Un complet de nouă judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis pe 8 aprilie, să admită cererea companiei Damen Schelde Naval Shipbuilding BV privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004.
Astfel Secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis trimiterea dosarului la Curtea Constituțională.
”Soluțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție creează premisele rediscutării corectitudinii modului în care Curtea de Apel a soluționat în dosarul principal, prin care Damen a contestat legalitatea achiziției publice (prin care constructorul francez Naval Group și Șantierul Naval Constanța au fost declarați câștigători în iulie 2019)”, ne-au transmis surse apropiate dosarului, în legătură cu această decizie.
În cazul în care Curtea Constituțională va admite excepțiile de neconstituționalitate formulate de Damen, soluția dată de Curtea de Apel in dosarul principal va putea fi contestată pe cale extraordinară iar dosarul să fie redeschis.
Pe de altă parte, Damen nu comentează decizia Înalții Curți de Casație și Justiție.
De mai bine de cinci ani România încearcă să modernizeze Forțele Navale prin achiziția unor corvete.
Povestea începe în anul 2016, când contractul pentru corvete a fost atribuit direct companiei olandeze Damen, aceasta urmând să realizeze cele patru nave la șantierul său din Galați. Ulterior, în 2017, procedura a fost reluată și a fost organizată o licitație publică. În iulie 2019, câștigător al licitației a fost desemnat parteneriatul dintre constructorul francez Naval Group și Șantierul Naval Constanța la care a achiesat și Ficantieri SPA. Dar iată că, după doi ani de la finalizarea licitației pentru corvete, contractul în valoare de 1,2 miliarde de euro nu a fost încă semnat, pe rolul instanțelor fiind o serie de contestații.
În 2020, ministrul Apărării, Nicolae Ionel Ciucă declara cu ocazia Zilei Marinei: ”Suntem conștienți că, din punctul de vedere al înzestrării Forțelor Navale Române, sunt încă multe de făcut și încă de făcut cu maximă urgență. România are nevoie de capabilitățile navale care să-i permită să abordeze provocările din mediul de securitate din Regiunea Mării Negre cu maximă eficiență. Procedura de achiziție a corvetelor multifuncționale, întârziată de un lung șir de procese, va trebui reluată cu maximă urgență imediat ce instanțele se vor pronunța în dosarele încă aflate pe rol, ceea ce va permite și soluționarea nevoii la fel de stringente de modernizare a fregatelor tip T-22, inclusă drept condiție obligatorie, ca dezvoltare de tip offset, în procedura de achiziție. Rămân optimist în această privință și am convingerea că imediat ce vor fi înlăturate piedicile, programul se va derula rapid și veți primi navele de luptă de care Forțele Navale Române au nevoie.”
Conform MApN, în 2021, sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăşi un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din România. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât şi cu capital privat.
”Aceste achiziții vor fi făcute atât în cadrul unor programe majore de înzestrare aflate în derulare sau care vor fi demarate în acest an, pentru toate categoriile de forțe ale armatei, cât şi în domeniul modernizării tehnicii aflate deja în dotare, asigurării mentenanței complexe şi a reparațiilor capitale (tehnică terestră, aeriană şi navală), precum şi achiziții de muniții de la agenții economici din țară.
În acest sens, dorim să evidențiem principalele programe de înzestrare care se realizează prin implicarea de operatori economici din România, astfel:
- în derulare: Transportor blindat pentru trupe TBT PIRANHA V; Platforme de transport auto, multifuncționale pe roți; Modernizarea avioanelor IAR-99; Avion multirol F-16;
- în proces de finalizare şi semnare contracte: Corvetă multifuncțională; Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă SIML;
- proceduri de achiziții în derulare pentru: sisteme UAS; sisteme C4I cu capabilități ISTAR; sisteme ISR; autovehicule tactice blindate de tip uşor - ATBTU; echipamente şi sisteme CBRN; sisteme de campare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a rămâne relevantă și eficientă pe câmpul de luptă modern, Alianța Nord-Atlantică trebuie să renunțe la ciclurile lungi de achiziții și să adopte modelul de inovare rapidă, testat în condiții de luptă, al Ucrainei. Acesta este mesajul tranșant transmis de generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR).
