„În ceea ce privește...cumpărarea celui de-al doilea lot[S-400], nu avem nicio ezitare în privința acestei chestiuni. Am făcut mulți pași cu Rusia, fie că este vorba de S-400 sau de industria de apărare”, a declarat Erdogan reporterilor, potrivit cotidianului Daily Sabah.
Președintele Turciei a spus că toate aspectele vor fi discutate în timpul vizitei sale în Rusia, fără a oferi detalii suplimentare.
Coincidenţă sau nu, declaraţii lui Erdogan vin la câteva zile după ce, un oficial turc a declarat pentr cotidianul Middle East Eye, sub protecţia anonimatului, că Turcia nu este pregătită să semneze un acord cu Rusia pentru achiziționarea unei a două baterii de rachete de apărare antiaeriană S-400.
Oficialul turc este de părere că Rusia a încercat să influneteze percepţia publicului cu privire la acest acord prin publicarea unor declarații înșelătoare împotriva Turciei, pe fondul problemelor nerezolvate cu Washingtonul.
„Rușii încearcă să otrăvească relațiile [noastre] cu Statele Unite”, a spus oficialul. Turcia nu a activat încă pe deplin sistemul S-400, deja achiziționat, pentru a preveni orice escaladare a relaţiilor tensionate cu Washington, mai precizează cotidianul Middle East Eye.
Declaraţiile oficialului turc nu au fost făcute intaplator, ci la câteva zile după ce Alexander Mikheev, directorul general al Rosoboronexport – cea mai mare companie rusă de stat din domeniul exportului de armament – a spus că negocierile între Turcia şi Rusia se apropie de final, un contract pentru furnizarea unui lot suplimentar de sisteme S-400 fiind planificat să fie semnat în curând.
Washingtonul a impus sancțiuni oficialilor turci în decembrie 2020, datorită acordului de 2,5 miliarde de dolari pe care Turcia l-a incehiat cu Rusia pentru achiziţionarea primului sistem S-400. Sancțiunile impuse sunt în conformitate cu legea CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruseşti din domeniul industrie de apărare.
După livrarea primului sisteme S-400 în Turcia, în iulie 2019, Washington a decis să excludă Turcia din programul F-35 Joint Strike Fighter în cadrul căruia companiile turcești din industria aeronautică au jucat un rol destul de important prin construirea şi furnizarea mai multor componente.
Pe lângă această excludere, cea ’’mai puternică lovitură’’ pe care Washington a dat-o Ankarei a fost anularea contractului de achiziţie pentru cele 100 de avioane F-35 care trebuiau să ajungă la Forţele Aeriene Turce
Oficialii turci au avut o serie de întâlniri cu administrația Biden la începutul acestui an pentru a rezolva toate aceste probleme, dar ambele părți nu au putut ajunge la un numitor comun pentru anularea sancțiunilor impuse de Washington.
Acordul inițial semnat de Moscova cu Ankara a fost acela de a oferi oportunități pe partea de transfer tehnologic și de producție comună Turciei, odată cu cea de-a doua achiziție a unui sistem S-400. Cu toate acestea, unui oficialii de la Ankara rămân sceptici cu privire la faptul că Rusia va furniza astfel de informații tehnice omologilor lor turci, cu excepția cazului în care există o voință politică puternică din partea conducerii ruse.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
Achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat. Dar ce știm despre viitoarea achiziție de tancuri?
Într-un context geopolitic în care România se află în prima linie a apărării europene pe flancul estic, dată fiind poziționarea țării la graniță cu Ucraina, industria noastră de apărare începe să producă nu doar pentru consum intern, ci și pentru securitatea întregului continent, prin tehnologii de vârf capabile să răspundă amenințărilor moderne.
Încheierea contractului definitiv între compania Lockheed Martin și Pentagon pentru Loturile 18 și 19 ale programului F-35 Lightning II transcende o simplă achiziție de armament. Acordul, anunțat pe 29 septembrie 2025, care asigură producția a până la 296 de aeronave stealth pentru suma de circa 24,3 miliarde de dolari, este o bornă strategică, ce marchează un pas decisiv în consolidarea superiorității aeriene a Statelor Unite și a aliaților săi.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis azi Parlamentului o cerere de aprobare ce pune pe masă cea mai ambițioasă înzestrare din ultimele decenii pentru Forțele Terestre: achiziția a 216 tancuri principale de luptă și 76 de derivate, un program evaluat la 6,488 miliarde de euro (fără TVA). Marea veste: aceste blindate, esențiale pentru securitatea flancului estic al NATO, urmează să fie produse și întreținute pe teritoriul României, un impuls major pentru industria de apărare.
