Aurescu a participat joi, la invitaţia secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă organizată de SUA, ţară care deţine preşedinţia pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU.
"Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităţilor de coagulare şi eficientizare a eforturilor internaţionale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii şi securităţii internaţionale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Ministrul (...) Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii şi a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei", se arată într-un comunicat al MAE.
Sursa citată precizează că, referindu-se la situaţia umanitară din Ucraina aflată în continuă deteriorare, oficialul român a reafirmat solidaritatea ţării noastre cu poporul ucrainean şi a prezentat sprijinul umanitar acordat refugiaţilor, menţionând hub-ul umanitar de la Suceava, funcţional din luna martie.
Aurescu a atras atenţia că România a facilitat acordarea sprijinului internaţional pentru statul vecin, inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenţei sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaţilor ucraineni.
"În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat implicaţiile complexe ale conflictului militar declanşat de Rusia, inclusiv din perspectiva securităţii alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creşterea preţurilor la alimente la nivel global, şi fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, a argumentat importanţa abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurităţii alimentare şi prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare şi progresul în domeniul protecţiei climei, finanţării dezvoltării şi al altor priorităţi cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă", se menţionează în comunicat.
Ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile întreprinse de România, care vizează atât susţinerea economiei ucrainene, cât şi limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre. El a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internaţional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice şi rutele şi porturile româneşti, pentru a uşura realizarea exporturilor ucrainene către destinaţii terţe.
Şeful diplomaţiei române a anunţat, totodată, că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizaţia Meteorologică Mondială, evidenţiind importanţa coagulării şi eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internaţional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securităţii alimentare.
"Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzaţiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federaţiei Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o 'înţelegere' ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenţei militare acordate Ucrainei. Şeful diplomaţiei române a atras atenţia că nu este prima dată când Federaţia Rusă încearcă să propage astfel de informaţii complet eronate, autorităţile române reacţionând prompt pentru a le respinge ca false şi manipulatorii", precizează MAE.
În încheiere, Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor şi acţiunilor viitoare ale ONU şi ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil şi sigur la nivel global. El a evidenţiat şi rolul actorilor neguvernamentali, în special al societăţii civile şi al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienţei şi în abordarea insecurităţii alimentare la nivel mondial.
Potrivit MAE, la eveniment au participat înalţi demnitari din 75 de ţări, reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum şi ai altor state din diverse regiuni ale lumii. De asemenea, au participat şi prezentat analize asupra tematicii în discuţie Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley şi directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Qu Dongyu.
"Înalţii oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecţională, dintre conflicte şi insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurităţii alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, şi au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniştrii de externe care au luat cuvântul au evocat situaţia gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi s-au concentrat pe acţiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual şi colectiv, pentru atenuarea insecurităţii alimentare, inclusiv modalităţi de combatere a efectelor crizei energetice şi financiare", se mai arată în comunicat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
