În SUA, producția s-a dublat în decurs de un an de la lansarea unui program în acest scop, în mare parte pentru că Armata SUA deține instalațiile care produc obuzele.
,,Armata americană are o pârghie destul de directă pentru a crește producția de muniții de bază, cum ar fi obuzele de artilerie de 155 mm”, a declarat Rafael Loss, expert european în apărare în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe.
Înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, americanii produceau aproximativ 14.000 de obuze de 155 mm pe lună în fabrici de muniție deținute de guvern și operate de contractori.
În decembrie 2022, secretarul forțelor armate americane Christine Wormuth a declarat că se urmărește creșterea producției la 20.000 de proiectile pe lună până în primăvară și la 40.000 de proiectile pe lună până în 2025.
În martie trecut, subsecretarul Gabe Camarillo a crescut ușor ținta, anunțând planuri de a produce 24.000 de proiectile pe lună până la sfârșitul anului.
Armata americană a atins și depășit această țintă, producând 28.000 de obuze în octombrie. Cel puțin o parte dintre aceste obuze au luat calea Ucrainei, a declarat recent secretarul pentru achiziții, Doug Bush, fără a detalia cât reprezintă această parte.
Bush a spus că își propun acum să crească producția lunară la 36.000 până în martie, 60.000 până în septembrie, 70.000 până la 80.000 la începutul lui 2025 și 100.000 până la sfârșitul anului 2025.
Pentru aceasta, au fost efectuate schimbări, s-au cumpărat roboți și s-au extins fabricile de muniție, a precizat Bush. Investiția a fost considerată mică în comparație cu alte programe ale Armatei SUA, unde 3 milioane de dolari pot fi considerate neglijabile când este vorba de programele de arme avansate, cum ar fi rachetele hipersonice.
Astfel, creșterea inițială planificată de la 14.000 la 24.000 de obuze a fost finanțată cu 1,45 miliarde de dolari, iar în noiembrie a fost anunțată tranșa de încă 1,5 miliarde de dolari. Tot în noiembrie, Bush a spus că se bazează pe Congres să aprobe 3,1 miliarde de dolari pentru acest efort într-un proiect de lege de finanțare suplimentară pentru 2024.
Fără acești bani, SUA nu își vor putea a îndeplini obiectivul de a produce 100.000 de proiectile de 155 mm până la sfârșitul anului 2025, a mai subliniat Bush.
Țările Uniunii Europene au început cu un avans, producând aproximativ 230.000 de obuze de 155 mm pe an - cu aproximativ o treime mai mult decât SUA. UE are, de asemenea, un record recent mai bun pentru aprobarea planurilor anuale de cheltuieli.
Până în februarie 2023, producția europeană era de 300.000 de obuze anual, potrivit oficialilor estonieni din domeniul apărării. Până în noiembrie, capacitatea a crescut din nou, deși evaluările diferă.
Comisarul european pentru piața internă Thierry Breton a sugerat că Europa ar putea acum să producă aproximativ 400.000 de proiectile anual.
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, vorbind în această lună la o masă rotundă a stabilit cifra între 600.000 și 700.000 și a spus că se va ajunge la un milion de obuze în 2024.
În martie, UE a anunțat că va cheltui 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) pentru a trimite un milion de obuze de 155 mm în Ucraina într-un an. Banii sunt împărțiți între atragerea obuzelor stocate de la țările contributoare și achiziționarea de noi obuze de la membrii UE și Norvegia în cadrul unei scheme comune de achiziții.
Dar UE nu își va îndeplini obiectivul în acest an, după cum a confirmat recent ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. În septembrie, oficialul eston al Apărării, Kusti Salm, a declarat și el că planul va fi probabil îndeplinit abia la jumătatea anului 2024.
Această situație are loc în condițiile în care se estimează că vor fi necesare și mai multe obuze, pentru a completa stocurile, pentru a sprijini planurile regionale NATO și pentru a menține Ucraina în luptă.
„Estimarea mea este că trebuie să producem în următorii zece ani în jur de 3 milioane de obuze pe an”, a subliniat ministrul estonian.
Așa cum semnalam în urmă cu o lună, agenția de achiziții a NATO, care urmărește și ea achiziționarea mai multor obuze de 155 mm, a constatat că prețurile pentru acest tip de muniție au crescut de patru ori.