În adâncul Rusiei, într-o unitate descrisă de oficialii săi drept cea mai mare fabrică de drone din lume, un efort industrial masiv, susținut parțial cu forţa de muncă tânără, alimentează o nouă fază a războiului purtat împotriva Ucrainei. Fabrica din Yelabuga, regiunea Tatarstan, produce mii de drone kamikaze „Geran-2” în fiecare lună, o variantă rusească a dronei iraniene Shahed-136, cu scopul de a copleși apărarea antiaeriană a Ucrainei prin atacuri de saturație.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Compania americană L3Harris a lansat, oficial pe 17 iulie, familia modulară de rachete Wolf. Combinația obișnuită de atac a roiului Wolf este formată dintr-o rachetă cu explozibil și una de război electronic, dar compania afirmă că pot exista și alte variante în funcție de dorințele clienților. În plus, racheta se poate întoarce acasă deschizând o parașută pentru a ateriza lin și fără probleme.
Creşterea ponderii armelor produse în Ucraina de la 40%, în prezent, la 50% este o prioritate-cheie, a subliniat sâmbătă noul ministru al apărării, Denis Şmîgal, după o reuniune cu German Smetanin, ministrul în exerciţiu al industriilor strategice, informează Agerpres și EFE.
O mare componentă a vizitei pe care delegația României a avut-o în Germania, delegație condusă de președintele Nicușor Dan, a fost cooperarea bilaterală în domeniul apărării și a industriei de apărare. Să trecem în revistă așadar câteva dintre aceste cooperări, care includ modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană de tip Oerlikon GDF 103 din dotarea României, o posibilă colaborare în programul Lynx în ceea ce privește contractul pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei, dar și producție de muniție și pulberi în România.
Ca răspuns la transformările rapide ale conflictelor moderne și pentru a-și întări securitatea națională, România inițiază un viraj strategic major, având ca obiectiv transformarea țării într-un centru de greutate regional în producția de drone. Această nouă direcție se bazează pe o abordare duală: pe de o parte, demararea imediată a asamblării a mii de drone printr-un parteneriat tehnologic cu o companie americană, iar pe de altă parte, explorarea unui proiect de anvergură pentru fabricarea în comun a modelelor ucrainene, testate pe câmpul de luptă, destinate atât forțelor naționale, cât și exportului european.
În spatele retoricii președintelui Aleksandr Lukașenko despre neutralitate tarii sale, o rețea de întreprinderi de stat din Belarus a devenit un furnizor esențial pentru producția de rachete de precizie și tehnică militară a Rusiei, alimentând direct atacurile asupra infrastructurii civile și militare din Ucraina. Documente obținute de la firma privată de intelligence Dallas și analizate de publicația ucraineană Canal 24 dezvăluie o cooperare industrial-militară puternica, care transformă Belarusul dintr-un simplu aliat logistic într-un cobeligerant de facto în conflict.
Casa Albă a oficializat o poziție care circula de ceva vreme în cercurile de militare: programul avionului de generația a șasea al U.S. Air Force, F-47, are prioritate absolută, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea programului echivalent al U.S. Navy, F/A-XX. Decizia creează o tensiune evidentă între Administrație, Congres și conducerea U.S. Navy, care consideră noul său avion esențial pentru a contracara amenințările aflate la mare distanța, în special cele venite din partea Chinei.
Germania, Marea Britanie și Franța testează drona Helsing HX-2, o muniție „loitering” proiectată pe baza experienței de pe câmpul de luptă din Ucraina și construită pentru a fi produsă la scară largă. O companie germană de tehnologie accelerează producția unei noi drone kamikaze, dotată cu inteligență artificială, destinată să contracareze una dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei în Ucraina.
Francezii de la Airbus vor ca Brașovul să devină un hub industrial european pentru producția de elicoptere multirol. E vorba de elicoptere Airbus H215M, propuse de gigantul francez pentru a înlocui flota deja îmbătrânită de elicoptere IAR-330 Puma a României. Despre acest program au discutat înalți oficiali ai Airbus, într-un briefing la care a participat și DefenseRomania.
Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.
Pe un câmp de luptă redefinit de roiurile de drone ieftine, precum cele iraniene Shahed-136, un startup francez de tehnologie susține că a dezvoltat ,,un antidot'': un interceptor kamikaze, ultra-rapid și cu un cost redus, proiectat să vâneze și să distrugă amenințările aeriene în mai puțin de un minut.
După schimbările de strategie care au avut loc în relațiile transatlantice odată cu revenirea lui Trump la conducere, s-a considerat și sperat că statele europene și chiar aliații lor de peste oceane își vor da mâna și vor acționa unitar pentru a acoperi cât mai repede golul de securitate pe care SUA par dispuse să îl lase în apărarea colectivă.
