Statul Major General (SMG) ucrainean a anunțat că, pe 20 decembrie, au avut loc 235 de ciocniri, pe linia întâi a frontului. Doar de alte trei ori în acest an (16 februarie, 4 mai și 30 noiembrie), s-au înregistrat mai multe confruntări într-o zi de sâmbătă.
Într-o ironie totală a bunului simț, pacea este motivul pentru care a avut loc actuala creștere de ritm a acțiunilor ofensive rusești, una neașteptată pentru lumea întreagă nu doar cea creștină. Pacea este motivul intensificării războiului, pentru că în SUA are loc chiar în aceste zile o nouă rundă de negocieri de pace iar, Kremlinul, după cum a obișnuit pe toată lumea, are un singur mod de a negocia – prin a arăta că este puternic. Și o face prin trimiterea multor soldați soldați de-ai săi în atacuri la noroc și prin lovituri asupra infrastructurii vitale ucrainene.
Dar, acest exces de asalturi pe front vine la pachet cu costuri pe măsură pentru că el se bazează, în special, pe numărul mare de soldați ruși cu care se asaltează pozițiile ucrainene. Sunt necesari atât de mulți pentru că trupele ucrainene au închis bine zonele critice ale apărării lor. Astfel, forțele ruse au pierdut, sâmbătă, 1.130 de militari (morți și răniți), un eveniment rar care, în ultima jumătate de an a mai avut loc doar de trei ori – pe 6 și 13 iulie și pe 12 octombrie.
Cu tot acest însemnat efort uman rusesc, frontul nu s-a mișcat nici măcar cu un metru. Totuși, a existat o excepție pentru că forțele ruse au făcut o incursiune ”curajoasă” în satul ucrainean Hrabovs'ke (din Regiunea Sumi), din care au luat 50 de localnici, majoritatea persoane în vârstă. Localitatea Hrabovs'ke, aflată la granița cu Rusia, este lipsită de importanță militară de nivel operativ, în timp ce însemnătatea ei la nivel tactic este discutabilă.
Cele mai apropiate localități de ea, care au valoare operativă, sunt Velyka Pysarivka la 30 km S și Verkhnia Syrovatka la 38 km NV. O anumită importanță tactică a satului Hrabovs'ke este dată de faptul că se află la 11 km E de comunicația Sumi - Velyka Pysarivka, comunicație care și-a pierdut oarecum din importanța militară pentru că are o porțiune de aproximativ 45 de km suficient de apropiată de graniță pentru a fi în bătaia artileriei rusești.
Nerelevanța militară a satului Hrabovs'ke este dată și de faptul că el a apărut doar de 10 ori în rapoartele SMG ucrainean pe anul 2025, de fiecare dată ca fiind bombardat de artileria rusă.
Ultima dată când Hrabovs'ke a fost menționat în rapoarte, este data de 15 iulie, celelalte zile fiind 19 ianuarie, 18 și 24 martie, 5, 12 și 16 aprilie, 21 și 30 mai, 17 iunie. Alegerea de forțele ruse a acestei zone pentru a deschide o nouă direcție de ofensivă, are prea multe dezavantaje pentru a fi luată serios în calcul. Deci, străpungerea de la Hrabovs'ke are doar valoare demonstrativă de imagine.
În paralel cu intensificarea de pe front, forțele ruse au luat la țintă, în ultima săptămână, regiunea Odesa. Au fost lovite, în special, infrastructura de transport terestru și porturile de la Marea Neagră.
Campania asupra regiunii Odesa a început pe 13 decembrie, printr-o lovitură masivă cu rachete și drone. Atunci, s-au înregistrat pagube multiple, atacul masiv afectând infrastructură energetică, de transport inclusiv portuară, industrială și civilă.
