În SUA, producția s-a dublat în decurs de un an de la lansarea unui program în acest scop, în mare parte pentru că Armata SUA deține instalațiile care produc obuzele.
,,Armata americană are o pârghie destul de directă pentru a crește producția de muniții de bază, cum ar fi obuzele de artilerie de 155 mm”, a declarat Rafael Loss, expert european în apărare în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe.
Înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, americanii produceau aproximativ 14.000 de obuze de 155 mm pe lună în fabrici de muniție deținute de guvern și operate de contractori.
În decembrie 2022, secretarul forțelor armate americane Christine Wormuth a declarat că se urmărește creșterea producției la 20.000 de proiectile pe lună până în primăvară și la 40.000 de proiectile pe lună până în 2025.
În martie trecut, subsecretarul Gabe Camarillo a crescut ușor ținta, anunțând planuri de a produce 24.000 de proiectile pe lună până la sfârșitul anului.
Armata americană a atins și depășit această țintă, producând 28.000 de obuze în octombrie. Cel puțin o parte dintre aceste obuze au luat calea Ucrainei, a declarat recent secretarul pentru achiziții, Doug Bush, fără a detalia cât reprezintă această parte.
Bush a spus că își propun acum să crească producția lunară la 36.000 până în martie, 60.000 până în septembrie, 70.000 până la 80.000 la începutul lui 2025 și 100.000 până la sfârșitul anului 2025.
Pentru aceasta, au fost efectuate schimbări, s-au cumpărat roboți și s-au extins fabricile de muniție, a precizat Bush. Investiția a fost considerată mică în comparație cu alte programe ale Armatei SUA, unde 3 milioane de dolari pot fi considerate neglijabile când este vorba de programele de arme avansate, cum ar fi rachetele hipersonice.
Astfel, creșterea inițială planificată de la 14.000 la 24.000 de obuze a fost finanțată cu 1,45 miliarde de dolari, iar în noiembrie a fost anunțată tranșa de încă 1,5 miliarde de dolari. Tot în noiembrie, Bush a spus că se bazează pe Congres să aprobe 3,1 miliarde de dolari pentru acest efort într-un proiect de lege de finanțare suplimentară pentru 2024.
Fără acești bani, SUA nu își vor putea a îndeplini obiectivul de a produce 100.000 de proiectile de 155 mm până la sfârșitul anului 2025, a mai subliniat Bush.
Țările Uniunii Europene au început cu un avans, producând aproximativ 230.000 de obuze de 155 mm pe an - cu aproximativ o treime mai mult decât SUA. UE are, de asemenea, un record recent mai bun pentru aprobarea planurilor anuale de cheltuieli.
Până în februarie 2023, producția europeană era de 300.000 de obuze anual, potrivit oficialilor estonieni din domeniul apărării. Până în noiembrie, capacitatea a crescut din nou, deși evaluările diferă.
Comisarul european pentru piața internă Thierry Breton a sugerat că Europa ar putea acum să producă aproximativ 400.000 de proiectile anual.
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, vorbind în această lună la o masă rotundă a stabilit cifra între 600.000 și 700.000 și a spus că se va ajunge la un milion de obuze în 2024.
În martie, UE a anunțat că va cheltui 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) pentru a trimite un milion de obuze de 155 mm în Ucraina într-un an. Banii sunt împărțiți între atragerea obuzelor stocate de la țările contributoare și achiziționarea de noi obuze de la membrii UE și Norvegia în cadrul unei scheme comune de achiziții.
Dar UE nu își va îndeplini obiectivul în acest an, după cum a confirmat recent ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. În septembrie, oficialul eston al Apărării, Kusti Salm, a declarat și el că planul va fi probabil îndeplinit abia la jumătatea anului 2024.
Această situație are loc în condițiile în care se estimează că vor fi necesare și mai multe obuze, pentru a completa stocurile, pentru a sprijini planurile regionale NATO și pentru a menține Ucraina în luptă.
„Estimarea mea este că trebuie să producem în următorii zece ani în jur de 3 milioane de obuze pe an”, a subliniat ministrul estonian.
Așa cum semnalam în urmă cu o lună, agenția de achiziții a NATO, care urmărește și ea achiziționarea mai multor obuze de 155 mm, a constatat că prețurile pentru acest tip de muniție au crescut de patru ori.
