau semne că li s-a astâmpărat pofta.
Ce a dat Ucraina până acum Rusiei?
Crimeea în 2014
În martie 2014, Rusia a luat peninsula Crimeea. Este mult, este puțin, de ce era și de ce este importantă Crimeea? Propaganda rusă spunea în 2014, că peninsula este importantă pentru că dacă nu o ia Rusia, ea va fi luată în viitor de NATO iar poziția ei este una strategică în zona extinsă a Mării Negre. Deci, locuitorii Crimeii, ei fiind de fapt Crimeea, erau mult mai puțin importanți în comparație cu calculele imperiului de la Moscova. Ei, crimeenii erau deja din 2014 prizonieri de război, deși nu o știau. Apropo, Crimeea fost luată de ”omuleții verzi” nu de Rusia, care timp de aproape o lună nu a avut curajul să spună lumii întregi că ea este în spatele anexării. Așa se lucrează în continuare la Moscova, cu neasumare și cu inducere în eroare. Și unii vor să facă afaceri cu regimul de acolo, considerând că este o oportunitate.
Jumătate din Donbass în 2014 - 2015
Din aprilie 2014 și până în februarie 2015, Ucraina a pierdut jumătate din regiunile Lugansk și Donețk, în urma declanșării unei rebeliuni militare locale conduse de grupuri paramilitare rusești. După cum spunea propaganda rusă din acei ani, rebelii ar fi avut sprijinul populației. Reamintim că în vara lui 2014, forțele ucrainene, așa slăbite cum erau ele de regimul prorus al fostului președinte ucrainenan Ianukovici, erau într-o fază decisivă de eliberare a celor două regiuni. Aveau succes pe toate fronturile iar așa-zisul sprijin al populației era inexistent. O acțiune temerară a forțelor ucrainene prin care rebelii erau învăluiți chiar pe lângă granița ruso-ucraineană, încercând să li se taie aprovizionarea cu arme din Rusia, putea fi decisivă în vara lui 2014. Dar acea grupare de forțe ucrainene formată din aproape două brigăzi a fost distrusă de forțele rebele locale ci de bombardamentele rusești de peste graniță executate cu artileria și aviația. Încercând peste ani a înțelege și explica eșecul previzibil al acțiunii ucrainene de atunci, fie conducerea politico-militară ucraineană a fost naivă, fie a vrut să arate lumii întregi cine se află de fapt în spatele rebeliunii.
Aproape în întregime regiunea Lugansk, trei sferturi din Donețk, jumătate din Herson și Zaporojie, bucăți mici din Harkov și Sumi din 2022 și până acum.
Pe 24 februarie 2022, forțele Moscovei au lansat asupra Ucrainei o invazie la scară mare. De data aceasta era în sfârșit o acțiune asumată. Rusia a renunțat de data aceasta la orice acoperire, crezând că ea este este puternică iar Ucraina și lumea liberă sunt slabe. Regimul de la Moscova a demonstrat comportamentul tipic al agresorului cinic care a trecut treptat de la ”nu știu cine a făcut-o”, la ”hărțuire” și în final la un ”atac clar de față cu toată lumea” pentru ca toată lumea să fie intimidată și să-i fie frică de Rusia.
Până acum, în cei peste 11 ani de agresiune, Rusia a luat din Ucraina aproximativ 20% din teritoriu și 10% din populația pe care țara le avea înainte de 2014.
Și Moscova mai vrea în continuare din Ucraina, spunând senin lumii întregi că aceasta este ultima ei cerere. Privind sinceritatea regimului de la Kremlin, se poate un exemplu foarte recent. Președintele SUA, Donald Trump, după discuția (15 august, Alaska) cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la care a participat și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat lumea întreagă că Rusia ar fi de acord cu garanții de securitate internaționale pentru ceea ce rămâne din Ucraina. Dar, pe 18 august, Ministerul rus de Externe a respins aceste garanții de securitate ca și cum discuțiile din Alaska n-ar fi existat.
Lumea întreagă a fost de la începuturile ei, este în continuare și va fi, cu siguranță, pentru mulți ani, într-o concurență economică. Această concurență a dus și la mari războaie în trecut, dar după 1990 cooperarea internațională a crescut și chiar gradul de concurența economică a fost redus locul lui fiind luat de întrajutorarea celor nu se pot ajuta singuri și de schimburile, pe scară largă, economice, culturale, științifice și din aproape toate domeniile. Direcția era și este cea bună dar, conducerea Rusiei a rămas blocată în mentalitatea imperială, pentru că atunci când a văzut că nu este capabilă să-și reformeze economia a apelat la forță atât intern cât și în relațiile externe.