Rapoarte, neconfirmate oficial, au indicat lovirea, pe 14 decembrie, a podului feroviar și rutier de la Zatoka, unde fluviul Nistru se varsă în mare. Din cele aproape 40 de drone „Shaheed”, cu care forțele ruse au atacat podul, aproximativ 20 dintre ele ar fi lovit ținta.
Una dintre loviturile rusești ulterioare au atins, pe 18 decembrie, un pod care leagă, de asemenea peste fluviul Nistru, sudul regiunii Odesa de restul țării.
Afectarea podului din localitatea Mayaki a provocat populației din sudul regiunii Odesa îngrijorarea că va rămâne izolată de restul Ucrainei. În dimineața de 21 decembrie, oficialii ucraineni au anunțat că legăturile de transport peste pod au fost parțial restabilite, putându-se călători cu mașini, microbuze și camioane mici peste Nistru. Cu o zi înainte oficialii ucraineni precizaseră că, în decurs de o săptămână, vor fi implementate două rute logistice alternative podului de la Mayaki, dintre care una va fi permanentă, iar a doua va consta într-un pod de pontoane.
Un alt puternic atac rusesc s-a înregistrat în noaptea de 19/20 decembrie, când a fost lovit portul ucrainean Pivdenny (25 km NE Odesa). Atacul, care a țintit rezervoarele de petrol, a provocat moartea a opt persoane și rănirea a 30.
Șirul recent de lovituri, care au afectat infrastructura critică a regiunii Odesa, a provocat îngrijorare la nivelul conducerii Ucrainei. Președintele Zelenski și-a exprimat nemulțumirea față de șeful Comandamentului Aerian Sud și a cerut înlocuirea lui din funcție.
Regiunea Odesa a fost în centrul atenției comandamentului militar rus doar în primele două luni de război, când s-a încercat în câteva în câteva rânduri o debarcare. Însă, după scufundarea crucișătorului Moscova și înarmarea apărării de coastă ucrainene cu rachete antinavă Harpoon, planul de a ocupa direct regiunea Odesa a fost abandonat. Astăzi, regiunea Odesa revine în prim-plan ca urmare a recentelor atacuri rusești cu rachete și drone care au avut un anumit succes determinând o stare de îngrijorare.
Însă, situația militară din regiunea Odesa trebuie privită contextual și legată de negocierile de pace în curs.
Actuala campanie de lovituri nu a reușit să distrugă total și pentru o perioadă de timp relevantă militar, legătura peste Nistru dintre sudul regiunii Odesa și restul Ucrainei. Totuși, o campanie prelungită de lovituri cu rachete și drone Shaheed o poate face și în plus, poate distruge întreaga infrastructura portuară ucraineană de la Marea Neagră. În acest caz, se pune întrebarea de ce nu a făcut-o Rusia până acum?
Pentru a atinge acest scop, forțele ruse ar trebui să aloce o cantitate semnificativă de rachete și drone, pentru o perioadă mai mare de timp. Acest lucru este necesar deoarece, după cum s-a văzut până acum, încercările anterioare, pentru că au mai fost și altele, nu au fost suficiente ca volum și precizie. În acest moment, forțele ruse ar fi capabile de o asemenea performanță, dar ar trebui să lase alte direcții neacoperite. Astfel, se pune întrebarea cât de urgente și importante sunt izolarea sudului regiunii Odesa și blocarea porturilor ucrainene?
Sudul regiunii Odesa este important pentru comandamentul militar rus dacă forțele sale ar reuși o debarcare acolo dar, momentan acest lucru nu este posibil. Așa-zisul scop al forțelor ruse de a întrerupe logistica ucraineană peste Dunăre dinspre România este doar un pretext pentru degradarea economiei ucrainene prin atacuri deoarece, există alte rute mai bune și mai sigure pentru a sprijini Ucraina, acestea fiind prin nordul României și prin vestul Poloniei.
