Ucraina ar mai avea ceva de dat Rusiei. Așa crede regimul la Moscova. Dar, din 2014, Ucraina a tot dat câte ceva Rusiei (și nu puțin), iar cei de la Kremlin nu dau semne că li s-a astâmpărat pofta.
Ce a dat Ucraina până acum Rusiei?
Crimeea în 2014
În martie 2014, Rusia a luat peninsula Crimeea. Este mult, este puțin, de ce era și de ce este importantă Crimeea? Propaganda rusă spunea în 2014, că peninsula este importantă pentru că dacă nu o ia Rusia, ea va fi luată în viitor de NATO iar poziția ei este una strategică în zona extinsă a Mării Negre. Deci, locuitorii Crimeii, ei fiind de fapt Crimeea, erau mult mai puțin importanți în comparație cu calculele imperiului de la Moscova. Ei, crimeenii erau deja din 2014 prizonieri de război, deși nu o știau. Apropo, Crimeea fost luată de ”omuleții verzi” nu de Rusia, care timp de aproape o lună nu a avut curajul să spună lumii întregi că ea este în spatele anexării. Așa se lucrează în continuare la Moscova, cu neasumare și cu inducere în eroare. Și unii vor să facă afaceri cu regimul de acolo, considerând că este o oportunitate.
Jumătate din Donbass în 2014 - 2015
Din aprilie 2014 și până în februarie 2015, Ucraina a pierdut jumătate din regiunile Lugansk și Donețk, în urma declanșării unei rebeliuni militare locale conduse de grupuri paramilitare rusești. După cum spunea propaganda rusă din acei ani, rebelii ar fi avut sprijinul populației. Reamintim că în vara lui 2014, forțele ucrainene, așa slăbite cum erau ele de regimul prorus al fostului președinte ucrainenan Ianukovici, erau într-o fază decisivă de eliberare a celor două regiuni. Aveau succes pe toate fronturile iar așa-zisul sprijin al populației era inexistent. O acțiune temerară a forțelor ucrainene prin care rebelii erau învăluiți chiar pe lângă granița ruso-ucraineană, încercând să li se taie aprovizionarea cu arme din Rusia, putea fi decisivă în vara lui 2014. Dar acea grupare de forțe ucrainene formată din aproape două brigăzi nu a fost distrusă de forțele rebele locale, ci de bombardamentele rusești de peste graniță executate cu artileria și aviația. Încercând peste ani a înțelege și explica eșecul previzibil al acțiunii ucrainene de atunci, fie conducerea politico-militară ucraineană a fost naivă, fie a vrut să arate lumii întregi cine se află de fapt în spatele rebeliunii.
Aproape în întregime regiunea Lugansk, trei sferturi din Donețk, jumătate din Herson și Zaporojie, bucăți mici din Harkov și Sumi din 2022 și până acum.
Pe 24 februarie 2022, forțele Moscovei au lansat asupra Ucrainei o invazie la scară mare. De data aceasta era în sfârșit o acțiune asumată. Rusia a renunțat de data aceasta la orice acoperire, crezând că ea este este puternică iar Ucraina și lumea liberă sunt slabe. Regimul de la Moscova a demonstrat comportamentul tipic al agresorului cinic care a trecut treptat de la ”nu știu cine a făcut-o”, la ”hărțuire” și în final la un ”atac clar de față cu toată lumea” pentru ca toată lumea să fie intimidată și să-i fie frică de Rusia.
Până acum, în cei peste 11 ani de agresiune, Rusia a luat din Ucraina aproximativ 20% din teritoriu și 10% din populația pe care țara le avea înainte de 2014.
Și Moscova mai vrea în continuare din Ucraina, spunând senin lumii întregi că aceasta este ultima ei cerere. Privind sinceritatea regimului de la Kremlin, se poate un exemplu foarte recent. Președintele SUA, Donald Trump, după discuția (15 august, Alaska) cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la care a participat și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat lumea întreagă că Rusia ar fi de acord cu garanții de securitate internaționale pentru ceea ce rămâne din Ucraina. Dar, pe 18 august, Ministerul rus de Externe a respins aceste garanții de securitate ca și cum discuțiile din Alaska n-ar fi existat.