Sub diferite pretexte, Rusia a luat părți din Ucraina invocând o istorie veche, constrângeri la adresa rusofonilor și chiar discriminarea religioasă.
Dacă lumea s-ar lua după istoria veche și nu după tratatele internaționale, Crimeea ar trebui poate să aparțină Turciei și nu Rusiei.
Poate și alte mari părți din Rusia nu ar trebui să-i aparțină. Dacă, primii hominizi au apărut, acum câteva milioane de ani, pe teritoriul de azi, să zicem al Burkina Faso, urmând logica Rusiei ar trebui ca toată planeta să fie condusă de Burkina Faso.
Dar, lumea nu a funcționat niciodată așa. Civilizația se construiește cu ceea ce au oamenii mai de preț, cu ceea ce-i diferențiază fundamental de restul speciilor, și anume capacitatea de a înțelege lucruri și fenomene foarte complexe. Iar întreaga înțelepciune a omenirii, una foarte mare, este reflectată în tratatele internaționale. Alături de alte reguli, liber consimțite de oameni, ele reprezintă principalul obstacol în calea războaielor.
Privind presupusa discriminare a limbii ruse și a bisericii controlate de Rusia în Ucraina, se poate doar aminti spre ce valori aspiră națiunea ucraineană. Ea dorește să facă parte din Uniunea Europeană (UE). Această Uniune, pe care Rusia o blamează ori de câte ori are ocazia, a făcut și face posibilă prin tratatele ei supraviețuirea oricărui dialect, oricărei religii și oricărei datini străvechi. Spre așa ceva aspiră Ucraina. UE este cel mai puternic cadru legal din lume care asigură prezervarea originalității, inclusiv a tradițiilor oamenilor individuali pentru că unii dintre ei sunt declarați tezaure vii ale umanității fiind păstrători ai unor îndeletniciri străvechi. De exemplu, în UE există țări foarte mici cum ar fi Andora, Luxemburg, Malta și altele care nu s-au simțit amenințate că vor dispărea în acest cadru de trai din Europa. Depinde doar de oameni să vrea să păstreze acele vechi tradiții care îi leagă cu strămoșii lor dar care nu-i împiedică să privească cu speranță în viitor.
Pe de altă parte, orice imperiu sau mentalitate imperială va șterge, cu siguranță, orice urmă din ceea ce îi făcea pe oamenii simpli să fie originali. Întregi popoare din Orientul Rus s-au tot împuținat și sunt acum pe cale să dispară pentru că metropola nu i-a privit niciodată ca pe egalii ei.
Poate că ar fi timpul ca în estul Ucrainei, alături de spartanii lumii de azi, care sunt militarii ucraineni, să stea elita militară a lumii. Este formată din cea mai letală forță de până acum din istorie – cea a SUA, și din urmașii și cultura de luptă a celor mai capabile trupe care au existat vreodată chiar dacă uneori au fost de partea greșită a istoriei: legiunile romane, trupele lui Napoleon Bonaparte, trupele pe care s-a bazat cândva cel mai mare imperiu al lumii – cel britanic, trupele otomane care au asediat Viena, Wermachtul care în secolul XX a măturat, în doar câțiva ani, Europa de la un capăt la altul. Poate că Rusiei ar trebui să i se dea, mai clar, de înțeles cu cine are de-a face.
Lumea liberă trebuie să înțeleagă, așa cum a înțeles în cel de-al Doilea Război Mondial, că trebuie să oprească, indiferent de costuri, comportamentul războinic și revanșard al Rusiei. Până acum, lumea liberă s-a comportat previzibil, exact ca în 1938, iar continuarea acestui comportament de cedare va duce exact ca atunci la un război mondial. Rețineți că și Hitler, atât de urât după război, în anii 1930 și chiar după ce a început al Doilea Război Mondial era privit cu simpatie de anumiți lideri democrați. Lumea liberă de azi nu trebuie să facă aceleași greșeli ca ale oamenilor liberi de atunci, greșeli care au fost plătite foarte scump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O aeronavă militară C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a evacut miercuri, 30 iulie, din Israel, 12 pacienţi pediatrici şi 36 de aparţinători, cetățeni palestinieni.
Săptămâna trecută, compania germană de apărare Hensoldt a primit o comandă pentru furnizarea de radare TRML-4D și SPEXER 2000 3D MkIII pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Valoarea totală a comenzii depășește 340 de milioane de euro.
