Ucraina ar mai avea ceva de dat Rusiei. Așa crede regimul la Moscova. Dar, din 2014, Ucraina a tot dat câte ceva Rusiei (și nu puțin), iar cei de la Kremlin nu dau semne că li s-a astâmpărat pofta.
Ce a dat Ucraina până acum Rusiei?
Crimeea în 2014
În martie 2014, Rusia a luat peninsula Crimeea. Este mult, este puțin, de ce era și de ce este importantă Crimeea? Propaganda rusă spunea în 2014, că peninsula este importantă pentru că dacă nu o ia Rusia, ea va fi luată în viitor de NATO iar poziția ei este una strategică în zona extinsă a Mării Negre. Deci, locuitorii Crimeii, ei fiind de fapt Crimeea, erau mult mai puțin importanți în comparație cu calculele imperiului de la Moscova. Ei, crimeenii erau deja din 2014 prizonieri de război, deși nu o știau. Apropo, Crimeea fost luată de ”omuleții verzi” nu de Rusia, care timp de aproape o lună nu a avut curajul să spună lumii întregi că ea este în spatele anexării. Așa se lucrează în continuare la Moscova, cu neasumare și cu inducere în eroare. Și unii vor să facă afaceri cu regimul de acolo, considerând că este o oportunitate.
Jumătate din Donbass în 2014 - 2015
Din aprilie 2014 și până în februarie 2015, Ucraina a pierdut jumătate din regiunile Lugansk și Donețk, în urma declanșării unei rebeliuni militare locale conduse de grupuri paramilitare rusești. După cum spunea propaganda rusă din acei ani, rebelii ar fi avut sprijinul populației. Reamintim că în vara lui 2014, forțele ucrainene, așa slăbite cum erau ele de regimul prorus al fostului președinte ucrainenan Ianukovici, erau într-o fază decisivă de eliberare a celor două regiuni. Aveau succes pe toate fronturile iar așa-zisul sprijin al populației era inexistent. O acțiune temerară a forțelor ucrainene prin care rebelii erau învăluiți chiar pe lângă granița ruso-ucraineană, încercând să li se taie aprovizionarea cu arme din Rusia, putea fi decisivă în vara lui 2014. Dar acea grupare de forțe ucrainene formată din aproape două brigăzi nu a fost distrusă de forțele rebele locale, ci de bombardamentele rusești de peste graniță executate cu artileria și aviația. Încercând peste ani a înțelege și explica eșecul previzibil al acțiunii ucrainene de atunci, fie conducerea politico-militară ucraineană a fost naivă, fie a vrut să arate lumii întregi cine se află de fapt în spatele rebeliunii.
Aproape în întregime regiunea Lugansk, trei sferturi din Donețk, jumătate din Herson și Zaporojie, bucăți mici din Harkov și Sumi din 2022 și până acum.
Pe 24 februarie 2022, forțele Moscovei au lansat asupra Ucrainei o invazie la scară mare. De data aceasta era în sfârșit o acțiune asumată. Rusia a renunțat de data aceasta la orice acoperire, crezând că ea este este puternică iar Ucraina și lumea liberă sunt slabe. Regimul de la Moscova a demonstrat comportamentul tipic al agresorului cinic care a trecut treptat de la ”nu știu cine a făcut-o”, la ”hărțuire” și în final la un ”atac clar de față cu toată lumea” pentru ca toată lumea să fie intimidată și să-i fie frică de Rusia.
Până acum, în cei peste 11 ani de agresiune, Rusia a luat din Ucraina aproximativ 20% din teritoriu și 10% din populația pe care țara le avea înainte de 2014.
Și Moscova mai vrea în continuare din Ucraina, spunând senin lumii întregi că aceasta este ultima ei cerere. Privind sinceritatea regimului de la Kremlin, se poate un exemplu foarte recent. Președintele SUA, Donald Trump, după discuția (15 august, Alaska) cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la care a participat și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat lumea întreagă că Rusia ar fi de acord cu garanții de securitate internaționale pentru ceea ce rămâne din Ucraina. Dar, pe 18 august, Ministerul rus de Externe a respins aceste garanții de securitate ca și cum discuțiile din Alaska n-ar fi existat.
Lumea întreagă a fost de la începuturile ei, este în continuare și va fi, cu siguranță, pentru mulți ani, într-o concurență economică. Această concurență a dus și la mari războaie în trecut, dar după 1990 cooperarea internațională a crescut și chiar gradul de concurența economică a fost redus locul lui fiind luat de întrajutorarea celor nu se pot ajuta singuri și de schimburile, pe scară largă, economice, culturale, științifice și din aproape toate domeniile. Direcția era și este cea bună dar, conducerea Rusiei a rămas blocată în mentalitatea imperială, pentru că atunci când a văzut că nu este capabilă să-și reformeze economia a apelat la forță atât intern cât și în relațiile externe.