Pe de altă parte, lovirea porturilor din regiunea Odesa reprezintă într-adevăr o modalitate importantă de a afecta exporturile ucrainene prin care țara reușește să facă bani pentru război. În ipoteza, neutralizării porturilor ucrainene pe o perioadă mare de timp, este foarte probabil ca Ucraina, cu sprijin internațional, să dezvolte modalități terestre eficiente prin care să facă aceste exporturi, exact pe aceleași rute prin care primește sprijin internațional.
Deci, printr-o campanie prelungită de lovire a regiunii Odesa, Rusia nu-și aduce victoria mai aproape ci mai degrabă este distrasă de pe alte direcții prioritare de operații. Însă, în contextul actual de negocieri de pace, ideea că Rusia ar putea face ceva important în regiunea Odesa, este utilă pentru a pune presiune pe Ucraina să accepte condițiile de pace ale Rusiei.
Într-un context mai mare, se poate observa că Rusia face tot posibilul să obțină acum o pace în condiții foarte avantajoase. Desigur, este o oportunitate pentru ea cu condiția ca Ucraina să accepte sau ca SUA să considere Ucraina vinovată pentru eșecul negocierilor și să întrerupă sprijinul pentru Ucraina.
Ambele variante sunt câștigătoare pentru Rusia.
Prima îi permite să încheie războiul și să declare că este glorioasă.
A doua - pierderea sprijinului american, ar duce la o slăbire, însă nu fatală, a Ucrainei, și la un moral mai bun al Rusiei pentru a continua războiul. Însă, dacă la a doua variantă se adaugă și ridicarea sancțiunilor americane la adresa Rusiei, mașina de război a Moscovei va fi refăcută mai rapid.
Ce se poate remarca este că în ambele variante bune pentru Rusia, adică pace în condițiile ei sau retragerea sprijinului american pentru Ucraina, Rusia rămâne capabilă să fie o amenințare pe termen lung pentru Ucraina și Europa. Deci, scopul principal al Rusiei este să primească o pauză pentru a-și reface forțele și pentru a relua agresiunea, indiferent de forma în care o va face.
În aceste condiții, articolul recent al Reuters, bazat pe șase surse din serviciile de informații americane, potrivit căruia Rusia are de fapt intenția să ocupe în viitor toată Ucraina și să meargă mai departe și cu alte țări, este plin de sens. Reuters, unul dintre monștri sacri ai informării publice, nu s-a jucat niciodată cu informarea corectă și nici cu reputația sa. Sursele există și ele au ales să transmită o mare temere într-un moment extrem de important pentru viitorul Ucrainei și al Europei. De asemenea, toate serviciile de informații ale țărilor europene sunt sigure de acest scenariu potrivit căruia Rusia vrea de fapt să ocupe toată Ucraina și apoi alte țări.
Dacă, administrația americană neglijează opiniile ofițerilor săi de informații transmise către Reuters în lipsa altei alternative că nu vor fi aduse publicului, precum și cele exprimate oficial de țările europene, atunci ea va fi principala responsabilă pentru reluarea războiului în următorii ani. Scopul administrației americane ar trebui să fie ca Rusia să nu mai poată fi obiectiv capabilă să devină o amenințare la adresa Ucrainei și Europei. Acest lucru poate fi obținut în două feluri. Fie Rusia se democratizează, fie în Ucraina și Europa se constituie o forță credibilă care să descurajeze Rusia. Singurul lucru credibil de care Rusiei încă îi este frică este confruntarea cu SUA. Altfel, o pace care dezavantajează evident Ucraina și Europa și care să permită SUA să se retragă din Europa pe motiv că a adus pacea – una scurtă, nu va face decât să aducă războiul mai aproape.
