Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Merkel transmite un avertisment serios: Nu ne vom descurca doar cu 2% din PIB pentru Apărare
Dan Dungaciu a comentat analiza din Politico, de la mijlocul acestei luni, intitulată „Ar putea Putin ordona o nouă invazie?”, a cercetătorul Leon Aron, expert în spațiul ex-sovietic, care e de părere că Vladimir Putin ar putea ordona o nouă invazie având în vedere problemele cu care se confruntă din cauza popularității, analizând Crimeea 2014 și invazia din Georgia din 2008.
În acest sens, Dungaciu spune că lui Leon îi scapă un element esențial: În 2014, nimeni nu se aștepta la așa ceva. Azi toată lumea vorbește doar despre o nouă posibilă invazie rusă.
„Paradoxal, ucrainienii au comasat trupe la granița administrativo-militară a celor două autoproclamate republici, punând presiune. În afara Donbasului, în interiorul Rusiei, există capabilități militare rusești care ar spulbera micile mișcări de trupe ale Ucrainei. Pentru că din perspectiva unu conflict în Donbas, ceea ce au mutat ucrainenii în zonă e mai nimic.
Nici nu se pune problema unui război, rușii se pregătesc să construiască două baze militare la 50 de kilometri de Donbas”, a precizat Dan Dungaciu, în timpul interviului pe care l-a acordat DefenseRomania în cursul acestei luni.
Dar în perspectiva unui conflict între Ucraina și Federația Rusă, Dungaciu spune că „nu există nicio șansă ca un asemenea război să fie câștigat de Ucraina”. Însă expertul subliniază că Moscova nu e interesată de conflict, costul fiind unul uriaș.
„Ar fi Federația Rusă interesată de un război cu Ucraina? L-ar câștiga dacă l-ar face, dar costurile ar fi enorme”, spune Dungaciu care e de părere că Ucraina nu ar avea nicio șansă într-un asemenea scenariu. El a dat exemplul Georgiei.
„Amintiți-vă cazul Georgiei. Domnul Miheil Saakașvili (n.a. - președintele Georgiei din timpul războiului ruso-georgian din 2008), după Summit-ul NATO de la București din 2008, a încercat și a sperat că Occidentul va intra de partea lui în confruntarea cu Rusia. Nu s-a dus nimeni acolo. A fost doar domnul Nicolas Sarkozy, pe atunci președintele Franței, pentru a face pace. Și Ucraina speră azi. Dar dacă e să ne uităm cine stă cel mai prost politic, cel mai prost stă regimul de la Kiev care are toate motivele să intre într-un conflict și să spere că Occidentul, SUA și administrația Biden vor sprijini Ucraina. Kievul joacă această carte și nu trebuie condamnat. O joacă pentru că situația actuală din Ucraina e la fel de proastă precum cea din Republica Moldova”, a subliniat Dan Dungaciu.
El a adăugat că în Federația Rusă, în termen de populație, nu interesează pe nimeni Donbasul. „În acest moment populația din Rusia nu mai e o populație care să fie capabilă să mai înghită toate aceste lovituri militare pentru că le-a avut. S-a bucurat în Crimeea, s-a bucurat în Siria, dar a văzut că după acestea au venit costuri economice care sunt reale. Și în Rusia e pandemie și criză. Ulciorul nu merge de multe ori la apă nici măcar în Federația Rusă”.
Analistul de politică externă a subliniat și costruile internaționale imense pe care Federația Rusă le-ar plăti în cazul unui conflict cu Ucraina. El a adăugat că obiectivul Moscovei e să consolideze actuala situație și să stopeze avansul euroatlantic.
„Pe lângă costurile interne, care nu ar garanta o mare creștere în sondaje (n.a. - în ceea ce privește popularitatea lui Vladimir Putin), sunt costurile internaționale foarte mari. Să începi din nou un război ar însemna că toată retorica defensivă a Moscovei nu are nicio valoare. Și dacă nu câștigă adeziune internă ce ar câștiga Rusia dintr-un asemenea război? În pofida a ceea ce se spune, Moscova nu e interesată de Donbas. Rusia știe foarte clar că tradiția de partizani a Ucrainei e cea mai mare armă pe care ucrainenii o au.
Ucraina nu poate rezista Federației Ruse din punct militar, dar dacă Kremlinul s-ar gândi să invadeze Ucraina, războiul de tip partizanat al Armatei ucrainene va fi fără milă. Nu poți controla o țară atât de enormă. Și de ce să o faci? Care e scopul strategic? Să refacă imperiul? Rușii pot fi nebuni, dar în niciun caz nu sunt proști”, ne-a mărturisit analistul.
Dan Dungaciu spune că obiectivul Moscovei a fost atins prin oprirea frontierei euroatlantice prin anexarea Crimeei și conflictul din Donbas.