În octombrie, amiralul Rob Bauer din conducerea NATO a declarat că prețul pentru un obuz de 155 mm a crescut de la 2.000 de euro (2.171 USD) la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei la 8.000 de euro (8.489,60 USD). Spre comparație, SUA plătesc în prezent 3.000 de dolari pentru cele mai moderne obuze.
Spre deosebire de SUA, producția europeană de 155 mm este în principal în mâinile pieței comerciale. Aceasta înseamnă că țările europene pot stimula creșterea producției prin achiziții, dar nu pot ordona fabricilor să investească în automatizare, să lucreze în schimburi suplimentare sau să construiască noi fabrici, așa cum a făcut SUA.
„Nu există într-adevăr niciun guvern care să poată comanda industriei să producă mai mult, pot doar să plaseze comenzi prin contracte”, a confirmat Rafael Loss.
Între timp, firmele europene de muniție au puține oportunități de a atrage bani din sectorul privat, datorită reglementărilor privind băncile și producătorii de arme, a mai observat Loss. Prin urmare, au probleme cu creșterea producției stând doar în așteptarea unor comenzi mai mari.
Unele țări au comandat mai multe muniții. Germania și Olanda au bugetat alte miliarde în ajutor militar pentru Ucraina săptămâna aceasta. Totuși, cheltuielile generale pentru apărare în Europa rămân lente.
Iar țările europene nu sunt dispuse să cedeze controlul național și să se unească pentru a crea o organizație supranațională pentru producția de muniții, a sintetizat problema Nick Witney, cel care a fost primul director executiv al Agenției Europene de Apărare a UE.
Țările vor argumenta că „este o problemă de responsabilitate democratică asupra modului în care sunt cheltuite bugetele naționale de apărare”, a declarat Witney. „De multe ori, este într-adevăr o problemă de protecționism, interes național și inerție.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Ministrul suedez al Apărării avertizează că un eventual acord de pace nu va accelera livrarea avioanelor Gripen-E către Ucraina din cauza limitărilor industriale. Totuși, Stockholm-ul ia în calcul o soluție de tranziție rapidă cu modelele Gripen C și D.
Viitorul câmp de luptă, oricare ar fi acesta, nu va mai fi dominat de batalioane mari de infanterie, ci de un nou tip de militar: soldatul care acţionează individual care, asistat de inteligența artificială, orchestrează roiuri autonome de drone. Aceasta este previziunea lui Achi, CEO-ul companiei ucrainene de apărare Ark Robotics, care avertizează că trecerea de la controlul manual la cel autonom este inevitabilă pentru a fi succesul în războaiele moderne.
Conflictul din Ucraina continuă să rescrie manualele de tactică militară, marcând o nouă premieră tehnologică. Brigada a 5-a de Asalt a Kievului a publicat imagini care documentează un eveniment rar și semnificativ pentru cum ar putea arăta viitorul câmp de luptă: un vehicul terestru fără echipaj (UGV), controlat de la distanță, a reușit să intercepteze și să distrugă un transportor blindat rusesc in care se aflau mai multi militari.
România face un pas semnificativ spre revitalizarea industriei sale de apărare cu prezentarea iminentă a vehiculului blindat „VLAH”, primul transportor 4x4 de concepție și fabricație autohtonă din perioada post-decembristă. Prototipul va fi dezvăluit oficial la sfârșitul acestei săptămâni la Uzina Automecanica Moreni, marcând un moment de cotitură pentru un sector care a depins decenii la rând de importuri.
România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a amintit că în ultima zi a vizitei sale de lucru a vizitat fabrica Thales de la Limours, cel mai mare centru de producţie de radare din Europa, un hub tehnologic de vârf.
Șeful statului a fost însoțit de Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Radu Miruță, ministrul al economiei care îndeplinește și rolul de ministru interimar al apărării, Alexandru Nazare, ministru al finanțelor , precum și de consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lazurcă.
Boeing a realizat prima lansare reală de armament de pe drona MQ-28A Ghost Bat, marcând un moment de referință pentru programul australian de aeronave de luptă colaborative (CCA). Testul, desfășurat deasupra complexului de poligon Woomera (WRC), confirmă că platforma dezvoltată în Australia întră într-o nouă fază, capabilă nu doar să ofere sprijin tactic, ci și să angajeze ținte aeriene cu muniție reală. MQ-28 Ghost Bat sunt produse de Boeing cu industria de apărare din Australia și ar putea fi livrate și în Europa unde Polonia, scrie presa americană, se uită cu interes la noul concept.