Sub diferite pretexte, Rusia a luat părți din Ucraina invocând o istorie veche, constrângeri la adresa rusofonilor și chiar discriminarea religioasă.
Dacă lumea s-ar lua după istoria veche și nu după tratatele internaționale, Crimeea ar trebui poate să aparțină Turciei și nu Rusiei.
Poate și alte mari părți din Rusia nu ar trebui să-i aparțină. Dacă, primii hominizi au apărut, acum câteva milioane de ani, pe teritoriul de azi, să zicem al Burkina Faso, urmând logica Rusiei ar trebui ca toată planeta să fie condusă de Burkina Faso.
Dar, lumea nu a funcționat niciodată așa. Civilizația se construiește cu ceea ce au oamenii mai de preț, cu ceea ce-i diferențiază fundamental de restul speciilor, și anume capacitatea de a înțelege lucruri și fenomene foarte complexe. Iar întreaga înțelepciune a omenirii, una foarte mare, este reflectată în tratatele internaționale. Alături de alte reguli, liber consimțite de oameni, ele reprezintă principalul obstacol în calea războaielor.
Privind presupusa discriminare a limbii ruse și a bisericii controlate de Rusia în Ucraina, se poate doar aminti spre ce valori aspiră națiunea ucraineană. Ea dorește să facă parte din Uniunea Europeană (UE). Această Uniune, pe care Rusia o blamează ori de câte ori are ocazia, a făcut și face posibilă prin tratatele ei supraviețuirea oricărui dialect, oricărei religii și oricărei datini străvechi. Spre așa ceva aspiră Ucraina. UE este cel mai puternic cadru legal din lume care asigură prezervarea originalității, inclusiv a tradițiilor oamenilor individuali pentru că unii dintre ei sunt declarați tezaure vii ale umanității fiind păstrători ai unor îndeletniciri străvechi. De exemplu, în UE există țări foarte mici cum ar fi Andora, Luxemburg, Malta și altele care nu s-au simțit amenințate că vor dispărea în acest cadru de trai din Europa. Depinde doar de oameni să vrea să păstreze acele vechi tradiții care îi leagă cu strămoșii lor dar care nu-i împiedică să privească cu speranță în viitor.
Pe de altă parte, orice imperiu sau mentalitate imperială va șterge, cu siguranță, orice urmă din ceea ce îi făcea pe oamenii simpli să fie originali. Întregi popoare din Orientul Rus s-au tot împuținat și sunt acum pe cale să dispară pentru că metropola nu i-a privit niciodată ca pe egalii ei.
Poate că ar fi timpul ca în estul Ucrainei, alături de spartanii lumii de azi, care sunt militarii ucraineni, să stea elita militară a lumii. Este formată din cea mai letală forță de până acum din istorie – cea a SUA, și din urmașii și cultura de luptă a celor mai capabile trupe care au existat vreodată chiar dacă uneori au fost de partea greșită a istoriei: legiunile romane, trupele lui Napoleon Bonaparte, trupele pe care s-a bazat cândva cel mai mare imperiu al lumii – cel britanic, trupele otomane care au asediat Viena, Wermachtul care în secolul XX a măturat, în doar câțiva ani, Europa de la un capăt la altul. Poate că Rusiei ar trebui să i se dea, mai clar, de înțeles cu cine are de-a face.
Lumea liberă trebuie să înțeleagă, așa cum a înțeles în cel de-al Doilea Război Mondial, că trebuie să oprească, indiferent de costuri, comportamentul războinic și revanșard al Rusiei. Până acum, lumea liberă s-a comportat previzibil, exact ca în 1938, iar continuarea acestui comportament de cedare va duce exact ca atunci la un război mondial. Rețineți că și Hitler, atât de urât după război, în anii 1930 și chiar după ce a început al Doilea Război Mondial era privit cu simpatie de anumiți lideri democrați. Lumea liberă de azi nu trebuie să facă aceleași greșeli ca ale oamenilor liberi de atunci, greșeli care au fost plătite foarte scump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
SUA au dislocat în Marea Britanie două bombardiere strategice B-52H, care vor participa la partea a doua a exercițiului “Cobra Warrior-2025”.