„Scopul Federației Ruse este oprirea înaintării frontierei euroatlantice. Ea s-a oprit în Republica Moldova, s-a oprit în Georgia, s-a oprit în Ucraina, în Belarus nici nu se pune problema. Din acest punct de vedere frontiera euroatlantică s-a stabilit. Nimeni nu e interesat acum să cucerească noi teritorii pe care nu le pot gestiona. Iar din punct de vedere financiar un asemenea război constă enorm”, a conchis Dan Dungaciu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia se va desfășura marți, 11 martie, la Paris, în prezența președintelui francez Emmanuel Macron, a transmis joi anturajul acestuia, potrivit Agerpres și AFP.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Franța răspunde direct deciziei SUA, care a suspendat schimbul de informații cu Kievul și a înghețat tot ajutorul militar în ultimele două zile.
După ce au procesat ceea ce s-a întâmplat, pe 28 februarie, la Casa Albă, unele dintre cunoscutele personalități politice din anii 1990 și 2000, care au avut o contribuție remarcabilă la întărirea democrației în lume, au început să transmită public propriile impresii.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, ediție difuzată concomitent și pe DC News.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a afirmat că va discuta vineri cu premierul Marcel Ciolacu. Hurezeanu a susţinut joi, la sediul MAE, o declaraţie comună cu omologul polonez, Radoslaw Sikorski.
Pe 27.03.2025, că un avion de patrulare antisubmarin de tip Il-38N Novella aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a zburat în proximitatea portavionului american Carl Vinson, al cărui echipaj a surprins acest moment pe video.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, miercuri, impunerea unor tarife de 25%pentru toate mașinile care nu au fost fabricate în Statele Unite. Tarifele vor intra în vigoare pe 2 aprilie.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Acordul de apărare și securitate, pe care îl negociază Marea Britanie și UE, se va destrăma dacă Keir Starmer nu va face concesii cu privire la drepturile de pescuit, potrivit unui înalt politician european.
Vestea uluitoare că un jurnalist a fost inclus din greșeală într-un chat al serviciului de mesageri Signal în care oficiali din domeniul apărării și al serviciilor de informații, desemnați de Trump, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, discutau despre loviturile militare americane din Yemen, a șocat comunitatea de securitate cibernetică, inclusiv staff-ul administrației lui Trump. Acest scandalul cu privire scurgerea aparent accidentală a unor informaţii sensibile într-un grup de mesageri online ar putea avea implicații juridice și ar putea face ca unele state să evite schimbul de informații cu Statele Unite.
Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Nava USS Pinckney (DDG 91) a finalizat cu succes testul FTX-40, cunoscut și sub numele de Stellar Banshee, folosind sistemul Aegis de la Lockheed Martin pentru a detecta, urmări și efectua un atac împotriva unei rachete balistice hipersonice avansate cu rază medie de acțiune (MRBM), folosind un simulator SM-6 Block IAU. Testul efectuat de gigantul Lockheed Martin a fost un succes.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Comandamentul Aerian Aliat (AAC) al NATO, în cooperare cu Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos (RNLAF), urmează să desfășoare Ramstein Flag 2025 (RAFL25) în perioada 31 martie - 11 aprilie 2025.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Bașcanul (președintele) așa-numitei Regiunii Autonome Găgăuzia, Eugenia Guțul, a fost reținută pe 25 martie pe aeroportul din Chișinău, în timp ce intenționa să fugă din țară. Măsura a fost luată în cadrul unui dosar penal, după cum a informat Centrul Național Anticorupție (CNA) al Republicii Moldova (CNA).
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Guvernul de la Varșovia plănuiește o investiție majoră care presupune înființarea unui întreg lanț de fabrici de muniție, anunță TVP.
Marea Neagră, cândva un spațiu dominat de navele de război rusești, a devenit un teren de testare pentru războiul naval asimetric. Un conflict care a început cu scufundarea crucișătorului Moskva s-a transformat într-un teatru de operatii în care ingeniozitatea ucraineană, determinată de necesitate, a modificat irevocabil peisajul luptei maritime. Narațiunea nu mai este una a flotelor monolitice împotriva unei linii de coastă, ci a dronelor navale agile, produse intern, care sfidează însuși conceptul de supremație navală.
În această săptămână este de așteptat ca U.S. Navy să anunțe contractantul pentru programul extrem de dorit de avioane de luptă stealth de nouă generație F/A-XX. Acest avion de ultimă generație va înlocui flota învechită de avioane F/A-18E/F Super Hornet și este conceput pentru a contracara amenințările în creștere, în special cele din partea Chinei în regiunea Indo-Pacific.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
Vicepreşedintele american JD Vance a anunţat marţi că se va alătura vineri vizitei prevăzute a soţiei sale, Usha Vance, în Groenlanda, teritoriu autonom danez râvnit în mod deschis de Donald Trump, notează Agerpres și AFP.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