Avioane Craiova are întârzieri record în livrarea avioanelor de antrenament modernizate IAR-99 la standardul SM Șoim, fiiind întâmpinate situații tehnice, dar compania românească are și ghinion: Condițiile meteorologice nu ajută grăbirea testelor.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Marina Bulgară a marcat luni, 8 decembrie, un moment de referință în istoria sa modernă, odată cu intrarea oficială în serviciu a navei „Hrabri” (Viteazul). Aceasta este prima navă de luptă construită pe un șantier naval bulgăresc pentru flota națională în ultimii 100 de ani, semnalând o revitalizare a industriei de apărare a țării într-un context regional volatil.
Un avertisment fără precedent venit de la Washington pune întreaga arhitectură de securitate europeană sub presiune: Statele Unite cer ca, până în 2027, aliații europeni să preia majoritatea responsabilităților privind apărarea convențională a NATO. Termenul a fost transmis direct de oficiali ai Pentagonului în cadrul unor întâlniri cu delegații europene, iar mesajul este limpede: Europa trebuie să producă mai mult, mai repede și, mai ales, pe cont propriu.
Pentagonul a confirmat oficial o întârziere majoră în programul de dezvoltare a viitorului avion de vânătoare al Marinei SUA, cunoscut sub numele de F/A-XX. Decizia scoate la iveală o problemă profundă și îngrijorătoare: baza industrială de apărare a Statelor Unite ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru a construi simultan două avioane de generația a șasea.
Germania analizează posibilitatea de a se alătura programului Global Combat Air Program (GCAP), condus de Marea Britanie, Italia și Japonia, o decizie care ar putea semnala o ruptură majoră de partenerul său tradițional, Franța, în cursa pentru dezvoltarea avioanelor de luptă de generația a șasea.
Polonia se pregătește să preia o flotă de aproximativ 250 de transportoare blindate Stryker de la armata americană, plătind prețul simbolic de un singur dolar. Acordul, confirmat de oficialii de la Varșovia, reprezintă un calcul pragmatic menit să securizeze rapid Flancul Estic al NATO, ocolind procedurile standard de achiziție care ar fi durat ani de zile.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Ceremonia de semnare a contractului interguvernamental de achiziție a corvetei ușoare din clasa HISAR de la Guvernul Republicii Turcia s-a desfășurat miercuri, 3 decembrie, la sediul Ministerului Apărării Naționale. Informația e confirmată și de producătorul turc ASFAT.
Armata Statelor Unite a făcut un pas decisiv către un viitor al războiului automatizat, lansând o serie de cereri oficiale către industria de apărare pentru dezvoltarea unei noi clase de lansatoare de rachete: autonome, mobile și capabile să opereze fără echipaj uman la bord.
Operația rapidă a SUA împotriva Venezuelei, care s-a încheiat cu arestarea președintelui țării, Nicolás Maduro, a stârnit un val de comentarii admirative din partea comunității Z-pro-război, deși Rusia și Venezuela sunt legate printr-un acord de parteneriat strategic, care include cooperare militar-tehnică. DefenseRomania a „aruncat un ochi” pe câteva astfel de canale, analizând modul în care bloggerii ruși s-au raportat la operațiunea spectaculoasă a SUA.
Pentru prima dată, o dronă de atac rusească de tip Geran (Shahed) a fost observată în Ucraina cu un reflector în infraroșu, care ar trebui să orbească dispozitivele de vedere pe timp de noapte ale piloților ucraineni de F-16 și Mirage 2000, avioane utilizate intens în operațiuni antiaeriene. Inițial pe dronele Shahed rușii au integrat și rachete aer-aer, o contramăsură împotriva avioanelor, elicopterelor și dronelor ucrainene.
La finalul lui 2024 România a semnat acordul preliminar pentru achiziționarea avioanelor de generația a V-a de tip F-35 Lighting II, intrând într-un club select al statelor care operează sau vor opera F-35. În regiune un astfel de exemplu e Polonia, stat unde programul F-35 e mai avansat, contractul fiind desigur parafat mult înaintea noastră.
Nu, nu e nicio glumă. Slovacia a semnat un acord cadru în care era menționată suma de 103 miliare de euro în loc de 1 miliard, dintr-o greșeală pe care a făcut-o cel care a redactat actul oficial. Acordul vizează achiziția de camioane militare Tatra.