Danemarca intenționează să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de fabricație europeană în valoare totală de 58 de miliarde de coroane daneze (9,1 miliarde de dolari), a anunțat vineri ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. Este vorba despre cea mai mare achiziție de arme din istoria țării.
Președintele SUA ia în considerare măsuri mai dure împotriva Rusiei, dar solicită o implicare mai mare din partea țărilor europene.
Potrivit premierului Viktor Orbán, Ungaria nu este implicată în războiul din Ucraina și păstrează distanța, însă dronele rusești deasupra Poloniei sunt o dovadă că „polonezii sunt până la gât în această privință”.
Guvernul de la Varșovia a precizat că va fi o fabrică ”cea mai recentă tehnologie”.
Succesul NATO de a doborî câteva drone rusești în spațiul aerian polonez pare, la prima vedere, o demonstrație de forță. Avioane F-35, sisteme Patriot, tehnologie de ultimă oră - tot arsenalul a fost mobilizat. Dar, dincolo de retorica triumfalistă a Alianței, se ascunde o vulnerabilitate majoră, una care arată că apărarea europeană nu este deloc pregătită pentru războiul de azi.
Singura plasă de siguranță pentru NATO este investiția masivă în apărare și nu cuvântul lui Putin. Alianța nord-atlantică trebuie să investească miliarde pentru a se apăra împotriva Rusiei după orice acord de pace semnat cu Putin, a declarat Denys Shmyhal într-un interviu pentru The Times, publicat pe 11 septembrie.
Primorsk, principalul port de încărcare a petrolului din Marea Baltică, a fost ținta unui atac masiv cu drone, un eveniment care marchează o escaladare a conflictului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacurile au vizat o navă și o stație de pompare din port, un punct vital pentru economia rusă, amplificând temerile legate de capacitatea de apărare a Rusiei în fața unor acțiuni tot mai îndrăznețe.
Într-o lume în care fiecare zi aduce noi amenințări și o intensitate a conflictelor greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, marile companii din industria de apărare se adaptează cu o viteză uimitoare. Expoziția Defence and Security Equipment International (DSEI) din Londra, desfășurată între 9 și 12 septembrie, a fost scena perfectă pentru a vedea cum un gigant precum MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, răspunde la aceste noi realități.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.09.2025, a început executarea exercițiului strategic comun al Forțelor Armate din Federația Rusă și Republica Belarus cu numele de cod Vest-2025 (Zapad). Potrivit oficialilor militari ruși, manevrele vor avea loc pe terenurile de antrenament ale ambelor țări și în apele Mării Baltice și Mării Barents.
Un al doilea bombardier stealth B-21 Raider a efectuat zborul său inaugural pe 11 septembrie 2025, marcând un moment crucial în programul de modernizare strategică al Forțelor Aeriene ale SUA. Noua aeronavă se alătură primului prototip, care a zburat deja de aproape doi ani, accelerând astfel faza de testare și evaluare a capabilităților.
Franţa a decis să mobilizeze trei avioane de vânătoare Rafale "pentru a contribui la protejarea spaţiului aerian polonez”. De asemenea, Germania își va extinde și intensifica eforturile de protecție a spațiului aerian deasupra Poloniei.
Polonia a trimis aproximativ 40.000 de soldați la granițele sale cu Belarus și Rusia. Decizia a fost luată după ce, la începutul acestei săptămâni, premierul Tusk anunța că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, în legătură cu manevrele militare ruso-belaruse Zapad-2025, care urmează să înceapă vineri și să se încheie marți, 16 septembrie.
Egiptul a decis să se alăture oficial programului turcesc KAAN, avion de generația a cincea dezvoltat de Turkish Aerospace Industries. E o apropiere militară majoră între două state cu relații complicate în istorie. În contextul în care Egiptul are în aviația militară „ADN occidental”, având flote mari de avioane de luptă occidentale, Cairo ar putea da un imbold important programului Kaan ce vizează dezvoltarea unui avion de generația a 5-a de către Turcia, ca urmare a excluderii din programul F-35 Lightning II.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a evaluat că Rusia s-a pregătit pentru o încălcare majoră a spațiului aerian polonez de câteva luni.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Camera Reprezentanților a aprobat un buget al apărării pentru anul viitor de 892,6 miliarde de dolari. Totuși, cele mai controversate prevederi politice (limitarea îngrijirii medicale pentru persoanele transgender sau încetinirea unor eforturi pentru energia regenerabilă) au puține șanse să treacă de Senat, unde este nevoie de sprijin bipartizan pentru a avansa legislația. Camera superioară analizează propriul proiect de lege bipartizan privind apărarea, care ar putea fi adoptat în următoarele zile.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