În octombrie, amiralul Rob Bauer din conducerea NATO a declarat că prețul pentru un obuz de 155 mm a crescut de la 2.000 de euro (2.171 USD) la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei la 8.000 de euro (8.489,60 USD). Spre comparație, SUA plătesc în prezent 3.000 de dolari pentru cele mai moderne obuze.
Spre deosebire de SUA, producția europeană de 155 mm este în principal în mâinile pieței comerciale. Aceasta înseamnă că țările europene pot stimula creșterea producției prin achiziții, dar nu pot ordona fabricilor să investească în automatizare, să lucreze în schimburi suplimentare sau să construiască noi fabrici, așa cum a făcut SUA.
„Nu există într-adevăr niciun guvern care să poată comanda industriei să producă mai mult, pot doar să plaseze comenzi prin contracte”, a confirmat Rafael Loss.
Între timp, firmele europene de muniție au puține oportunități de a atrage bani din sectorul privat, datorită reglementărilor privind băncile și producătorii de arme, a mai observat Loss. Prin urmare, au probleme cu creșterea producției stând doar în așteptarea unor comenzi mai mari.
Unele țări au comandat mai multe muniții. Germania și Olanda au bugetat alte miliarde în ajutor militar pentru Ucraina săptămâna aceasta. Totuși, cheltuielile generale pentru apărare în Europa rămân lente.
Iar țările europene nu sunt dispuse să cedeze controlul național și să se unească pentru a crea o organizație supranațională pentru producția de muniții, a sintetizat problema Nick Witney, cel care a fost primul director executiv al Agenției Europene de Apărare a UE.
Țările vor argumenta că „este o problemă de responsabilitate democratică asupra modului în care sunt cheltuite bugetele naționale de apărare”, a declarat Witney. „De multe ori, este într-adevăr o problemă de protecționism, interes național și inerție.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Compania germană Rheinmetall a început asamblarea utilajelor pentru producția de secțiuni centrale de fuzelaj pentru avioanele de vânătoare F-35A. Potrivit rapoartelor, producția este programată să înceapă în iulie 2025. Din ianuarie, camioane grele din Statele Unite au sosit la fabrica AERO-Bildungs GmbH, situată în apropierea aeroportului Wiese, livrând echipamentul necesar.
În urma alegerii avionului F-47 de către Forțele Aeriene ale SUA, DARPA a dezvăluit că atât Boeing, cât și Lockheed Martin au construit avioane prototip pentru programul Next Generation Air Dominance (NGAD), zborurile lor inaugurale având loc în 2019 și 2022. În plus, DARPA a împărtășit informații cu privire la începutul programului într-un scurt comunicat de presă, ulterior alegerii de către U.S. Air Force a avionului Boeing F-47.
Compania poloneză Huta Stalowa Wola (HSW) a demarat lucrările de cercetare și dezvoltare a unui vehicul greu de luptă pentru infanterie (IFV) bazat pe șasiul obuzierului autopropulsat Krab. Analistul militar polonez Tomasz Kwasek a relatat pe X că conceptul acestui vehicul a fost analizat inițial în anii 2010, dar lansarea sa era puțin probabilă la acea vreme. Acum, acesta este finanțat prin resursele proprii ale HSW, potrivit unui infografic publicat de Kwasek.
Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Compania franceză de apărare Dassault Aviation este pregătită să ofere avioanele sale de luptă Rafale țărilor care și-au suspendat procesul de evaluare a achizițiilor de F-35A, în special Portugaliei și Canadei. Acest lucru a fost declarat de CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, într-un interviu acordat Le Journal du Dimanche.
În timpul unui discurs susținut la Paris la începutul săptămânii, Eric Beranger, directorul general al MBDA, un important producător de rachete, a sugerat că statele europene ar trebui să colaboreze în vederea dezvoltării sistemelor de arme cu laser. În prezent, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia lucrează fiecare în mod independent la propriile capacități militare de arme cu energie dirijată.
Compania Kratos Defense & Security Solutions a dezvăluit o inițiativă finanțată din surse proprii pentru a dezvolta o dronă capabilă să depășească viteza de 5 Mach, considerând că este atât inovatoare, cât și rentabilă. Eric DeMarco, directorul executiv al companiei, a confirmat pentru prima dată existența proiectului în cadrul unui interviu pentru publicația Aviation Week. Detaliile privind maturitatea proiectului, rolul operațional sau tipul de propulsie rămân încă necunoscute.
