Diplomații europeni prezenți la Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută au observat o schimbare semnificativă în tonul oficialilor ucraineni, privind o posibilă soluționare a conflictului din Ucraina.
Publicația britanică face referire la mai mulți diplomați europeni, potrivit cărora noul șef al diplomației ucrainene, Andrii Sibiha, a abordat o atitudine mai pragmatică în discuțiile despre potențiale compromisuri.
Potrivit diplomaților, Sibiha a folosit întâlniri private cu partenerii occidentali la prima sa călătorie în Statele Unite pentru a discuta cu aceștia posibile soluții de compromis, inclusiv negocieri de tip „teritorii contra securitate”.
„Vorbim din ce în ce mai deschis despre cum se va încheia (războiul de agresiune al Rusiei) și la ce ar trebui să renunțe Ucraina pentru a ajunge la un acord de pace de durată”, a declarat unul dintre diplomați pentru ziarul britanic . „Aceasta este o schimbare majoră față de situația de acum șase luni, când astfel de discuții erau tabu”, a adăugat un oficial pentru FT.
La fel vorbește și președintele ceh Petr Pavel, declarațiile sale fiind analizate de DefenseRomania încă din luna august. Petr Pavel a reluat ideea într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru ziarul american The New York Times (NYT) a declarat că „cel mai probabil rezultat al războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă, temporar”. Potrivit acestuia, nici Ucraina, nici Rusia nu se pot aștepta să-și atingă obiectivele maxime.
„Pentru a vorbi despre înfrângerea Ucrainei sau înfrângerea Rusiei, pur și simplu nu se va întâmpla”, a adăugat el, adăugând că „sfârșitul va fi undeva la mijloc”.
Societatea ucraineană este epuizată de război și devine mai deschisă la negocieri de pace, 57% susținând acest lucru, față de 33% cu un an în urmă. Războiul a afectat grav populația, 77% dintre ucraineni pierzând persoane apropiate; în urmă cu doi ani, procentul era undeva la 20%. În plus, două treimi dintre oameni au spus că le este greu sau foarte greu să trăiască cu veniturile obținute în vreme de război.
Președintele Zelenski și echipa sa se află sub presiunea din ce în ce mai mare din partea partenerilor occidentali, care cer să găsească o cale către o înțelegere prin negocieri. Dar există temeri că poziția Ucrainei este prea slabă pentru a asigura un acord echitabil chiar acum, relatează FT.
FT clarifică faptul că cea mai mare amenințare la adresa unității aliaților vine din SUA. Astfel, o posibilă victorie în alegerile republicanului Donald Trump ar putea aduce Ucrainei un acord de pace nefavorabil sub amenințarea de a pune capăt ajutorului militar.
De asemenea, Kievul nu reușește să-i convingă pe americani în privința a două solicitări importante: obținerea permisiunii de a folosi arme occidentale pentru lovituri pe teritoriul rus și progresul în aderarea Ucrainei la NATO.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după întrevederea cu Donald Trump. Photo source: Captură video Volodimir Zelensky @OfficialFacebook
Planul de victorie” al lui Zelenski se bazează pe atacuri asupra unor ținte rusești, cum ar fi centrele de comandă și depozitele de armament, pentru a slăbi capacitatea Rusiei de a continua războiul. Totuși, SUA încă amână acordul pentru Kiev de a lovi ținte din Rusia, ceea ce arată că Washingtonul nu este convins de planul Ucrainei, iar lucrurile ar putea merge către un compromis teritorial.
Parte a compromisului ar putea fi și gestul lui Joe Biden care ar putea deschide ușa NATO pentru Ucraina. Biden ar putea fi de acord să accelereze statutul cererii Ucrainei de aderare la NATO, pe modelul Germaniei de Vest. Întreaga Germanie a aderat la NATO abia după căderea Zidului Berlinului.
„Modelul vest-german câștigă popularitate în special la Casa Albă, care a fost cea mai sceptică cu privire la aderarea (Ucrainei) la NATO”, potrivit directorului Consiliului European pentru Relații Externe, Jeremy Shapiro. „Rușilor nu le-ar plăcea, dar cel puțin ar putea fi o mișcare de compromis”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În noaptea de sâmbătă, 21 septembrie, au izbucnit explozii la un depozit de muniții situat în districtul Tikhorets din regiunea Krasnodar.
Imagini prezentate pe retele de socializare ar arăta scena atacului aerian israelian din Beirut de acum puțin timp. Presa libaneză susține că un avion israelian F-35 a executat atacul, cu două rachete. Atacul a vizat o clădire din suburbia Dahiyeh din Beirut, un bastion cunoscut al Hezbollah. Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) descrie atacul ca fiind „țintit”.
