Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Însă, pentru cineva care urmărește de decenii patologia puterii de la Kremlin și cinismul negocierilor în spațiul post-sovietic, acești 90% sunt un miraj.
Așa cum bine punctează președintele ucrainean, restul de 10% reprezintă, de fapt, totul. Iar în acest „tot” intră miza supraviețuirii statului ucrainean: garanțiile de securitate și integritatea teritorială.
„Oglinda NATO”: O garanție sau o iluzie?
Summitul de la Mar-a-Lago din 28 decembrie 2025, unde Zelenski s-a întâlnit cu Donald Trump, pare să fi produs un document de securitate bilateral pe 15 ani. Zelenski îl numește o „oglindă NATO”. Este o formulare abilă, menită să calmeze electoratul ucrainean, dar care ascunde o vulnerabilitate majora.
Trump promite un mecanism de răspuns la atacuri (drone, cibernetic, invazie), însă fără Articolul 5 și fără umbrela nucleară a Alianței, acest document riscă să devină un „Budapest 2.0”.
Istoria ne-a învățat că Rusia nu respectă semnăturile aplicate pe documente oficiale, ci doar raportul de forțe de pe teren. O garanție pe 15 ani, într-un sistem politic american volatil, unde Congresul trebuie să ratifice fiecare virgulă, îi oferă lui Putin exact ceea ce are nevoie: timp.
Timp pentru a-și reface unitățile decimante (31.000 de morți pe lună, conform cifrelor raportate de Kiev) și pentru a aștepta o fereastră de oportunitate politică în Occident.
Paradoxul referendumului: Orice acord de pace trebuie validat intern

Zelenski se confruntă cu o dilemă internă care i-ar putea curma cariera politică, dacă nu chiar destinul țării. Datele sondajelor prezentate lui Trump sunt necruțătoare: 87% dintre ucraineni vor pacea, dar 85% refuză categoric cedarea teritoriilor din Est. Este un cerc care nu poate fi pătrat prin diplomație clasică.
Orice acord semnat la Mar-a-Lago sau la Paris (unde urmează o nouă întâlnire pe 6 ianuarie) trebuie validat printr-un referendum național. Dacă Zelenski acceptă o „zonă economică liberă” în Donbas sau o retragere parțială, societatea ucraineană, care a suportat un sacrificiu uman imens în acești patru ani de agresiune, va respinge documentul.
Iar un acord respins prin referendum nu este doar o înfrângere diplomatică, ci o invitație la haos intern, exact ceea ce serviciile secrete rusești (FSB/GRU) încearcă să cultive prin narațiunile despre „terorismul de stat” de la Valdai.
Rusia și „Lumea de dincolo de minciună”

În timp ce Zelenski vorbește despre pace, Putin le transmite trupelor sale că „victoria este aproape”. Mai mult, Moscova inventează atacuri cu drone asupra reședinței de la Valdai pentru a justifica o eventuală retragere de la masa negocierilor. Este vechea rețetă kaghebistă: acuzi victima de agresiune pentru a-ți păstra libertatea de a lovi din nou.
Zelenski are dreptate să nu aibă încredere în zâmbetul subțire al lui Putin. Pentru Kremlin, succesul Ucrainei este o amenințare existențială la adresa regimului autocrat.
De aceea, ideea că Rusia va „ajuta” la reconstrucție este o glumă sinistră. „Să ne dea banii”, spune Zelenski, referindu-se corect la activele înghețate, singura formă de reparație reală pe care Moscova o va plăti vreodată.
Concluzie: Pace ''fără dinți'' este doar o pauză pentru reînarmare
Fără garanții solide de securitate, care să implice nu doar promisiuni, ci prezență militară sau un termeni clari de susţinere a Ucrainei - orice document semnat în 2026 va fi doar un armistițiu fragil.
Dacă Ucraina este forțată să accepte un „acord slab”, acesta nu va aduce stabilitate în Europa, ci va valida agresiunea ca instrument politic.
Zelenski știe că cele 10 procente rămase sunt cele care vor decide dacă Ucraina rămâne un stat suveran sau devine o zonă gri, o „Vichy” a secolului XXI.
În acest moment, „pacea” trâmbițată la Mar-a-Lago arată mai degrabă ca o încercare de a îngheța conflictul în condiții avantajoase pentru agresor, lăsând Ucraina la mila viitoarelor toane imperiale ale Rusiei.

Acest articol reprezintă o opinie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News