Lumea întreagă a fost de la începuturile ei, este în continuare și va fi, cu siguranță, pentru mulți ani, într-o concurență economică. Această concurență a dus și la mari războaie în trecut, dar după 1990 cooperarea internațională a crescut și chiar gradul de concurența economică a fost redus locul lui fiind luat de întrajutorarea celor nu se pot ajuta singuri și de schimburile, pe scară largă, economice, culturale, științifice și din aproape toate domeniile. Direcția era și este cea bună dar, conducerea Rusiei a rămas blocată în mentalitatea imperială, pentru că atunci când a văzut că nu este capabilă să-și reformeze economia a apelat la forță atât intern cât și în relațiile externe.
Sub diferite pretexte, Rusia a luat părți din Ucraina invocând o istorie veche, constrângeri la adresa rusofonilor și chiar discriminarea religioasă.
Dacă lumea s-ar lua după istoria veche și nu după tratatele internaționale, Crimeea ar trebui poate să aparțină Turciei și nu Rusiei.
Poate și alte mari părți din Rusia nu ar trebui să-i aparțină. Dacă, primii hominizi au apărut, acum câteva milioane de ani, pe teritoriul de azi, să zicem al Burkina Faso, urmând logica Rusiei ar trebui ca toată planeta să fie condusă de Burkina Faso.
Dar, lumea nu a funcționat niciodată așa. Civilizația se construiește cu ceea ce au oamenii mai de preț, cu ceea ce-i diferențiază fundamental de restul speciilor, și anume capacitatea de a înțelege lucruri și fenomene foarte complexe. Iar întreaga înțelepciune a omenirii, una foarte mare, este reflectată în tratatele internaționale. Alături de alte reguli, liber consimțite de oameni, ele reprezintă principalul obstacol în calea războaielor.
Privind presupusa discriminare a limbii ruse și a bisericii controlate de Rusia în Ucraina, se poate doar aminti spre ce valori aspiră națiunea ucraineană. Ea dorește să facă parte din Uniunea Europeană (UE). Această Uniune, pe care Rusia o blamează ori de câte ori are ocazia, a făcut și face posibilă prin tratatele ei supraviețuirea oricărui dialect, oricărei religii și oricărei datini străvechi. Spre așa ceva aspiră Ucraina. UE este cel mai puternic cadru legal din lume care asigură prezervarea originalității, inclusiv a tradițiilor oamenilor individuali pentru că unii dintre ei sunt declarați tezaure vii ale umanității fiind păstrători ai unor îndeletniciri străvechi. De exemplu, în UE există țări foarte mici cum ar fi Andora, Luxemburg, Malta și altele care nu s-au simțit amenințate că vor dispărea în acest cadru de trai din Europa. Depinde doar de oameni să vrea să păstreze acele vechi tradiții care îi leagă cu strămoșii lor dar care nu-i împiedică să privească cu speranță în viitor.
Pe de altă parte, orice imperiu sau mentalitate imperială va șterge, cu siguranță, orice urmă din ceea ce îi făcea pe oamenii simpli să fie originali. Întregi popoare din Orientul Rus s-au tot împuținat și sunt acum pe cale să dispară pentru că metropola nu i-a privit niciodată ca pe egalii ei.
Poate că ar fi timpul ca în estul Ucrainei, alături de spartanii lumii de azi, care sunt militarii ucraineni, să stea elita militară a lumii. Este formată din cea mai letală forță de până acum din istorie – cea a SUA, și din urmașii și cultura de luptă a celor mai capabile trupe care au existat vreodată chiar dacă uneori au fost de partea greșită a istoriei: legiunile romane, trupele lui Napoleon Bonaparte, trupele pe care s-a bazat cândva cel mai mare imperiu al lumii – cel britanic, trupele otomane care au asediat Viena, Wermachtul care în secolul XX a măturat, în doar câțiva ani, Europa de la un capăt la altul. Poate că Rusiei ar trebui să i se dea, mai clar, de înțeles cu cine are de-a face.
