Aurescu a participat joi, la invitaţia secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă organizată de SUA, ţară care deţine preşedinţia pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU.
"Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităţilor de coagulare şi eficientizare a eforturilor internaţionale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii şi securităţii internaţionale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Ministrul (...) Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii şi a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei", se arată într-un comunicat al MAE.
Sursa citată precizează că, referindu-se la situaţia umanitară din Ucraina aflată în continuă deteriorare, oficialul român a reafirmat solidaritatea ţării noastre cu poporul ucrainean şi a prezentat sprijinul umanitar acordat refugiaţilor, menţionând hub-ul umanitar de la Suceava, funcţional din luna martie.
Aurescu a atras atenţia că România a facilitat acordarea sprijinului internaţional pentru statul vecin, inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenţei sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaţilor ucraineni.
"În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat implicaţiile complexe ale conflictului militar declanşat de Rusia, inclusiv din perspectiva securităţii alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creşterea preţurilor la alimente la nivel global, şi fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, a argumentat importanţa abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurităţii alimentare şi prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare şi progresul în domeniul protecţiei climei, finanţării dezvoltării şi al altor priorităţi cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă", se menţionează în comunicat.
Ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile întreprinse de România, care vizează atât susţinerea economiei ucrainene, cât şi limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre. El a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internaţional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice şi rutele şi porturile româneşti, pentru a uşura realizarea exporturilor ucrainene către destinaţii terţe.
Şeful diplomaţiei române a anunţat, totodată, că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizaţia Meteorologică Mondială, evidenţiind importanţa coagulării şi eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internaţional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securităţii alimentare.
"Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzaţiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federaţiei Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o 'înţelegere' ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenţei militare acordate Ucrainei. Şeful diplomaţiei române a atras atenţia că nu este prima dată când Federaţia Rusă încearcă să propage astfel de informaţii complet eronate, autorităţile române reacţionând prompt pentru a le respinge ca false şi manipulatorii", precizează MAE.
În încheiere, Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor şi acţiunilor viitoare ale ONU şi ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil şi sigur la nivel global. El a evidenţiat şi rolul actorilor neguvernamentali, în special al societăţii civile şi al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienţei şi în abordarea insecurităţii alimentare la nivel mondial.
Potrivit MAE, la eveniment au participat înalţi demnitari din 75 de ţări, reprezentanţi ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum şi ai altor state din diverse regiuni ale lumii. De asemenea, au participat şi prezentat analize asupra tematicii în discuţie Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley şi directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Qu Dongyu.
"Înalţii oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecţională, dintre conflicte şi insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurităţii alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, şi au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniştrii de externe care au luat cuvântul au evocat situaţia gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei şi s-au concentrat pe acţiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual şi colectiv, pentru atenuarea insecurităţii alimentare, inclusiv modalităţi de combatere a efectelor crizei energetice şi financiare", se mai arată în comunicat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
Zilele trecute, rușii au atacat Ucraina cu un nou tip de avion de atac de tip dronă, Dan-M, a cărui altitudine de zbor poate ajunge până la 9 kilometri.
Președintele Donald Trump va menține rolul tradițional al unui general american la conducerea NATO, cel puțin deocamdată, au declarat trei oficiali americani, un oficial occidental și o sursă NATO, pentru Reuters.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat China că NATO s-ar putea implica mai mult în Asia dacă Beijingul nu face mai mult pentru a împiedica Coreea de Nord să ia parte la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Navele de luptă britanice monitorizează atent toate mișcările Forțelor Navale ale Rusiei care s-au aflat în apropierea coastelor Regatului Unit pentru a supraveghea exercițiile navale ale NATO.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Golful Finlandei, din partea estică a Mării Baltice, devine un fel de „Triunghi al Bermudelor”. Navele dispar de pe radarele navelor ca și cum ar fi devenit fantome, iar avioanele de vânătoare rusești „rătăcesc” prin spațiul aerian NATO, scrie portalul danez Danwatch.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Un moment definitoriu pentru strategia de apărare a Uniunii Europene a avut loc pe 27 mai 2025, când au fost aprobate oficial 11 noi inițiative de colaborare în cadrul PESCO. În mod particular, proiectul ''Directed Energy Systems'' a atras cea mai mare atenţie, inițiat de Italia și susținut de Spania, reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea unor noi capacități de apărare aeriană, deschizând calea unor programe inovatoare în domeniul tehnologiei militare la nivel european.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Compania rusească Fores a anunțat vineri, 30 mai 2025, că a acordat recompense in valoare de 15 milioane de ruble (aproximativ 165 000 de dolari) unui grup de 12 militari pentru distrugerea unui avion de vânătoare F-16 în Ucraina. Aceasta este cea mai recentă recompensă acordată în cadrul inițiativei companiei de a oferi stimulente financiare pentru distrugerea echipamentelor militare occidentale furnizate Ucrainei.
