Aurescu a participat joi, la invitaţia secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă organizată de SUA, ţară care deţine preşedinţia pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU.
"Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităţilor de coagulare şi eficientizare a eforturilor internaţionale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii şi securităţii internaţionale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Ministrul (...) Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii şi a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei", se arată într-un comunicat al MAE.
Sursa citată precizează că, referindu-se la situaţia umanitară din Ucraina aflată în continuă deteriorare, oficialul român a reafirmat solidaritatea ţării noastre cu poporul ucrainean şi a prezentat sprijinul umanitar acordat refugiaţilor, menţionând hub-ul umanitar de la Suceava, funcţional din luna martie.
Aurescu a atras atenţia că România a facilitat acordarea sprijinului internaţional pentru statul vecin, inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenţei sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaţilor ucraineni.
"În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat implicaţiile complexe ale conflictului militar declanşat de Rusia, inclusiv din perspectiva securităţii alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creşterea preţurilor la alimente la nivel global, şi fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, a argumentat importanţa abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurităţii alimentare şi prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare şi progresul în domeniul protecţiei climei, finanţării dezvoltării şi al altor priorităţi cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă", se menţionează în comunicat.
Ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile întreprinse de România, care vizează atât susţinerea economiei ucrainene, cât şi limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre. El a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internaţional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice şi rutele şi porturile româneşti, pentru a uşura realizarea exporturilor ucrainene către destinaţii terţe.
Şeful diplomaţiei române a anunţat, totodată, că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizaţia Meteorologică Mondială, evidenţiind importanţa coagulării şi eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internaţional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securităţii alimentare.
"Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzaţiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federaţiei Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o 'înţelegere' ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenţei militare acordate Ucrainei. Şeful diplomaţiei române a atras atenţia că nu este prima dată când Federaţia Rusă încearcă să propage astfel de informaţii complet eronate, autorităţile române reacţionând prompt pentru a le respinge ca false şi manipulatorii", precizează MAE.
În încheiere, Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor şi acţiunilor viitoare ale ONU şi ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil şi sigur la nivel global. El a evidenţiat şi rolul actorilor neguvernamentali, în special al societăţii civile şi al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienţei şi în abordarea insecurităţii alimentare la nivel mondial.
Potrivit MAE, la eveniment au participat înalţi demnitari din 75 de ţări, reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum şi ai altor state din diverse regiuni ale lumii. De asemenea, au participat şi prezentat analize asupra tematicii în discuţie Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley şi directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Qu Dongyu.
"Înalţii oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecţională, dintre conflicte şi insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurităţii alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, şi au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniştrii de externe care au luat cuvântul au evocat situaţia gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi s-au concentrat pe acţiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual şi colectiv, pentru atenuarea insecurităţii alimentare, inclusiv modalităţi de combatere a efectelor crizei energetice şi financiare", se mai arată în comunicat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
NATO prezintă primele informații despre sistemul MEROPS, despre care fostul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, declara acum mai bine de o lună că se află deja în țară.
Guvernul norvegian a înaintat Parlamentului o propunere de investiții militare fără precedent, solicitând aprobarea pentru achiziționarea unui sistem de rachete cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Această mișcare strategică ar permite forțelor armate de la Oslo să țină sub amenințare, pentru prima dată în istorie, infrastructura militară critică a Rusiei de pe Peninsula Kola, inclusiv cartierul general al Flotei Nordului.
O relație bilaterală care depășește normalitatea diplomatică și un viitor comun „foarte așezat”. Acesta a fost mesajul central transmis de președintele României, Nicușor Dan, după o întrevedere „extrem de cordială” la Palatul Élysée cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Vizita a marcat o schimbare de ton în politica externă de la București, axată pe pragmatism militar și o adaptare rapidă la realitățile războiului de la graniță.
Șapte avioane de luptă rusești și două chineze au intrat pentru scurt timp marți (09.12.2025) în Zona de Identificare a Apărării Antiaeriene (KADIZ) a Coreei de Sud, a confirmat armata sud-coreeană. Potrivit Statului major întrunit (JCS) al armatei, avioanele nu au încălcat spațiul aerian sud-coreean, a informat agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre de la Yonhap.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat o ofensivă verbală fără precedent la adresa aliaților tradiționali ai Americii, descriind Europa drept un continent aflat în declin, guvernat de o clasă politică „slabă” și paralizată de corectitudinea politică.
Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Un accident aviatic a avut loc în regiunea Ivanovo din Rusia marți, 9 decembrie, când un avion de transport militar Antonov An-22 "Antey" s-a prăbușit, ducând la moartea celor șapte persoane aflate la bord. Aeronava, un veteran al aviației ruse și sovietice, s-a dezintegrat în aer înainte de a cădea în lacul de acumulare Uvodskoye, lângă satul Ivankovo, în jurul orei locale 12.00.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Potrivit portalului itamilradar.com, fregata Mareșal Șapoșnikov și petrolierul Boris Butoma aparținând Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) au intrat în Marea Roșie ca parte a desfășurării lor pe distanță lungă ce a început pe 01 octombrie de la Vladivostok. Cele două nave au traversat strâmtoarea Bab el-Mandeb după ce au navigat prin Golful Aden, unde echipajele lor au efectuat o serie de exerciții navale, simulând diferite scenarii ostile.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Marea Britanie şi aliaţii ei sunt gata să "monitorizeze şi să descurajeze" submarinele ruseşti, a anunţat luni ministrul britanic al apărării John Healey, anunţând un proiect ce vizează dezvoltarea unei noi forţe de înaltă tehnologie, în valoare de milioane de lire sterline, destinată să protejeze cablurile şi conductele submarine, potrivit Agerpres.
Noi fotografii cu nava ucraineană fără pilot Magura V7 au apărut online. Caracteristica sa unică este capacitatea de a doborî ținte aeriene direct de pe mare.
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Preşedintele american Donald Trump i-a reproşat duminică seara omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că "nu a citit propunerea" de acord de pace privind Ucraina dezvăluită în urmă cu trei săptămâni de Washington şi care face subiectul unor discuţii separate cu Moscova şi Kievul, notează Agerpres.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Franța se confruntă cu un val fără precedent de dezinformare digitală, orchestrat de o rețea rusă sofisticată, care a creat peste 200 de site-uri de știri false în ultimele luni. Potrivit unui raport al Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din Ucraina, această ofensivă informațională are un obiectiv precis: destabilizarea climatului politic și discreditarea președintelui Emmanuel Macron înainte de alegerile municipale din 2026 (pentru a alege primarul Parisului și Consiliul Local).
Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.