Ucraina va primi un împrumut de 35 de miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru a-și susține economia.
Rușii vor să treacă la atacuri non-stop asupra Ucrainei, cred unii experți ucraineni.
Avioane de luptă israeliene au efectuat joi seara cele mai intense lovituri asupra sudului Libanului în aproape un an de război.
Rusia vrea să crească producția de drone de 10 ori iar până în 2030, vor fi înființate 48 de centre de cercetare și producție pentru aparate de zbor fără pilot.
Germania a înmânat Ucrainei un nou pachet de ajutor militar , care include tancuri Leopard 1 A5, vehicule de teren cu șenile Bandvagn 206, tunuri antiaeriene Gepard și muniție de 155 mm, a informat Interfax-Ucraina joi, 19 septembrie, citând date de la guvernul german.
Muniția de artilerie indiană ajunge în Ucraina prin Italia și Republica Cehă, iar transferul se desfășoară de cel puțin un an, relatează oficiali europeni și indieni, citați de Reuters.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a anunţat miercuri că centrul de greutate al războiului "se deplasează spre nord", o referire la frontul cu organizaţia şiită libaneză Hezbollah.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că a efectuat atacuri aeriene asupra sudului Libanului în timpul nopții. Ei au vizat locațiile infrastructurii Hezbollah și depozitele de arme.
Iranul a calificat drept "un act terorist şi o crimă în masă" explozia simultană a mii de pagere în mâinile unor membri ai grupării şiite Hezbollah din Liban, un aliat al Teheranului, care a provocat moartea a cel puţin nouă persoane, informează Agerpres și EFE.
În cursul nopții de 18.09.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au atacat cu drone un depozit de muniții din orașul Toropets (regiunea Tver).
Cotidianul american The Wall Street Journal a informat, în ediția din 17.09.2024, că numărul de ucraineni și ruși morți sau răniți în războiul care durează deja de doi ani și jumătate a ajuns la un million de persoane. Pierderile mari înregistrate de ambele părți crează nu numai probleme pe câmpul de luptă, ci provoacă și îngrijorări demografice.
Militarii ucraineni au lovit un teren de antrenament al trupelor ruse, aflat în apropiere de Donețk. Canalul de Telegram ''Vot Chto'' a publicat materialul video care ar fi surprins consecințele atacului cu rachete HIMARS sau M270 asupra acestei facilitaţi militare.
Militarii ruși angajați în războiul cu Ucraina sunt într-o derivă totală. Au comis o altă crimă de război prin executarea cu o sabie a un prizonier de război ucrainean neînarmat.
Agenția rusă Novosti, site-ul israelian i24.news și Syria Tv bazat în Turcia au relatat în weekend că gruparea yemenită Al Houthi a început să-și transfere forțele militare în Siria, în vederea pregătirii lansării atacurilor împotriva Israelului.
Ucraina nu a primit suficient ajutor militar din partea partenerilor occidentali pentru a echipa "nici măcar 4 din cele 14" brigăzi ale Armatei ucrainene de care țara are nevoie pentru a face față Rusiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu pentru CNN pe 15 septembrie. Mai mult, Zelenksi a spus că Armata e gata de o nouă contraofensivă dar nu are cu ce.
Forțele ruse au continuat ritmul ridicat al operațiunilor ofensive în multe zone din prima linie și continuă o contraofensivă în regiunea Kursk, arată o analiză publicată de Ministerul Apărării al Marii Britanii.
Rusia dorește să încheie războiul cu Ucraina până la sfârșitul anului 2025 sau începutul lui 2026, dar cu o victorie. Orice alt scenariu ar implica probleme mari.
Raportul publicat joi, citat de site-ul RND, arată că serviciile de informații rusești își concentrează tot mai mult activitățile asupra Bundeswehr.
Olanda e una din cele mai active state europene în ceea ce privește asistența militară acordată Ucrainei. Într-o ultimă inițiativă olandezii au încercat să identifice mai multe state care ar putea să livreze componente ale unui sistem Patriot, astfel încât, „mână de la mână”, ucrainenii să mai poată folosi un sistem complet. Din păcate nimeni nu s-a alăturat inițiativei.
La finalul săptămânii trecute o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României în timpul unui atac masiv asupra porturilor dunărene ale Ucrainei. Drona a evoluat aproximativ 40 de minute la o adâncime de aproximativ 30 de kilometri în teritoriul nostru și a fost atent monitorizată de două avioane F-16 Fighting Falcon ale României.
Potrivit unui bilanț prezentat în această dimineață de Forțele Aeriene ale Ucrainei, în cursul nopții de 12.09.2024, Trupele radiotehnice ucrainene au detectat și escortat deasupra teritoriului național 69 de ținte aeriene rusești.