China a cerut duminică, 4 ianuarie, Statelor Unite să îl elibereze „imediat” pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, după ce Washingtonul a lansat lovituri militare de amploare asupra capitalei Caracas și a altor regiuni ale țării, urmate de capturarea și evacuarea forțată a liderului venezuelean și a soției sale, Cilia Flores.
Operațiunea fără precedent a SUA în Venezuela, unde în doar câteva ore americanii au intervenit militar, au paralizat Armata statului sud-american și l-au extras pe dictatorul Nicolas Maduro, cu zero pierderi de vieți omenești de partea SUA, a fost întâmpinată cu poziții diferite de statele membre ale Uniunii Europene, entitate care nu recunoaște legalitatea regimului de la Caracas, condus mai până ieri de Nicolas Maduro.
Preşedintele Nicuşor Dan va participa marţi, la Paris, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai "Coaliţiei de Voinţă" (Coalition of the Willing), potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.
Republica Moldova a anunțat că trece etapizat la arme de calibru NATO și renunță la celebrele AK-47. O decizie ce se află și pe masa României, care a fost amânată de mai multe ori însă va fi luată în 2026. E vorba de programul de înzestrare cu arme de asalt ce vizează înlocuirea armelor sovietice din dotarea militarilor români.
Într-un material video publicat de Batalionul Operații Speciale al Regimentului 225 Desant-Asalt din cadrul forțelor armate ucrainene este prezentată în mod direct desfășurarea unui episod de luptă în localitate, în care un soldat din batalionul „Morok”, aparținând aceluiași regiment, a ucis trei militari ruși în confruntare apropiată.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat că nu va desfăşura trupe în Venezuela şi nici nu va lansa noi atacuri împotriva acestei ţări dacă vicepreşedinta lui Nicolas Maduro, Delcy Rodriguez, "face ce vrem noi”.
„Vom conduce Venezuela până când va avea loc o tranziție corespunzătoare”, a zis Donald Trump.
Escadrila 48 Vânătoare din cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii e formată din 16 avioane F-16 Fighting Falcon livrate pe parcursul anului trecut din Norvegia. Avioanele fac parte din cele 32 achiziționate de România din statul nordic, dar provocarea modernizării bazei de aici și pregătirea facilității pentru a opera avioane F-16 a fost un proces complex. Realizat înainte de termen.
Înlăturarea lui Nicolas Maduro ridică întrebarea privind motivele din spatele intervenției americane în Venezuela. Răspunsul scurt ar fi reîmpărțirea sferelor de influență.
Pe 15 august, Vladimir Putin și Donald Trump s-au întâlnit în Alaska. Înaintea reuniunii, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, anunța vag că discuțiile vor viza conflictul din Ucraina și securitatea internațională.
Ce au stabilit cele două delegații rămâne necunoscut publicului, însă - întâmplător sau nu - la doar două săptămâni după întâlnirea din Alaska, pe 2 septembrie, Donald Trump a anunțat că forțele americane au interceptat o ambarcațiune care transporta cocaină către SUA, operațiune soldată cu moartea a 11 persoane. Spre deosebire de precedentele misiuni similare, intervenția s-a bazat exclusiv pe Marina SUA, fără implicarea Gărzii de Coastă. Acesta a fost un prim semnal că se pregătea mai mult decât o simplă operațiune de combatere a traficului de droguri.
Concomitent, Statele Unite au desfășurat aproape de apele Venezuelei o adevărată flotă de nave de război, cu peste 4.500 de militari.
Donald Trump a publicat o poză cu Nicolas Maduro capturat.
Rusia este profund îngrijorată şi condamnă "actul de agresiune armată" împotriva Venezuelei comis de Statele Unite, a declarat sâmbătă Ministerul rus de Externe, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
SUA au mărit comanda pe care au făcut-o companiei Raytheon pentru producția de rachete de croazieră Tomahawk în versiunea Block V, aceasta fiind de altfel și cea mai avansată versiune a temutelor rachete de croazieră americane. Există doi aliați care au depus comenzi și pentru care cel mai probabil s-a luat această decizie.
Președintele Donald Trump a anunțat în urmă cu puțin timp că forțele speciale ale SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro care a fost deja scos din Venezuela.
Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, în urma unei operațiuni spectaculoase a Armatei americane în Venezuela.
Explozii puternice, însoţite de sunete asemănătoare unor survolări, s-au auzit în jurul orei locale 02:00 (06:00 GMT) sâmbătă la Caracas, Venezuela.