Din mai 2023, cele 19 obuziere autopropulsate CAESAR 8x8 furnizate Forțelor Armate ale Ucrainei au tras peste 40.000 de obuze, demonstrând în continuare rolul crucial pe care sistemele de artilerie în joacă în conflictul cu Rusia. Această informație a fost precizată într-un comunicat de presă al consorţiului militar KNDS. Dezvoltate de compania franceză de apărare KNDS, aceste sisteme de artilerie avansate, montate pe un șasiu robust Tatra 8x8, au devenit o piatră de temelie a strategiei de luptă a Ucrainei. Mobilitatea, precizia și desfășurarea lor rapidă au permis forțelor ucrainene să contracareze eficient artileria rusă, în special în angajamentele de mare intensitate, cum ar fi cele din apropierea orașului Bahmut.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre cooperare bilaterală dintre România și Italia, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
Tacticile cu drone, perfecționate în contextul războiului din Ucraina, propulsează Europa într-o nouă etapă a testării și inovației militare. Națiunile investesc masiv în centre de testare și instruire dedicate acestor aeronave mici, dar esențiale. Experiența ucraineană a redefinit înțelegerea conflictului modern, plasând sistemele fără pilot în centrul strategiilor viitoare și accelerând dezvoltarea de noi tehnologii militare într-un mod fără precedent.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, va acorda un interviu trustului DC Media Group în cadrul căruia va aborda subiectul cooperării bilaterale dintre România și Italia, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Moscova găzduiește, de marți până joi, cea de-a 13-a Reuniunea Internațională a Înalților Reprezentanți pentru Afaceri de Securitate, reunind peste o sută de delegații din întreaga lume. Acest forum reprezintă o platformă pe care Rusia își prezintă cele mai recente realizări ale industriei sale militare, intensificând în același timp legăturile diplomatice și militare, în special cu țările din Sahel, o zonă care a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai instabile focare de securitate din lume.
Lockheed Martin (LM) intenționează să dezvolte o versiune fără pilot a avionului F-35, modernizare care se numără printre numeroasele îmbunătățiri pe care compania le promovează pentru această aeronavă după ce a pierdut competiția pentru proiectele Next Generation Air Dominance (NGAD) destinate dezvoltării unor avioane de luptă american de generația a șasea..
Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (AFRL) a atribuit companiei General Atomics un contract în valoare de aproape 100 de milioane de dolari ($99,292,613) pentru dezvoltarea unui sistem aerian fără pilot (UAS) de ultimă generație, denumit GHOST care dispune de propulsie hibrid.
Ministerul israelian al Apărării a confirmat utilizarea cu succes, în condiții de luptă, a sistemelor laser de mare putere de către Forțele Aeriene Israeliene (IAF) în timpul actualului conflict „Săbiile de Fier”. Aceste sisteme, dezvoltate printr-o colaborare între Rafael Advanced Defense Systems și Direcția pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare (DDR&D), au interceptat un număr considerabil de amenințări inamice, marcând o premieră operațională în utilizarea acestei tehnologii în luptă.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Ucraina este pe cale să își consolideze semnificativ capacitățile de atac la distanță lungă, cu planuri ambițioase de a produce masiv sisteme "Deep Strike" și cu un sprijin internațional crescând, inclusiv o potențială investiție germană directă în industria sa de apărare. Această strategie vizează nu doar apărarea teritoriului național, ci și extinderea presiunii asupra infrastructurii critice rusești, o componentă esențială a strategiei de descurajare a Kievului.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