Franţa va paraşuta începând de vineri 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâşia Gaza, unde lansările de ajutoare pe cale aeriană au fost reluate duminică pentru a ajuta populaţia înfometată, a anunţat marţi ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a neutralizat o tentativă de asasinat asupra lui Serhii Filimonov, comandantul Batalionului 108 Independent de Asalt „Lupii Da Vinci”, una dintre cele mai recunoscute unități de front din Ucraina.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.
Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.
Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.
Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.
Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma unui val de critici și proteste de stradă, a anunțat că va depune o nouă lege, promițând să restabilească independența agențiilor anticorupție, trecute de curând în subordinea procuraturii.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.
Departamentul Apărării al SUA negociază cu o serie de țări posibile acorduri bilaterale pentru furnizarea Ucrainei de sisteme de apărare aeriană Patriot, relatează presa ucraineană, citând o sursă din guvernul SUA.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.
Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.
Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor consolida cu sisteme Patriot apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar echipamentele vor fi finanțate de ”statele NATO”. După ce Germania a confirmat că va ajuta la transferul a încă 5 sisteme Patriot către Ucraina, alte două state europene confirmă că se vor implica în acest proces.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Iranul consideră ţările europene responsabile pentru eşecul acordului nuclear din 2015 şi le acuză că nu şi-au respectat angajamentele, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, înaintea discuţiilor de vineri, la Istanbul, cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, relatează Agerpres și AFP.
De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Scena de la Casa Albă de pe 18 august a arătat ca un tablou cu totul diferit față de întâlnirea dezastruoasă din februarie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, obișnuit cu discursuri pasionate despre situația disperată a țării sale, a apărut alături de președintele american Donald Trump într-o atmosferă relaxată și prietenoasă. O schimbare de atitudine care, deși n-a produs rezultate concrete, a fost percepută ca o victorie morală. Iar pentru cetățenii Ucrainei și pentru aliații săi, orice rază de speranță e binevenită.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
Dronele, în special cele combinate cu inteligența artificială, reprezintă principala amenințare imediată pe câmpul de luptă.
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Rusia pare că își concentrează ofensiva în Ucraina pe două direcții principale - Pokrovsk și Zaporojie, a declarat comandantul Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, într-un interviu. Potrivit acestuia, rușii consideră aceste zone ca fiind cele mai importante din punct de vedere strategic.
Propaganda rusă se învârte, ca de obicei, într-un cerc vicios, mințind cu nerușinare și încercând să manipuleze opinia publică. De data aceasta, au publicat o înregistrare video în care un transportor blindat de trupe M113, de fabricație americană, apare pe frontul din Ucraina. Nimic neobișnuit, am putea spune. Însă, culmea tupeului, pe vehicul fâlfâie atât steagul rusesc, cât și cel al Statelor Unite.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
În timp ce Rusia trimite în continuare detașamente sinucigașe să asalteze pozițiile ucrainene, trupele Kievului se adaptează din mers și răspund cu sisteme robotice care înlocuiesc și salvează viața multor militari, explicând într-o anumită măsură miracolul ucrainean. Confruntarea armată ruso-ucraineană începe să semene, tot mai mult, cu o finală de 12 runde pentru titlul mondial dintre doi boxeri de categoria grea. Unul este foarte puternic dar, nu a acordat o mare atenție pregătirii tehnico-tactice pentru că nu a avut nevoie.
Producția de serie pentru blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României va începe în această vară la Mediaș, unde transferul de tehnologie e efectuat în proporție de aproape 100% de către compania turcă Otokar. Dar cum va decurge acest proces și care e de fapt situația la Automecanica Mediaș, în contextul în care există destul de multă confuzie cu privire la cine deține de fapt Automecanica?
Donald Trump a ales, din nou, platforma sa de socializare pentru a da tonul unei zile cruciale la Washington, chiar înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu o serie de lideri europeni. Mesajul, sec și fără ocolișuri, a așezat povara încheierii războiului direct pe umerii Kievului: Volodimir Zelenski poate pune capăt conflictului „aproape imediat”, dacă vrea. Dar prețul, sugerează Trump, nu e negociabil: renunțarea la Crimeea și, mai ales, la aderarea la NATO.
China intenționează, foarte probabil, să se afișeze în cadrul viitoarei parade militare cu un vehicul subacvatic fără pilot de mari dimensiuni. După cum arată imaginile obținute în timpul repetițiilor pentru parada militară din 3 septembrie - când Beijingul va marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și victoria Chinei împotriva agresiunii japoneze - o dronă neagră de dimensiuni mari, asemănătoare unei torpile, este transportată pe o platformă specială.
Racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo, dezvoltată în Ucraina, a intrat în producție în serie, a raportat fotojurnalistul Associated Press (AP), Efrem Lukatsky, pe 17 august. Lukatsky, care a avut acces pentru a fotografia racheta la un atelier nedezvăluit al companiei ucrainene de apărare Fire Point pe 14 august, a precizat că racheta are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri. Specificațiile tehnice oficiale nu au fost făcute publice.
Au trecut două zile de la summitul Trump – Putin din Alaska și începe să se contureze principala condiție a Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina. Ea ar fi retragerea fără luptă a trupelor ucrainene din regiunea Donețk ceea ce ar însemna predarea centurii de orașe-fortăreață Sloviansk – Kramatorsk – Konstantianivka – Drujkova.
Scena politică internaţională a fost zguduită de un anunț cu greutate, venit direct de la agenţia Reuters: cererile lui Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, discutate cu Donald Trump la summitul din Alaska. Aceste „propuneri de pace”, așa cum le descriu surse anonime, ridică multe semne de întrebare și stârnesc îngrijorare în rândul liderilor europeni. Ceea ce a ieșit la iveală a fost un plan ce sună mai degrabă a un schimb inegal de terenuri decât a o soluție de pace echitabilă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit duminică la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o vizită premergătoare discuțiilor cruciale de la Washington cu președintele american Donald Trump. Într-o conferință de presă comună, liderii au subliniat necesitatea unei acțiuni unite și a unor garanții de securitate solide pentru Ucraina.
În ziua întâlnirii cu Donald Trump, președintele rus a făcut modificări legislative care vor permite companiei americane Exxon Mobil să își recâștige participația în proiectul de petrol și gaze naturale Sakhalin-1.
O propunere surprinzătoare, dar cu potențial istoric, a apărut pe scena diplomatică internațională, în urma summit-ului din Alaska dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Cancelarul german Friedrich Merz a dezvăluit, sâmbătă, că Statele Unite sunt pregătite să ofere garanții de securitate Ucrainei, o inițiativă salutată ca o „veste bună” ce ar elibera Europa de o responsabilitate exclusivă în sprijinul Kievului.
Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, țările europene au depășit Statele Unite în ceea ce privește volumul de sprijin militar industrial acordat Kievului. O veste care confirmă, din nou, o nouă realitate geopolitică. Conform unui studiu realizat de respectatul Institut Kiel pentru Economia Mondială din Germania, de la începutul invaziei în februarie 2022 și până la sfârșitul lunii iunie 2025, Europa a alocat cel puțin 35,1 miliarde de euro (41,1 miliarde de dolari) pentru producția de armament destinată Ucrainei. Această cifră este cu 4,4 miliarde de euro mai mare decât cea a Statelor Unite, pe parcursul aceleiași perioade.
Trupele ruse au ocupat alte două sate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe fondul intensificării luptelor din zonă, a anunțat armata ucraineană într-o declarație oficială pe 16 august.
Frontul din apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, a devenit un punct fierbinte al conflictului, unde forțele rusești folosesc o strategie brutală, bazată pe sacrificiul masiv de vieți omenești, în încercarea de a obține câștiguri teritoriale simbolice. Rapoartele de pe linia frontului, inclusiv cele ale unor analiști militari ruși, sugerează că această tactică, supranumită „mașina de tocat carne”, este aplicată cu o brutalitate extremă, iar orice formă de disidență din rândul comandanților este pedepsită cu dispariția.
Liderii europeni au emis sâmbătă o declarație comună, salutând eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar au reiterat necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Kiev și a unui veto rusesc asupra viitorului său în NATO și UE.
Czechoslovak Group, gigantul ceh din industria de apărare, se extinde pe piața americană, primind un contract uriaș pentru a moderniza o fabrică strategică de muniție a armatei SUA. Administrația americană a decis să accelereze masiv producția de muniție, iar pentru prima dată, a apelat la expertiza unei companii europene. MSM Group North America, o subsidiară a grupului slovac MSM, parte la rândul ei a puternicului conglomerat ceh Czechoslovak Group (CSG), a obținut un contract de 635,2 milioane de dolari pentru a construi noi facilități la Iowa Army Ammunition.
Sâmbătă dimineață, la doar câteva ore după un summit istoric în Alaska, care nu a adus niciun armistițiu, președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au purtat o convorbire telefonică. Un dialog-cheie care a decurs pe două paliere: inițial, o discuție bilaterală, urmată de o conferință telefonică extinsă cu lideri europeni.