Boeing a obținut contractul pentru a avansa dezvoltarea proiectului său F-47 pentru programul NGAD. În continuare vă prezentăm un rezumat al principalelor detalii publicate până în prezent despre acest program militar american. După luni de incertitudine, compania Boeing a obținut în cele din urmă contractul pentru dezvoltarea avionului de vânătoare cu echipaj uman Next-Generation Air Dominance al Forțelor Aeriene ale SUA. Președintele SUA, Donald Trump, împreună cu secretarul apărării, Pete Hegseth, și șeful Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au făcut anunțul vineri din Biroul Oval, descriind noul F-47 drept primul avion de vânătoare din lume de generația a VI-a.
Distrugătoarele de rachete River, echipate cu sistem de luptă Aegis, urmează să devină principalele nave de război ale Canadei, iar unele dintre cele mai important componente sunt americane. În ciuda faptului că zilele acestea Canada a fost prima care a vorbit despre riscurile dependenţei de armamentul americane și a trecut deja la reanalizarea programului de achiziționare a 88 de avioane de luptă F-35, distrugătoarele din clasa River ar putea deveni și mai problematice din cauza capriciilor noii conduceri a SUA.
Viitorul misteriosului avion de luptă de generația a șasea al US Air Force este mai clar. Președintele Donald Trump a dezvăluit că acesta are un nume, iar compania Boeing va construi noul avion. Președintele Donald Trump a anunțat vineri, la Casa Albă, că Boeing, unul dintre producătorii aerospațiali americani, va primi un contract profitabil pentru a construi avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), care va succeda stealthy F-22 Raptor, primul avion de luptă de generația a cincea din lume.
Guvernul canadian se pregătește să încheie un contract pentru achiziționarea de sisteme cu lansatoare multiple de rachete HIMARS din Statele Unite, o decizie care se înscrie în cadrul proiectului Long-Range Precision Strike menit să consolideze capacitățile de apărare ale țării.
Armata SUA își dorește un nou motor de rachetă, cu dimensiuni foarte reduse.
Un punct de cotitură în dezvoltarea rachetei de ultimă generație AKERON - generația a 5-a -, dezvoltată de gigantul european MBDA, a fost atins cu succes recent.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Rusia a fost dintotdeauna o putere predominant terestră iar acest lucru nu se va schimba prea curând. Singurul domeniu naval în care Rusia excelează este cel al submarinelor, deși rușii visează la portavioane într-o ligă selectă dominată copios de americani. Azi Rusia deține un singur portavion, e vorba de bătrânul Amiral Kuznețov, care se află de ani de zile la cheu și care e foarte puțin probabil să mai joace un rol strategic major, nava fiind mistuită de incendii, rugină iar procesul de mentenanță și costurile mari sunt prelungite la nesfârșit. Și totuși rușii au două planuri mari pentru construcția unei noi generații de portavioane.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Divizia de inovare în domeniul apărării din cadrul Pentagonului a anunțat patru contracte atribuite în urma unei licitații în cadrul programului ARTEMIS. Potrivit unei declarații oficiale publicate vineri, 14 martie, pe site-ul Departamentului american al Apărării, următorii contractanți au fost selectați pentru producția de prototipuri de drone.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
China a investește enorm în tehnică militară de ultimă generație și, deși mai are mult de recuperat pentru a ajunge SUA, azi e cât se poate de clar că nu Rusia, ci China este statul care va contesta supremația americană la nivel mondial. În unele tehnologii emergente precum inteligența artificială chinezii au depășit deja SUA unde investesc mai mult.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
La 14 martie 2025, Hans Tino Hansen, fondator și CEO al Risk Intelligence, a informat că Danemarca și-a limitat oficial opțiunile pentru un sistem de apărare antiaeriană terestră cu rază lungă de acțiune (GBAD) la Patriot și SAMP/T. În plus, țara evaluează NASAMS, IRIS-T SLM, VL-MICA și IFPC pentru programul său de apărare aeriană cu rază scurtă până la medie. Evaluările actuale sugerează că SAMP/T NG și NASAMS sunt principalele sistemele luate în calcul în cadrul programului GBAD cu rază lungă și, respectiv, cu rază scurtă de acțiune ale Danemarcei.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