În Iran, SUA nu a dus treaba până la capăt pentru că Teheranul nu a renunțat la intențiile sale de a fabrica o armă nucleară și de a-și extinde arsenalul de rachete. Amenințarea la adresa Israelului se reface rapid și va rămâne la fel de puternică, poate mai puternică alimentată de Rusia în ascensiune, cum de altfel se va întâmpla și în Europa. Între timp, SUA la ritmul actual în care se îndepărtează de aliații săi, va pierde poziții puternice în favoarea Rusiei și a Chinei, care îi vor demonta aliații unul câte unul. În cele din urmă, deși Washingtonul va declama sus și tare că vrea pacea, toate acțiunile sale vor fi dus, într-un final, la întărirea Rusiei și a Chinei și a lansării de noi războaie.
Administrația americană, din diferite motive, nu arată că este conștientă de faptul că Rusia este cea care a lansat omenirea pe o traiectorie a războiului cu costuri care vor exploda în viitor. Primele victime indirecte ale înarmării excesive sunt în cele mai sărace țări ale lumii care beneficiau de sprijinul țărilor mai bogate cele de pe continentele nord-american și european. Numărul acelor victime, ca urmare lipsei de medicamente, apei potabile și a alimentelor, va concura în următoarii ani cu cele din războaiele pe care Rusia le va declanșa. SUA și alte țări bogate ale lumii ar putea ajuta acei oameni din țările defavorizate dar traiectoria războiului imprimată de Rusia întregii omeniri le va obliga să-și cheltuiască resursele pentru forțele lor armate. Cel mai puternic actor al planetei, care este America, are încă posibilitatea întreruperii acestui ciclu al distrugerii, cu condiția să privească adânc în viitor dincolo de un mandat prezidențial de patru ani.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Pentru a ocoli sistemele de război electronic rusești, Forțele Armate ale Ucrainei extind gama de frecvență pentru controlul și conducerea dronelor. La rândul lor, trupele ruse adaptează mijloacele de război electronic pentru a face față modernizării UAV-urilor ucrainene.
Cel mai recent plan de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina a fost creat de Statele Unite, a precizat secretarul de stat american Marco Rubio, contrazicând astfel afirmațiile făcute de doi senatori americani, care au spus că planul ar fi fost primit, transmit agențiile Agerpres, DPA și AFP.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (FOS) au reușit, pentru prima dată, să doboare un elicopter rusesc Mi-8 aflat în misiune de interceptare a dronelor ucrainene, folosind o dronă de atac cu rază lungă de acțiune, marcând o premieră istorică în evoluția tacticilor de luptă cu UAV-uri. Lovitura a fost efectuată chiar adânc în interiorul teritoriului rus.
Rusia nu ar trebui să fie de acord cu noua propunere a SUA de pace cu Ucraina, deoarece este o „provocare” care nu va duce la un sfârșit real al războiului, a declarat Alexei Zhuravlev, prim-vicepreședinte al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat. „Conflictul poate fi rezolvat pe deplin doar dacă obținem o victorie clară pe front și Ucraina capitulează... Orice alt rezultat ar amâna doar confruntarea”, a scris el pe contul său de Telegram.
Întâlnirea de ieri de la Kiev dintre oficiali americani, ambasadori europeni și reprezentanți ucraineni a scos la iveală una dintre cele mai severe divergențe transatlantice de la începutul războiului.
Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă un audit care vizează sectorul apărării, relatează Agerpres și AFP.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a sugerat că a fost surprins de prevederile care menționează țara sa în „planul de pace” american în 28 de puncte, la a cărui pregătire Varșovia nu a participat, și a subliniat că nici despre Ucraina nu se poate decide nimic fără ea.
Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat sâmbătă un înalt oficial ucrainean, conform agențiilor Agerpres, AFP şi Reuters.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Autorităţile ruse l-au inclus miercuri pe lista extremiştilor şi teroriştilor pe omul de afaceri Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei petroliere ruse Iukos, care a stat zece ani la închisoare, iar după eliberare şi exilarea în Occident a devenit unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Administrația Trump se așteaptă ca toate părțile să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în următoarele zile.