O rachetă rusească a lovit în Marea Neagră o navă comercială care transporta cereale din Ucraina către Egipt, fără să se înregistreze răniţi în urma acestui atac, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.
Permisiune acordată Ucrainei să lovească cu arme de fabricație occidentală adânc în teritoriul Rusiei ar putea avea un impact politic dramatic asupra cursului unui război.
Se pare că armata rusă a lansat o ofensivă împotriva forțelor ucrainene care controlează o parte din regiunea Kursk a Rusiei de mai bine de o lună. În timp ce un reprezentant al armatei ruse a anunțat că soldații acesteia au recucerit mai multe sate din regiune, experții ucraineni spun că următoarele 24 de ore vor fi decisive.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul regiunii Murmansk din nordul Federației Ruse, Andrei Chibis, a anunțat, pe 11.09.2024, că regiunea a fost supusă unui atac al dronelor ucrainene.
Mișcarea Houthi din Yemen a anunțat că a doborât a dronă americană MQ-9 Reaper, ridicând la 9 numărul total al dronelor interceptate de la începutul sprijinului pentru Gaza în 2023.
Unii oficiali occidentali împing Ucraina să-și stabilească „obiective de război realiste” în războiul împotriva unei Rusii agresive, ca parte a „planului său de victorie”.
Pe fondul conflictului actual cu Rusia, Ucraina continuă să adapteze tehnologii mai vechi pentru a le utiliza pe câmpul de luptă modern. Un exemplu notabil al acestei strategii este integrarea lansatoarelor de rachete RPG-18 din era sovietică pe drone FPV (first-person view). Această abordare urmărește să depășească limitele armelor convenționale prin adaptarea acestora la condițiile actuale de luptă.
Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc.
Compania AeroVironment, cu sediul în SUA, a semnat un acord cu o companie ucraineană pentru a-și localiza producția de drone kamikaze Switchblade 600, marcând cel mai recent acord încheiat între companii ucrainene și străine pentru a produce armament în Ucraina. Numele companiei ucrainene nu este dezvăluit din motive de securitate.
Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.
NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 02.10.2024, că submarinul Ufa al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a părăsit portul Tartus din Siria și se deplazează spre Vladivostok, urmând să tranziteze Canalul Suez. Submarinul diesel-electric din clasa Varshavyanka (Improved Kilo în clasificare NATO) din cadrul Proiectului 636.3 a ieșit din Tartus pe 29 septembrie, fiind însoțit de corveta Merkury și remorcherul de salvare Alatau.
Portalul de știri RBK-Ucraina a informat, pe 02.10.2024, citând surse aparținând grupului militar Khortytsia, că armata ucraineană și-a retras trupele din Vuhledar pentru a evita încercuirea de către forțele ruse. Anterior, surse neoficiale au vorbit deja despre capturarea de către Rusia a orașului Vuhledar din estul Ucrainei, care a rezistat forțelor invadatoare de la începutul războiului.
Ucraina intenționează să își sporească producția proprie de drone, rachete cu rază lungă de acțiune și rachete balistice începând cu anul 2025, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 1 octombrie, în cadrul celui de-al doilea forum internațional al industriei de apărare din Ucraina.
Situație neclară în Israel, care, prin vocea ministrului său de externe, îl declară pe secretarul general al ONU António Guterres „persona non grata”, anunță The Guardian.
Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.
Militarii Brigăzii 79 Desant-Asalt numită și „Tavria” au respins un atac masiv rusesc la 15 km sud-vest de periferia orașului Donețk.
Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.
Rusia a efectuat noi atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre aflate la frontiera României. Autoritățile române au emis RO-Alert.
IDF continuă operațiunile de curățire a sudului Libanului de teroriștii Hezbollah, potrivit „unui plan metodic” pentru care soldații israelieni s-au antrenat și pregătit în ultimele luni.
Democratul Tim Walz și republicanul JD Vance s-au confruntat marți într-o dezbatere viceprezidențială care a fost surprinzător de civilizată, având în vedere întreaga campanie prezidențială, marcată de retorică incendiară și două tentative de asasinat.
Operațiunea fără precedent a Iranului a presupus tragerea a sute de rachete asupra teritoriului israelian. Este a doua astfel de acțiune întreprinsă în ultimele luni împotriva Israelului, după ce, în aprilie, rachetele și dronele iraniene au atacat pentru prima dată inamicul numărul unu al Teheranului.
Iranul a lansat ieri un atac cu 181 de rachete asupra Israelului. Atacul vine după ce IDF l-a eliminat pe liderul terorist Hassan Nasrallah în Liban, conducătorul grupării teroriste Hezbollah, proxy-ul Iranului. E al doilea atac al Iranului după cel din aprilie și, chiar dacă Iranul nu dispune nici de capacitatea militară și nici de susținere politică în regiune pentru un război de mare intensitate cu Israelul, Teheranul amenință cu conflictul total orice stat care va interveni direct.