Senatorul republican Mike Lee a declarat sâmbătă că a discutat la telefon cu secretarul de stat american Marco Rubio, care i-a spus că acţiunea SUA în Venezuela "se încadrează probabil în autoritatea inerentă a preşedintelui (Trump), în temeiul Aticolului II din Constituţie, de a proteja personalul american de un atac iminent", relatează agențiile Agerpres și DPA.
SUA desfășoară în aceste momente o operațiune militară în Venezuela. Pe cerul capitalei statului sud-american au putut fi observate inclusiv mai multe elicoptere militare ale Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) americane, după ce o serie de explozii majore s-au înregistrat în mai multe orașe din Venezuela. Regimul Maduro a confirmat atacul și a declarat stare de urgență.
Rușii folosesc intens în încercarea de a găsi clienți externi pentru avionul lor de generația a 5-a Su-57, ceea ce în România a devenit deja o frază celebră: „E doar strategie de marketing”. În acest sens, Su-57 e prezentat pe piața externă ca fiind un „avion mai sigur decât F-35 Lightning II” american.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că intenţionează să îl înlocuiască pe actualul ministru al apărării, Denis Şmigal, şi să îl numească în această funcţie pe Mihailo Fedorov, în prezent ministru al transformării digitale şi prim-vicepremier, în vârstă de 34 de ani.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Serviciul de Informații Externe (SBU) din Ucraina a avertizat, pe 02 ianuarie, că Rusia ar putea pregăti “o provocare la scară largă cu victime umane”, ca parte a eforturilor sale de a perturba negocierile de pace mediate de SUA.
Presa arabă a dezvăluit că a obținut documente și înregistrări audio privind mișcări secrete conduse de figuri proeminente din regimul Assad. Aceste mișcări au ca scop reorganizarea rândurilor și lansarea de operațiuni militare în regiunea de coastă siriană, în încercarea de a remodela peisajul de securitate și de a contesta autoritatea actuală din țară.
Ucraina rezistă de aproape patru ani invaziei pe scară largă a Rusiei și, în ciuda dificultăților din Est, situația pe front e mai degrabă blocată de aproape doi ani. Beneficiind și de tehnică militară occidentală, deși multe echipamente au fost livrate în număr mic, ucrainenii au reușit în cei aproape patru ani de război să-și dezvolte industria de apărare, azi o mare parte din tehnică fiind de producție autohtonă, în cazul dronelor ucrainenii excelând. Dar care sunt cele mai așteptate arme din 2026?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, într-un interviu acordat postului Kanal 24, în una din ultimele zile ale anului trecut, a făcut bilanțul pe 2025 și a numit obiectivele pentru noul an. După ce, pe 1 ianuarie, a prezentat declarațiile lui Sirski privind cele mai relevante operații ucrainene din 2025, Defense România relatează, în acest articol, despre cele mai recente transformări ale armatei ucrainene și cum va aborda ea anul 2026.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că i-a cerut lui Kirilo Budanov, șeful agenției ucrainene de informații militare (GUR), să devină noul său șef de cabinet, ocupând astfel postul vacant de câteva săptămâni, rămas în urma demisiei ''mâinii drepte'' a lui Zelenski, Andrii Yermak, implicată într-un scandal de corupție.
Un consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Larijani, l-a avertizat vineri pe Donald Trump cu privire la riscul de "destabilizare" în Orientul Mijlociu, în urma unei declaraţii a preşedintelui american, care a spus că Statele Unite ar putea "veni în ajutorul" protestatarilor dacă autorităţile recurg la violenţă, relatează Agerpres și AFP.
După decenii de începuturi ratat și miliarde de dolari risipite pe proiecte anulate, Pentagonul pare să fi găsit în sfârșit formula câștigătoare pentru a trimite legendarul blindat M2 Bradley la pensie. Anul fiscal 2026 se anunță a fi momentul potrivit în care XM30 trece de la faza de „concept digital” la construcția primelor prototipuri fizice și validarea lor riguroasă în condiții de teren.
Industria de apărare din Turcia a atins un nou record privind exporturile, reușind să parafeze contracte de armament majore în Europa, atât în Estul bătrânului continent, cât și în Vest unde Spania a parafat acordul pentru avioane de antrenament turcești Hurjet, un pas fără precedent în Europa pentru industria aeronautică turcă.
