Dan Dungaciu a comentat analiza din Politico, de la mijlocul acestei luni, intitulată „Ar putea Putin ordona o nouă invazie?”, a cercetătorul Leon Aron, expert în spațiul ex-sovietic, care e de părere că Vladimir Putin ar putea ordona o nouă invazie având în vedere problemele cu care se confruntă din cauza popularității, analizând Crimeea 2014 și invazia din Georgia din 2008.
În acest sens, Dungaciu spune că lui Leon îi scapă un element esențial: În 2014, nimeni nu se aștepta la așa ceva. Azi toată lumea vorbește doar despre o nouă posibilă invazie rusă.
„Paradoxal, ucrainienii au comasat trupe la granița administrativo-militară a celor două autoproclamate republici, punând presiune. În afara Donbasului, în interiorul Rusiei, există capabilități militare rusești care ar spulbera micile mișcări de trupe ale Ucrainei. Pentru că din perspectiva unu conflict în Donbas, ceea ce au mutat ucrainenii în zonă e mai nimic.
Nici nu se pune problema unui război, rușii se pregătesc să construiască două baze militare la 50 de kilometri de Donbas”, a precizat Dan Dungaciu, în timpul interviului pe care l-a acordat DefenseRomania în cursul acestei luni.
Dar în perspectiva unui conflict între Ucraina și Federația Rusă, Dungaciu spune că „nu există nicio șansă ca un asemenea război să fie câștigat de Ucraina”. Însă expertul subliniază că Moscova nu e interesată de conflict, costul fiind unul uriaș.
„Ar fi Federația Rusă interesată de un război cu Ucraina? L-ar câștiga dacă l-ar face, dar costurile ar fi enorme”, spune Dungaciu care e de părere că Ucraina nu ar avea nicio șansă într-un asemenea scenariu. El a dat exemplul Georgiei.
„Amintiți-vă cazul Georgiei. Domnul Miheil Saakașvili (n.a. - președintele Georgiei din timpul războiului ruso-georgian din 2008), după Summit-ul NATO de la București din 2008, a încercat și a sperat că Occidentul va intra de partea lui în confruntarea cu Rusia. Nu s-a dus nimeni acolo. A fost doar domnul Nicolas Sarkozy, pe atunci președintele Franței, pentru a face pace. Și Ucraina speră azi. Dar dacă e să ne uităm cine stă cel mai prost politic, cel mai prost stă regimul de la Kiev care are toate motivele să intre într-un conflict și să spere că Occidentul, SUA și administrația Biden vor sprijini Ucraina. Kievul joacă această carte și nu trebuie condamnat. O joacă pentru că situația actuală din Ucraina e la fel de proastă precum cea din Republica Moldova”, a subliniat Dan Dungaciu.
El a adăugat că în Federația Rusă, în termen de populație, nu interesează pe nimeni Donbasul. „În acest moment populația din Rusia nu mai e o populație care să fie capabilă să mai înghită toate aceste lovituri militare pentru că le-a avut. S-a bucurat în Crimeea, s-a bucurat în Siria, dar a văzut că după acestea au venit costuri economice care sunt reale. Și în Rusia e pandemie și criză. Ulciorul nu merge de multe ori la apă nici măcar în Federația Rusă”.
Analistul de politică externă a subliniat și costruile internaționale imense pe care Federația Rusă le-ar plăti în cazul unui conflict cu Ucraina. El a adăugat că obiectivul Moscovei e să consolideze actuala situație și să stopeze avansul euroatlantic.
„Pe lângă costurile interne, care nu ar garanta o mare creștere în sondaje (n.a. - în ceea ce privește popularitatea lui Vladimir Putin), sunt costurile internaționale foarte mari. Să începi din nou un război ar însemna că toată retorica defensivă a Moscovei nu are nicio valoare. Și dacă nu câștigă adeziune internă ce ar câștiga Rusia dintr-un asemenea război? În pofida a ceea ce se spune, Moscova nu e interesată de Donbas. Rusia știe foarte clar că tradiția de partizani a Ucrainei e cea mai mare armă pe care ucrainenii o au.
