Secretarul interimar pentru politici din cadrul Pentagonului, Amanda Dory, a participat la o întâlnire online cu membri NATO Canada, Lituania, Polonia și Regatul Unit, principalii contribuabili la asistența de securitate din Ucraina. 

Notă pentru cititori: Deși mi-am făcut o regulă în a nu răspunde comentariilor la articolele mele, am observat că după primul episod despre situația din Ucraina, răspunsurile au fost dublate, neașteptat, de o ideologie a urii. Am observat un autism violent ce mă provoacă a mă exprima.

Expertul american în politica externă și studii de apărare al Foreign Policy Research Institute (FPRI), Stephen Blank a declarat recent că președintele Statelor Unite, Joe Biden, și administrația acestuia trebuie să furnizeze avioane de luptă F-15 către Ucraina, deoarece trebuie să ofere un răspuns în faţa ambiţiilor rusești în Europa de Est.

Pe 6 aprilie, expertul rus pe probleme de securitate privind China, Nikolai Vavilov, a făcut pe canalul său de YouTube o paralelă interesantă între situația actuală dintre China și Taiwan, și cea “rezolvată” deja dintre Rusia și Republica Autonomă Crimeea din Ucraina.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că va utiliza o dronă model CAMCOPTER S-100 pentru a monitoriza spațiul aerian și terestru din zona de coastă a Mării Negre pentru asigurarea securității frontierelor.

Pentagonul a solicitat Federației Ruse să își clarifice intențiile cu privire la comasarea unei forțe militare de-a lungul frontierei de sud-est a Ucrainei și în Crimeea, pe fondul escaladării conflictului din Donbas.

Președintele Vladimir Putin consideră că prezența militară a Rusiei în Arctica este un element necesar pentru construirea și menținerea apărării țării, potrivit lui Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Belarusul a anunțat că, “în cadrul activităților defensive, pentru a proteja teritoriul împotriva unor eventuale atacuri ale unui adversar potențial”, conducerea republicii a decis să concentreze trupe la frontiera cu Ucraina.

Uniunea Europeană și NATO se confruntă cu o situație din ce în ce mai incertă și complexă la granițele lor de est și sud-est. În Ucraina, ceea ce UE a definit strategic și în mod tradițional ca fiind „vecinătatea sa comună” cu Rusia și pentru NATO ca fiind „flancul estic”, Rusia contrabaleansează printr-o postură militară din ce în ce mai asertivă în sensul apăririi intereselor sale directe, atât teritoriale, de securitate și mai ales economice. 

Statele Unite monitorizează "foarte atent" activitatea militară a Rusiei în Arctica, a anunţat luni Washingtonul, informează dpa.

Experți politici germani au scris pentru publicația Deutsche Wirtschafts Nachrichten (DWN) că Statele Unite ale Americii, împreună cu aliații din cadrul NATO, pregătesc o surpriză pentru Rusia, în ceea ce privește Convenția de la Montreux.

Japonia ar putea disloca avioane de luptă F-35B Lightning II în partea de sud a țării, pentru a contribui la apărarea insulelor îndepărtate pe care le revendică China. Astfel, aeronavele cu decolare rapidă și aterizare verticală ar putea fi instalate la Baza Aeriană Nyutabaru din prefectura Miyazaki, după cum a informat Kyodo News, pe 5 aprilie, citând surse guvernamentale.

Imaginile captate de sateliți arată o activitate masivă a trupelor rusești în zona Arctică, unde are loc testarea unor ”super-arme” și încercări de securizare a unei rute navale cheie, potrivit CNN.

La reuniunea miniștrilor de externe ale statelor membre NATO unul din subiectele discutate a fost China.

Zece amirali în rezervă au fost arestaţi luni în Turcia, a doua zi după publicarea unei scrisori deschise în care au subliniat importanţa pentru securitatea turcă a Convenţiei de la Montreux destinată să prevină militarizarea Mării Negre, criticând planul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a construi un canal la Istanbul, care, potrivit lor, ar putea ameninţa libertatea de navigaţie, relatează Reuters şi AFP, citând mass-media oficiale de la Ankara.

După 31 martie, în presa de peste ocean au apărut primele impresii ale participanților americani la exercițiul comun al NATO din Marea Neagră, organizat de România, “Sea Shield 2021”.

Serviciul de presă al Regiunii Militare Sud din cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse a informat că, pe 02.04.2021, în marile unități și unități militare ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) dislocate pe teritoriul Peninsulei Crimeea și în zona Kuban a Ținutului Krasnodar a început desfășurarea unei verificări de control asupra perioadei de instrucție de iarnă. Aceasta are loc sub conducerea comandantului FRMN, viceamiral Igor Osipov.

Potrivit unor informații recente, avioane de vânătoare turcești, împreună cu avioane aparținând Forțelor Aeriene ale Bulgariei și României, au fost ridicate în aer deasupra Mării Negre pentru supravegherea și escortarea unor aeronave rusești. Împreună cu aceste informații, specialiștii în domeniul militar analizează și o altă problemă conexă. Este vorba despre faptul că, pe coasta Mării Negre, în regiunea Sinop, trupele turcești au desfășurat sistemele de rachete antiaeriene rusești S-400 pentru testare.

Japonia și Indonezia au semnat marți un acord  în baza căruia, echipamente și tehnologii de apărare japoneze pot să fie transferate către Jakarta.

Departamentul Apărării SUA a aprobat continuarea proiectului Next Generation Interceptor (NGI).

Regatul Unit a prezentat, în ultima decadă a lunii Martie, strategia sa de dezvoltare militară. Astfel guvernul conservator al lui Boris Johnson a decis ca Armata britanică să declanșeze o restructurare generală a forțelor sale de apărare - armata britanică, Royal Air Force și Royal Navy. Documentul anunță o forță militară mai ușoară, mai agilă, mult mai letală și de natură expediționară. Noua doctrină militară britanică propune  o masivă mutare de interes a regatului către regiunea Indo-Pacifică. Unii observatori spun că, în ciuda reducerilor substanțiale anunațate, Armata britanică va avea o prezență mult mai robustă în străinătate.

Nicio țară cu economie de piață liberă nu va putea susține dezvoltarea tehnologiei așa cum o face China. Companiile americane nu pot ține singure pasul cu inovația chineză, a declarat săptămâna trecută Eric Schmid, fost director executiv la Google, care a propus o alianță între guvern și industrie pentru a păstra avantajul tehnologic al SUA.

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, în cadrul unui interviu acordat DefenseRomania, a discutat despre temerile unei confruntări militare între Ucraina și Federația Rusă ca urmare a reluării luptelor în Donbas. În opinia sa, Rusia nu își dorește un război, din mai multe motive, deși l-ar câștiga. În primul rând costurile financiare, pe plan intern și internațional ar fi uriașe, iar în pofida a ceea ce se crede, Moscova nu e interesată de Donbas. Un alt motiv esențial e că rușii și-au îndeplinit obiectivul, anume oprirea înaintării frontierei euroatlantice, astfel încât doresc consolidarea actualului status quo. În cele ce urmează, pe larg, explicațiile expertului român.