Statele Unite au declarat marţi că doresc să "se coordoneze" cu israelienii pentru a da un răspuns Iranului după atacul său cu rachete asupra Israelului, notează Agerpres și AFP.
Rusia își va crește cheltuielile pentru apărare cu 25%, ajungând la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în timp ce Vladimir Putin promite să-și continue eforturile de război în Ucraina și să-și intensifice și mai mult confruntarea cu Occidentul.
Armata israeliană afirmă că acum au fost lansate rachete din Iran către Israel, transmite Reuters. Au fost deja activate sirenele de raid aerian în Tel Aviv și acum sirenele de avertizare sună în Ierusalim, potrivit agenției de știri. Iată o postare pe X de la Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în care se afirmă că toți civilii israelieni se află în adăposturi antiatomice, deoarece rachete lansate din Iran sunt îndreptate spre Israel.
Casa Albă declară că președintele american Joe Biden a convocat o întâlnire cu vicepreședintele Kamala Harris și consilierii lor pentru securitate națională pentru a discuta despre ceea ce era la momentul respectiv atacul iminent al Iranului asupra Israelului. Declarația Casei Albe este emisă după ce atacul a început deja. „Ei au trecut în revistă stadiul pregătirilor SUA pentru a ajuta Israelul să se apere împotriva acestor atacuri și pentru a proteja personalul american din regiune”, afirmă Casa Albă într-un comunicat.
Președintele american Joe Biden ar putea fi de acord să avanseze statutul candidaturii Ucrainei la aderarea la NATO înainte de a-și părăsi funcția în ianuarie, a relatat Financial Times (FT) la 1 octombrie, citând un oficial occidental anonim.
Cel mai mare producător de tancuri din Rusia, Uralvagonzavod, a anunțat că un tanc de fabricație germană furnizat Ucrainei a fost adus de pe câmpul de luptă în laboratoarele sale de cercetare. În scop propagandistic şi laudativ, mass-media rusă a publicat un material video cu momentul sosirii tancului în incinta uzinei Uralvagonzavod.
O postare recentă pe rețelele sociale a dezvăluit un sistem de arme hipersonice în Japonia, generând un interes semnificativ în cadrul comunității de apărare. Un utilizator pe nume 1ZZ-FETaz a distribuit o imagine care arată un lansator de rachete parcat într-o zonă aflată pe marginea drumului. Acest sistem de rachete, cunoscut oficial sub numele de „Hyper-Velocity Gliding Projectile” (HVGP), ar trebui să intre în dotarea forțelor terestre de autoapărare ale Japoniei (JGSDF) până în 2026, cu trei ani mai devreme decât se prevăzuse inițial.
Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.
NATO trebuie să se asigure că Ucraina „prevalează ca națiune suverană, independentă și democratică”, a declarat Mark Rutte la 1 octombrie, când a preluat conducerea în calitate de nou secretar general al alianței militare. Vorbind alături de fostul secretar general Jens Stoltenberg în timpul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles, Rutte a lăudat realizările predecesorului său în timpul mandatului.
Forțele ruse avansează din ce în ce mai mult spre oraș, care s-a dovedit a fi o nucă greu de spart pentru forțele de ocupație, dar se pare că după mai bine de doi ani și jumătate ar putea cădea în mâinile Rusiei, scrie The Telegraph. Pe canalele rusești de propagandă, au apărut deja imagini care arată steaguri rusești ridicate, probabil, în zona Vuhledar.
Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.
Danemarca a comandat de la Rheinmetall turele pentru apărarea aeriană mobilă și muniție, iar comenzile ar trebui finalizate în 2027 și 2028.
Odată cu intrarea Suediei în alianța NATO în luna martie a acestui an, toate țările cu acces la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, sunt membre ale acestei organizații militaro-politice nord-atlantice.
Statele Unite vor trimite „câteva mii de soldați” în Orientul Mijlociu, gata să apere Israelul dacă va fi nevoie. Vor fi în primul rând escadrile de avioane de luptă și personal care să le asigure sprijinul.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat, pe 01.10.2024, că nave de luptă din Rusia și China au format o grupare navală tactică și au trecut la îndeplinirea unor misiuni de patrulare în Regiunea Asia-Pacific.
Israelul a lansat marți noaptea o operațiune la sol în sudul Libanului. Potrivit declarației armatei israeliene, aceasta este o acțiune limitată și precis țintită, în încercarea de a distruge operațiunile mișcării Hezbollah de lângă graniță, de unde teroriștii bombardează nordul Israelului.