Ucraina nu poate rezista Federației Ruse din punct militar, dar dacă Kremlinul s-ar gândi să invadeze Ucraina, războiul de tip partizanat al Armatei ucrainene va fi fără milă. Nu poți controla o țară atât de enormă. Și de ce să o faci? Care e scopul strategic? Să refacă imperiul? Rușii pot fi nebuni, dar în niciun caz nu sunt proști”, ne-a mărturisit analistul.
Dan Dungaciu spune că obiectivul Moscovei a fost atins prin oprirea frontierei euroatlantice prin anexarea Crimeei și conflictul din Donbas.
„Scopul Federației Ruse este oprirea înaintării frontierei euroatlantice. Ea s-a oprit în Republica Moldova, s-a oprit în Georgia, s-a oprit în Ucraina, în Belarus nici nu se pune problema. Din acest punct de vedere frontiera euroatlantică s-a stabilit. Nimeni nu e interesat acum să cucerească noi teritorii pe care nu le pot gestiona. Iar din punct de vedere financiar un asemenea război constă enorm”, a conchis Dan Dungaciu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Ucraina are dreptul de a lovi ținte militare legitime în afara Ucrainei pentru a se apăra, o spune secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg.
Centrala termoelectrică Trypillia a fost complet distrusă în urma unui atac cu rachete rusești de mare amploare în dimineața zilei de 10-11 aprilie, a precizat Andrii Hota, președintele Consiliului de supraveghere al PJSC Centrenergo, o importantă companie producătoare de energie electrică și termică din centrul și estul Ucrainei, într-un comentariu pentru agenția de presă Interfax-Ucraina. După recentul atac cu rachete lansat de ruși, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de o apărare antiaeriană puternică și de alt sprijin defensiv, nu de ignorare și discuții îndelungate.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a avertizat Iranul să nu atace Israelul de pe teritoriul iranian. În caz contrar, potrivit ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, va avea loc o "ofensivă decisivă pe teritoriul atacatorului". "Dacă Iranul atacă de pe teritoriul său, Israelul va răspunde și va ataca Iranul", a scris ministrul israelian de externe Katz pe platforma X (fostul Twitter).
Parlamentul ucrainean a adoptat joi un proiect de lege care intensifică mobilizarea în forţele armate. Acest proiect este considerat controversat deoarece nu include un termen de lăsare la vatră pentru militari.
Atacurile rusești din timpul nopții au distrus complet centrala termică Trypilska, situată în afara capitalei ucrainene Kiev, a anunțat agenția de știri Interfax-Ucraina, care a citat un înalt oficial al companiei.
La 9 aprilie 2024, Serviciul ucrainean de informații militare (HUR/GUR) a executat un atac curajos cu dronă asupra unui centru rus de pregătire aviatică din Borisoglebsk, regiunea Voronej. În cadrul acestei operațiuni, confirmată de un reprezentant anonim al GUR, au fost implicate două drone care au vizat facilitatea responsabilă cu pregătirea personalului aeronautic rusesc.
În noaptea și în dimineața zilei de 11.04.2024, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv cu drone, bombe de aviație și rachete asupra unor ținte de pe întreg teritoriul Ucrainei, până la granița cu Polonia. Cele mai intense lovituri, au fost înregistrate la obiective din Harkov. Folosind diverse mijloace de distrugere, inclusiv bombe de aviație cu module universale de planare și corecție, Forțele Armate ale Federației Ruse au atacat ținte din localitatea și din Regiunea Harkov.
Ministrul israelian Benny Gantz, membru în cabinetul de război, a afirmat miercuri că gruparea islamistă Hamas a fost "din punct de vedere militar învinsă" în Fâşia Gaza de către armata israeliană, care îşi va continua ofensiva, în special în zona Rafah, relatează Agerpres, care citează AFP.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Israelul a folosit pentru prima dată un sistem naval de apărare antirachetă și antiaeriană pentru a doborî o dronă care se apropia de la Marea Roșie și care a declanșat sirene în orașul-port Eilat, au anunțat astăzi armata israeliană.