În noaptea de miercuri, 19 noiembrie, armata rusă a atacat masiv Ucraina cu drone și calibre de atac, rachete de la aeronave Tu -95 MS și Tu -160 și a ridicat în aer avioane MiG-31K. Atacul a fost în principal asupra vestului și centrului Ucrainei, iar Harkivul a suferit și el un atac masiv.
Deja vu cu drone: Un nou incident a avut loc în această noapte, când o dronă rusă a intrat 8 kilometri în spațiul aerian al României, după care a dispărut de pe radar. Au fost ridicate două avioane germane Eurofighter și două F-16 românești.
Într-o ”evoluție semnificativă” a războiului, forțele ucrainene au lansat un atac precis asupra unor ținte militare rusești, folosind rachete ATACMS de fabricație americană. Informația a fost anunțată de Statul Major General (SMG) în seara de 18 noiembrie.
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Compania cehă Tatra Defence și compania germană KNDS Deutschland au semnat un contract pentru producerea de carene pentru tancurile Leopard 2A8. 150 de exemplare vor fi produse în Republica Cehă, cu o opțiune pentru încă 300.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de Crăciun, când toți creștinii de pe glob se pregătesc de una dintre cele mai mari sărbători ale lor, forțele ruse din linia întâi au lansat, sâmbătă, unul dintre cele mai mari asalturi din acest an. De asemenea, ultimele zile au fost caracterizate de o intensificare a loviturilor cu rachete și drone asupra regiunii Odesa.
Departamentul Apărării al SUA a atribuit companiei Raytheon, parte a grupului RTX, un contract de vânzări militare externe (FMS) în valoare de 168 de milioane de dolari pentru furnizarea de echipamente suplimentare destinate sistemului de rachete Patriot al României. Această achiziție subliniază efortul accelerat al României de a-și consolida arhitectura de apărare aeriană și antirachetă în contextul presiunilor de securitate fără precedent din regiunea Mării Negre.
Guvernul cancelarului Friedrich Merz a inițiat procesul de redactare a unei legislații care va modifica structural autoritatea Serviciului Federal de Informații (BND), oferind agenției permisiunea de a trece dincolo de mandatul tradițional de monitorizare/spionaj către acțiuni active de sabotaj în afara teritoriului național.
În timp ce vehiculele terestre fără echipaj (UGV) și-au găsit deja locul în logistica militară modernă, un nou proiect tehnologic din Silicon Valley forțează limitele integrării roboţilor la nivel infanterie. Start-up-ul Foundation Future Industries (FFI) a trasat un plan industrial extrem de ambițios, propunând livrarea a 50.000 de roboți umanoizi Phantom către Armata Statelor Unite în următorii doi ani.
Paza de Coastă a SUA confiscă petrolierul „Centuries” care transporta țiței venezuelean cu destinația China. Pe 20 decembrie 2025, Paza de Coastă a Statelor Unite, sprijinită de forțe militare, a desfășurat o operațiune de interceptare, în apele internaționale din estul Barbadosului, în Marea Caraibelor. Forțele americane au abordat și confiscat petrolierul Centuries, sub pavilion panamez, care transporta aproximativ 1,8-2 milioane de barili de țiței din Venezuela către China.
Asistăm, în aceste zile de decembrie 2025, la un spectacol diplomatic de o complexitate fără precedent în orașul Miami, unde administrația Trump încearcă să forțeze deznodământul celui mai sângeros conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Rusia încearcă să izoleze Ucraina de Marea Neagră, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Acesta a spus că situația din regiunea Odesa, asupra căreia armata rusă a intensificat atacurile în ultimele săptămâni, este severă.
Distrugătorul USS Santa Barbara (LCS 32) a marcat o premieră tehnologică ce promite să schimbe radical raportul de forțe în teatrele de operații navale: prima lansare de pe mare a unei drone kamikaze de tip LUCAS. Testul, efectuat pe 16 decembrie 2025, validează o nouă doctrină a Pentagonului care pune accent pe utilizarea vectorilor de atac cu cost redus pentru a satura spațiul aerian, protejând în același timp arsenalul limitat de rachete convenționale scumpe.
