Într-un interviu acordat pentru redacţia de limba ucraineană a Vocea Americii, generalul american a explicat, de asemenea, cum ar fi putut militarii ucraineni să doboare avioanele rusești A-50 și Il-22 și dacă crede că Donald Trump va fi ales președinte al Statelor Unite, America ar putea să nu-și îndeplinească obligațiile de securitate față de țările NATO.
Recent, a fost doborât un avion radar rusesc cu rază lungă de acțiune A-50 și a fost avariat un avion de comandă și control Il-22. Întrebat ce impact va avea acest lucru asupra capacităților militare ale forțelor armate ruse, generalul a precizat că: ,,Sunt trei aspecte aici. În primul rând, este o reamintire a faptului că Rusia nu a reușit încă să obțină superioritate aeriană. Chiar și după 10 ani de război, cu avantaje uriașe, nu au reușit să obțină superioritatea aeriană asupra Ucrainei sau asupra vreunui teritoriu ocupat. Acesta este un eșec major al forțelor aeriene ruse''.
Ben Hodges susţine că doborârea unui avion radar rusesc cu rază lungă de acțiune A-50 reprezintă o dovadă a gradului ridicat de pregătire pe care îl au forțele aeriene ucrainene.
,,În al doilea rând, cred că este o dovadă a calității și a capacităților forțelor aeriene ucrainene. Li s-a dat echipamentul și au fost capabile să facă mai mult cu ceea ce li s-a dat decât oricine ar fi crezut vreodată că este posibil. Cu alte cuvinte, forțele armate ucrainene acesta au dat dovadă de un talent uimitor. În al treilea rând, pierderea acestei capacități este semnificativă, deoarece face și mai dificilă coordonarea acțiunilor forțelor aeriene rusești pentru a detecta apărarea aeriană ucraineană'', a precizat generalul american.
Potrivit lui Ben Hodges, rezultatul acestui incident ar trebui să fie un memento pentru Ucraina că, atunci când primește F-16, va trebui să își dea seama cum va comanda și controla aceste avioane.
Evident, ucrainenii nu vor avea un A-50 (radar cu rază lungă de acțiune) sau ceva de genul acesta, sau un sistem AWACS. Dar vor trebui să dispună de un sistem de comandă pentru acestea.
,,Să utilizezi o rachetă Patriot pentru un avion A-50 este un schimb foarte bun, dar doar o rachetă Patriot. În cele din urmă, Ucraina trebuie să poată lovi ținte aflate pe fiecare metru pătrat din Ucraina ocupată de Rusia, iar asta înseamnă fiecare metru pătrat din Crimeea, fiecare metru pătrat din regiunea Donețk'', susţine generalul american.
Ucraina are nevoie de capacitatea de a lovi ținte aflate la distanță mare, cum sunt aerodromurile, porturile, facilitățile logistice, zonele de lansare a dronelor - totul pentru a împiedica Rusia să poată opera pe teritoriul ocupat.
,,Cred că avioanele F-16, atunci când vor ajunge și când forțele ucrainene vor fi pregătite să le folosească, vor face acest lucru într-un mod care va contribui, de asemenea, la descurajarea sau înfrângerea forțelor aeriene rusești'', a subliniat Ben Hodges.
,,Forțele Armate Ucrainene au cei mai inteligenți și mai pricepuți din punct de vedere tehnic oameni pe care i-am întâlnit în viața mea. Da, dar nu există o tehnologie 100% fiabilă. Nu există nicio garanție că fiecare tehnologie va funcționa corect de fiecare dată. Și, bineînțeles, echipamentul este folosit de oameni, așa că pot exista unele greșeli. Nu aș fi surprins dacă au găsit o modalitate de a face situaţia dificilă sau confuză pentru partea rusă ca să știe ce a fost folosit de fapt'', a argumentat generalul american.
Intrebat de redacţia de limba ucraineană a Vocea Americii (VoA) dacă NATO ar putea, în anumite circumstanțe, să se implice in razboi de partea Ucrainei, fost comandant al trupelor terestre americane staţionate în Europa a raspuns ca ,,va exista asistență din partea țărilor NATO, dar nu cred că veți vedea încercări din partea Alianței de a face ceva. Adică, nu cred că există o dorință în rândul celor 31 de țări de a face așa ceva''.
,,Dar, de exemplu, Turcia, Bulgaria și România colaborează pentru a începe acțiunile de deminare. Acestea sunt trei țări NATO care vor face ceva bun care va ajuta Ucraina și, de asemenea, îi va ajuta pe toți ceilalți. Există țări care încă fac control aerian în Marea Neagră, control aerian în Marea Baltică, există țări care furnizează echipamente și muniții, pe care le trec din Polonia în Ucraina. Sunt multe lucruri care se întâmplă'', a amintit generalul american.
,,Cu toate acestea, cred că avioanele NATO ar trebui să aibă permisiunea de a ataca rachetele rusești care sunt lansate din Marea Caspică, Marea Neagră sau de oriunde altundeva. Din moment ce vedem aceste rachete zburând spre Ucraina, ar trebui să ni se permită să doborâm aceste rachete pentru a proteja oamenii nevinovați. De asemenea, nu știm dacă aceste rachete vor zbura spre Polonia sau România, de exemplu, pentru că unele rachete au intrat deja în spațiul aerian polonez'', a susţinut Ben Hodges.
Avioane F-16 ale României în timpul unei misiuni de interceptare. Foto: Forțele Aeriene Române
Generalul american a argumentat şi mai mult acest punct de vedere, amintind că Statele Unite fac acest lucru în Marea Roșie, unde U.S. Navy doboară rachete care se îndreaptă spre nave ale altor state.
,,De ce nu am putea folosi același principiu și concept pentru a doborî rachetele care vizează oameni nevinovați din Ucraina?'', a conchis generalul.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Rusia a desfășurat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropîvnîțkii, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, a declarat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Imaginile foto și video cu blocuri și locuințe în flăcări sunt terifiante. Atacul a avut loc în timpul nopții când majoritatea oamenilor dormeau.
Israelul a anunțat că a lansat o „operațiune terestră limitată” pentru a relua o parte a unui coridor cheie din Gaza.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan au anunțat formarea unui guvern alternativ, la doi ani de când țara se confruntă cu un război brutal care a făcut zeci de mii de morți și a declanșat ceea ce Națiunile Unite numește “cea mai mare criză umanitară”.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