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, a declarat duminică că retragerea forțelor israeliene din sudul Fâșiei Gaza vine în pregătirea viitoarelor operații, inclusiv a unei operații la Rafah, într-un moment în care potențiala invazie a orașului adiacent graniței cu Egiptul, ultimul refugiu pentru cei care fug de războiul din Gaza, ridică preocupări și tensiuni internaționale.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, speră că până la întâlnirea miniștrilor de externe ai țărilor G7 să devină clar cine poate oferi Ucrainei mijloace suplimentare de apărare antiaeriană.
Federația Rusă are, se pare, probleme cu producția prestigioaselor rachete cu rază lungă de acțiune Kh-101 cu bazare aeriană (denumirea NATO AS-23a Kodiak). Defecțiunile au probabil legătură cu sancțiunile impuse de Occident economiei ruse.
În timpul asaltului de lângă orașul ucrainean Krasnohorivka, rușii au desfășurat un tanc cu un nou tip de protecție anti-drone. Un material video care prezintă respingerea înaintării blindatelor ruse pe front de către trupele ucrainene a fost postat pe reţele de socializare. Recent, forţele ruse de ocupaţie au mai făcut o nouă încercare de a lua cu asalt pozițiile forţelor ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk.
Două drone au atacat centrul de pregătire pentru aeronautică Borisoglebsk din regiunea Voronej din Rusia în noaptea de 8 spre 9 aprilie. Sursele Ukrainska Pravda din cadrul Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) afirmă că aceasta a fost o operațiune întreprinsă de serviciile de informații ucrainene.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pe 7 aprilie, un incendiu a izbucnit la bordul corvetei Serpuhov, de la o bază navală din regiunea Kaliningrad. Totul se pare că a fost organizat structura de informații a armatei ucrainene (HUR/GUR).
Estonia este pe cale să scoată Ucraina din foamea de obuze și vine cu o inițiativă similară cu cea a Cehiei privind munițiile. Termenul de livrare ar putea fi și el unul record pentru un asemenea aranjament.
Trump spune că îi cunoaște foarte bine atât pe președintele Vladimir Putin, cât și pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, așa că va putea „rezolva această problemă foarte repede”, referindu-se la războiul din Ucraina.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au concluzionat că trupele rusești desfășoară rapid operațiuni ofensive în întreaga zonă de război din Ucraina, în timp ce "atenuează pierderile probabile de personal și echipamente în creștere".
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și-au retras unitățile din sudul Fâșiei Gaza în noaptea de 6 spre 7 aprilie, dar războiul cu Hamas continuă și este departe de a se încheia, a declarat generalul Herzi Halevi, șeful Statului Major al IDF, potrivit The Times of Israel si The Jerusalem Post.
În contextul atacurilor aeriene cu rachete, drone și bombe cu planare executate constant în ultima perioadă de către Rusia asupra localităților din mai multe zone ale Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că, pentru protejarea deplină a spațiului aerian, Ucraina are nevoie de 25 de divizioane de apărare antiaeriană echipate cu Patriot sau de nivel similar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel sâmbătă la Rada Supremă (Parlamentul) Ucrainei să renunțe la "populism" și să aprobe noua lege a mobilizării după patru luni de dezbateri, corectând o "mare greșeală" care a favorizat "propaganda rusă", informează Agerpres, care citează EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis sâmbătă un avertisment sever, exprimând preocupare cu privire la posibilitatea ca Ucraina să rămână fără rachete interceptoare. Sisteme de apărare antiaeriană ucrainene sunt supuse unei presiuni majore în contextul continuării campaniei intense de bombardamente efectuate de Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Pe 4 aprilie, trupele ruse de pe front au pierdut cel mai mare număr de transportoare blindate din octombrie 2023 când au lansat ofensiva pentru ocuparea Avdiivka. Statul Major General (SMG) ucrainean a raportat în dimineața de vineri că forțele sale armate au distrus 73 de vehicule blindate rusești (transportoare de trupe, mașini de luptă ale infanteriei, MT-LAB etc.).
Statele Unite sunt în alertă maximă și se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze active israeliene sau americane din regiune ca răspuns la atacul Israelului asupra ambasadei Iranului din Siria, a declarat vineri un oficial american, conform Agerpres, care citează Reuters.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 06.04.2024, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând drone, rachete și bombe de aviație.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