În cursul zilei de sâmbătă, 20 decembrie, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8 A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a fost observat din nou efectuând o misiune de lungă durată peste vestul și centrul Mării Negre, subliniind nivelul susținut al atenției americane asupra zonei, pe fondul tensiunilor continue legate de războiul din Ucraina.
Grecia a semnat convenția Consiliului Europei privind înființarea unei comisii internaționale pentru examinarea cererilor de despăgubire pentru daunele cauzate Ucrainei de agresiunea Rusiei. Serviciul de presă al Consiliului Europei a făcut anunțul, pe 19 decembrie.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a demonstrat din nou cât de vulnerabile şi expuse sunt activele militare ale aviaţiei ruse, executând al doilea atac major asupra bazei aeriene Belbek în decurs de o săptămână. Această ultimă operațiune, confirmată pe 20 decembrie, a vizat nu doar platforme de luptă, ci și infrastructura critică de comandă și control, într-o campanie sistematică de degradare a superiorității aeriene rusești deasupra Mării Negre.
Sprijinul pentru Ucraina va continua, Rusia fiind agresorul, a declarat, vineri, ministrul apărării de la Praga. Sprijinul pentru Ucraina va continua, a declarat Jaromír Zůna, ministrul apărării al Republicii Cehe. „Este vorba doar despre cum anume, cât mai optim, inclusiv din perspectiva intereselor noastre naționale, să sprijinim în continuare Kievul”, a adăugat el.
Forțele Aeriene ale SUA au început reconfigurarea radicală a aeronavei experimentale X-62 VISTA, un pas important pentru a scoate inteligența artificială din mediul de simulare și a o arunca direct în cockpit-ul viitoarei flote de avioane de luptă. Modernizarea sistemelor de misiune (MSU), finanțată prin Pentagon’s Test Resource Management Center, transformă un F-16 modernizat dintr-un simplu simulator de zbor într-o platformă de luptă autonomă complet echipată, capabilă să vadă, să proceseze și să decidă la viteze imposibile pentru un pilot uman.
Ucraina a transformat apărarea aeriană într-o cursă de producție în masă, atingând o bornă industrială care părea imposibilă în urmă cu un an: 1.000 de drone interceptoare, livrate zilnic pe front. Această mobilizare de forțe este răspunsul direct al industriei ucrainene de apărare la campania de atacuri de mare intensitate a Rusiei, care utilizează un număr mare de UAV-uri Shahed/Geran pentru a „seca” arsenalul de rachete antiaeriene scumpe ale Ucrainei.
Arhitectura de sprijin militar pentru Ucraina trece printr-o expansiune majora a infrastructurii sale de pe Flancul Estic. Generalul Maik Keller, comandantul adjunct al Comandamentului NSATU (NATO Security Assistance and Training for Ukraine), a confirmat că, începând cu luna ianuarie 2026, România va găzdui al doilea centru major de coordonare și tranzit al echipamentelor militare, operând în tandem cu hub-ul deja consacrat de la Rzeszow, Polonia.
Cel puțin cinci membri ai grupării jihadiste Stat Islamic (ISIS) au fost uciși în urma unor lovituri aeriene americane desfășurate în Siria, după cum a anunțat sâmbătă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Atacurile vin ca reacție directă la incidentul din 13 decembrie, în care doi militari americani și un interpret civil au fost uciși în deșertul Palmyra.
Pe timpul nopții de 19.12.2025, armata rusă a aplicat o nouă lovitură de amploare facilităților energetice și militare din Odesa. În mai multe zone ale orașului, există deja o pană totală de curent. Acest lucru a fost anunțat de serviciile online ucrainene.