Franța ia în considerare abandonarea programului european avansat de drone pentru viitor, Eurodrone, proiect care se dorea o alternativă europeană la sistemele americane de tip Reaper MQ-9 (Predator B). Dezvoltarea unei aeronave europene fără pilot de tipul MALE (Medium Altitude Long Endurance), cunoscută și sub numele de Euromale, a acumulat ani de eforturi din partea celor patru state contributoare - Germania, Spania, Franța și Italia - și are deja comenzi ferme pentru peste 60 de unități.
Vehicululele de luptă ale infanterie KF41 Lynx produse de concernul german Rheinmetall sunt încă în faza de testare în Ucraina, ceea ce ar putea afecta planurile de producție. Interesant e că Lynx vor intra și în competiția tocmai lansată de România în ceea ce privește achiziția de mașini de luptă ale infanteriei, o competiție ce se anunță teribil de strânsă, iar dacă cumva o vor câștiga se va forma un așa-numit „triunghi Lynx” în regiune.
Pentru o Ucraină supusă unor atacuri aeriene rusești intensificate, orice anunț de noi sisteme de apărare aeriană este o veste vitală. Cea mai recentă propunere, prezentată la Washington ca o victorie a diplomației transatlantice, pare ingenioasă: o inițiativă condusă de NATO prin care aliații europeni vor finanța achiziția de armament american pentru Kiev. Președintele Donald Trump o susține, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, o aplaudă, iar Germania investește masiv, considerând-o singura cale rapidă de a livra sisteme critice precum rachetele Patriot.
Forțele Aeriene ale SUA (USAF) se pregătesc pentru o accelerare a producției bombardierului strategic stealth B-21 Raider, o extindere ce va fi realizată în mare parte în cadrul facilităților existente ale Northrop Grumman din Palmdale, California. Într-o declarație pentru Air & Space Forces Magazine pe 14 iulie 2025, USAF a confirmat, de asemenea, că cel puțin două aeronave B-21 vor fi operaționale pentru zbor în anul fiscal 2026 și, deși configurate pentru teste, pot fi rapid convertite pentru misiuni de luptă.
Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a demarat dezvoltarea tancului de luptă principal K3, o platformă de nouă generație alimentată cu pile de combustie cu hidrogen, care urmează să înlocuiască modelul K2, achizitionat de Polonia si dorit de Romania. Construit cu sprijinul celor mai importante agenții de apărare din Coreea de Sud, K3 va fi echipat inițial cu un sistem hibrid hidrogen-diesel, existând planuri de trecere la o configurație completă pe hidrogen în viitor.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.
O companie fantomă din Spania, o mașină CNC austriacă veche de 40 de ani și un intermediar din Hong Kong – aceasta este rețeta prin care Rusia a reușit să obțină un echipament industrial esenţial pentru producția de artilerie, expunând lacunele adânci în regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.
Germania pariază 70 de miliarde de euro pe compania Rheinmetall pentru a deveni puterea terestră a Europei. Un acord-mamut pentru mii de vehicule blindate semnalează o transformare istorică a Bundeswehr-ului, pe fondul amenințării rusești.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Într-un interviu acordat canalului de televiziune german N-tv, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, actualul ambasador în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, a declarat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete americane, chiar și de cele vechi.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, declară că stocurile germane sunt epuizate, dar propune o soluție alternativă la Washington, în timp ce linia roșie pentru rachetele Taurus rămâne fermă. Germania se confruntă cu o realitate dură: nu mai poate trimite sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina din propriile rezerve militare. Dar, într-o mișcare ce subliniază urgența sprijinirii Kievului, Berlinul are un nou plan: să cumpere sisteme americane special pentru a le transfera frontului ucrainean.
Un articol din Breitbart News, publicația americană cunoscută pentru poziția sa pro-Israel, a dezvăluit eforturile din culise ale Israelului pentru a împiedica Turcia să achiziționeze aeronava F-35A Lightning II.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
După ședința de vineri (08.08.2025) a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a avut loc cu participarea personală a membrilor acestuia, președintele rus, Vladimir Putin, a avut mai multe convorbiri telefonice cu liderii unor state străine.
Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat vineri ''decepţionat'' de sancţiunile germane contra ţării sale, după anunţarea planului israelian pentru preluarea controlului asupra oraşului Gaza, estimând că sancţiunile respective ''recompensează'' mişcarea palestiniană teroristă Hamas, potrivit unui comunicat publicat vineri seară, transmit Agerpres și AFP.