Lumea liberă trebuie să înțeleagă, așa cum a înțeles în cel de-al Doilea Război Mondial, că trebuie să oprească, indiferent de costuri, comportamentul războinic și revanșard al Rusiei. Până acum, lumea liberă s-a comportat previzibil, exact ca în 1938, iar continuarea acestui comportament de cedare va duce exact ca atunci la un război mondial. Rețineți că și Hitler, atât de urât după război, în anii 1930 și chiar după ce a început al Doilea Război Mondial era privit cu simpatie de anumiți lideri democrați. Lumea liberă de azi nu trebuie să facă aceleași greșeli ca ale oamenilor liberi de atunci, greșeli care au fost plătite foarte scump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Într-un articol publicat joi, agenția de presă americană Bloomberg a semnalat faptul că forțele ruse, care se luptă să câștige teren în Ucraina, trimit trupe și provizii prin conducte de gaz goale, pentru a evita atacurile mortale cu drone.
Președintele american Donald Trump s-a declarat la Londra dezamăgit de omologul său rus Vladimir Putin, întrucât a crezut că va putea negocia cu acesta încheierea războiului în Ucraina, dar nu a reușit, relatează agențiile Agerpres, AFP și EFE.
Situația de pe front rămâne în continuare cel mai bun predictor despre cursul războiului ruso-ucrainean.
Așa cum în primăvara acestui an discuțiile ruso-americane la nivel înalt dădeau speranțe de pace în timp ce realitatea războiului spunea opusul, în prezent se observă o evoluție similară cu cea din urmă cu aproape șase luni.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat lovirea rafinăriei de petrol din Volgograd. Această fabrică este cel mai mare producător de produse petroliere (carburanți și lubrifianți) din Districtul Federal de Sud al Federației Ruse.
Semiconductorii, tehnologiile cuantice și imprimantele 3D nu ar trebui să mai fie ușor de transportat din Europa în Rusia.
Uniunea Europeană a restricționat exportul așa-numitelor echipamente cu dublă utilizare care ar putea fi utilizate într-un conflict militar.
Dmitri Kozak, adjunctul șefului de cabinet al administrației prezidențiale ruse, a demisionat, a relatat agenția de știri rusă RBK. Kozak este cam singurul consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin care și-a exprimat deschis opoziția față de războiul din Ucraina.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că marți, 16 septembrie, au avut loc bombardamente în apropierea Centralei Nucleare Zaporijia (ZNPP), ocupată de Rusia. Observatorii AIEA au semnalat „fum negru ridicându-se din trei puncte din apropiere” după un bombardament care a avut loc în zonă, potrivit comunicatului de presă al agenției.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
O declarație înaintată de Franța și Arabia Saudită, aprobată vineri de Adunarea Generală a ONU, solicită sprijin pentru o soluție cu două state și recunoașterea unui stat palestinian.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi că nu va exista un stat palestinian, declarație făcută în cursul unei ceremonii de semnare a unui important proiect de colonizare în Cisiordania ocupată, relatează Agerpres și AFP.
Un avion Suhoi Su-27 s-a prăbușit joi după-amiază într-o parte a regiunii Zaporijia controlată de Ucraina.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Un număr important de documente interne ale gigantului rus de apărare, Rostec, a fost publicat pe internet de grupul de hackeri „Black Mirror”, dezvăluind contracte de miliarde de dolari pentru exportul de avioane de luptă Sukhoi de ultimă generație. Printre clienții-cheie se numără Iranul, Algeria și, cel mai surprinzător, Etiopia, care ar urma să achiziționeze șase avioane de vânătoare multi-rol Su-35.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Gruparea de hackeri „Black Mirror” a reușit o lovitură spectaculoasă, expunând publicului nu doar schițele și detaliile de producție ale sistemului rusesc de război electronic (REB) 1РЛ257 „Krasukha-4”, dar și documente financiare confidențiale. Este o breșă de securitate majoră pentru Moscova, care ridică serioase semne de întrebare asupra capacității sale de a-și proteja cele mai valoroase secrete militare.
În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător.
Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