Planurile Germaniei pentru viitoarea generație de fregate de apărare aeriană (Klasse 127) au suferit o reconfigurare radicală, transformând ceea ce trebuia să fie un înlocuitor pentru clasa F124 într-o platformă de proiecție a forței fără precedent la nivel european.
Potrivit portalului itamilradar.com, un detașament de nave rusești format din submarinul Krasnodar din clasa Kilo și remorcherul maritim Altay a andocat în portul Alger, pe 18 decembrie, pentru o vizită de patru zile, încadrată oficial ca parte a cooperării navale ruso-algeriene.
Fostul președinte iranian Hassan Rouhani a stârnit controverse pe scară largă prin recentele sale declarații care au dezvăluit amploarea dezinformării și a calculelor greșite pe care se bazau factorii de decizie iranieni cu privire la capacitățile militare ale țării, în special în confruntarea cu adversarii săi tradiționali, precum Israelul și Statele Unite.
Darryl Nirenberg a fost confirmat în funcția de ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, a anunțat, vineri, misiunea diplomatică americană din România.
Într‑una dintre cele mai mari operațiuni de repatriere din ultimele luni, 1.003 corpuri ale militarilor ucraineni au fost returnate în această dimineață în Ucraina, potrivit comunicatelor oficiale ale Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război (KShVOV). Rusia afirmă că trupurile aparțin personalului militar ucrainean decedat pe parcursul conflictului.
F/A-XX este proiectat să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet de a patra generație și să completeze flota de aeronave F-35C de generația a cincea.
Recent, o delegație a Statelor Unite s-a întâlnit cu producători ucraineni și a efectuat primele teste oficiale ale dronelor ucrainene. Kievul menționează că este pregătit să discute un "parteneriat strategic" în acest domeniu.
Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei pare să se fi inspirat din politica tranzacțională a administrației Trump, care, printre altele, condiționează livrarea de armament către Ucraina de achitarea acestuia.
Consilieri pe probleme de securitate națională din trei țări europene au zburat în Statele Unite pentru a participa la o nouă rundă de discuții pentru realizarea păcii în Ucraina.
Într-o premieră absolută care redefinește parametrii războiului asimetric, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit distrugerea unui petrolier din „flota fantomă” rusească în apele internaționale ale Mării Mediterane. Operațiunea, confirmată de surse oficiale din cadrul unității de elită „Alpha”, a vizat nava QENDIL, un tanc petrolier de clasă Aframax, aflat sub sancțiuni internaționale, dar utilizat în continuare de Rusia pentru a eluda restricțiile occidentale.
Camera Superioară (Bundesrat) a Parlamentului german, care reunește cele 16 landuri federale, a adoptat vineri reforma serviciului militar pentru a consolida armata în contextul amenințării Rusiei și, deși deocamdată rămâne voluntar, în caz de necesitate serviciului militar poate fi declarat obligatoriu.
Programul Canadei pentru viitorul avion de vânătoare (Future Fighter Capability Project) se confruntă cu o presiune publică fără precedent, care riscă să deraieze una dintre cele mai importante achiziții militare din istoria țării. Un sondaj recent realizat de EKOS indică o schimbare radicală de percepție în rândul cetățenilor: o majoritate solidă sprijină acum tranziția către platforma suedeză Saab JAS 39 Gripen, în detrimentul continuării achizițiilor de avioane americane F-35A Lightning II.
DefenseRomania a discutat în exclusivitate cu eng. Carlo Ferlito, CEO Beretta, despre propunerea gigantului italian în programul SAFE în ceea ce privește achiziția viitoarelor arme de asalt pentru Armata României.
O breșă majoră s-a deschis în rețeaua de apărare a regiunii ruse Belgorod după ce dronele ucrainene au interceptat și distrus două lansatoare de rachete S-400 în plin proces de desfăşurare. Incidentul scoate la iveală vulnerabilitatea unora dintre cele mai importante active militare ale Rusiei în fața tacticilor de atac cu drone care operează la joasă altitudine.