Ambițiosul program de avioane de vânătoare de generația a cincea al Turciei, KAAN, bijuteria coroanei industriei sale de apărare, ar putea fi aruncat într-o criză strategică de proporții. În ceea ce reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre doi aliați NATO, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a confirmat că Congresul Statelor Unite a blocat eliberarea licențelor de export pentru motoarele General Electric F110.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
România urmează să achiziționeze 216 tancuri noi, procedura urmând să fie demarată chiar din acest an. Pe lângă tancurile noi de luptă vor fi achiziționate și 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine. O alta veste bună e că producția acestor tancuri se va face în țara noastră!
Născută în laboratoarele Kremlinului, ideea că invazia Ucrainei a catalizat economia rusă, propulsând-o pe o traiectorie ascendentă grație centrării pe industria militară, a fost răspândită cu succes în Europa. Totuși, o analiză atentă a cifrelor regionale dezvăluie o imagine cu totul diferită, una a declinului industrial accelerat și a unei militarizări forțate care, departe de a îmbunătăți nivelul de trai, secătuiește bugetele locale.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
NATO se pregătește să desfășoare în Polonia și România un sistem de recunoaștere de ultimă generație, fabricat în Turcia, pentru a consolida apărarea timpurie împotriva dronelor, dar care consolidează apărarea și împotriva aparatelor de zbor cu echipaj uman. E vorba de sisteme de supraveghere aeriană de tip MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) produse de compania turcă Aselsan.
Un nou proiect de colaborare militară între Marea Britanie și Ucraina, denumit OCTOPUS, nu doar că va sprijini Kievul în lupta împotriva dronelor rusești și iraniene Shahed, dar va deveni pilonul central al unei inițiative de apărare fără precedent a NATO: „Zidul european al dronelor”. Anunțul, făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey, subliniază o schimbare de abordare în fața incursiunilor tot mai dese ale Rusiei în spațiul aerian al aliaților occidentali.
Scena războiului aerian de mâine se joacă acum în birourile diplomatice, iar miza este controlul asupra industriei de apărare a Europei. Pe fondul tensiunilor persistente la nivelul programului militar franco-germano-spaniol SCAF (Systeme de Combat Aérien du Futur), Marea Britanie a făcut o mișcare strategică de mare impact: invită Germania să se alăture programului său de avioane de vânătoare de generația a șasea, GCAP (Global Combat Air Programme), cunoscut anterior ca Tempest.
Scena apărării europene, dominată de decenii de nume grele și birocrație militară, asistă la o schimbare de macaz fulgerătoare, orchestrată nu de un conglomerat tradițional, ci de o companie relativ nouă, axată pe inteligența artificială: Helsing. Compania germană a făcut o dezvăluire șoc la uzina Grob Aircraft din Bavaria, prezentând publicului pentru prima dată un studiu de design în mărime naturală, care promite să fie piesa-cheie în ecuația „loyal wingman” (aghiotant loial) a Luftwaffe: vehiculul aerian de luptă fără pilot (UCAV) CA-1 Europa.
Conferința Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurată la București, a reunit lideri militari, oficiali NATO, reprezentanți ai industriei și ai mediului academic pentru a dezbate una dintre cele mai stringente teme de securitate ale momentului, eveniment la care a asistat și DefenseRomania, în calitate de partener media.
Panelul ”Building an Industrial and Innovation Base for Defence” - dedicat discuțiilor privind construirea și consolidarea unei baze industriale și de inovație pentru apărare, a adunat experți din România și Europa, subliniind urgența reînarmării europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
Europa, dar mai ales România, riscă să piardă trenul reînarmării dacă decidenții rămân în stadiul de „admirare a problemei”, restartarea industriei europene de apărare fiind clar unul dintre cei doi-trei piloni ai supraviețuirii Europei (alături de reziliența societății la propagandă și de adaptarea rapidă la tehnologie).
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cu aceiaşi determinare cu care ne-a obişnuit, Polonia face un alt pas ferm spre modernizarea forțelor sale armate. Semnarea unui acord-cadru major pentru livrarea a peste 1.200 de vehicule tactice multifuncționale Legwan până în 2035 nu este doar un contract de achiziții, ci o declarație strategică despre viziunea Poloniei asupra propriei securități și un semnal clar despre direcția industriei sale de apărare.
Intrată de aproape patru ani într-o cursă contra cronometru cu mașinăria de război a Rusiei, Ucraina dă dovadă de o ingeniozitate uimitoare. Într-o strategie care îmbină necesitatea cu improvizația, ucrainenii au găsit o soluție pragmatică și neconvențională pentru a-și consolida capacitatea de atac pe distanțe lungi, transformând vechi motoare sovietice, considerate bune de aruncat, în piese vitale pentru o nouă rachetă de croazieră: FP-5 Flamingo.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
România are nevoie de parteneriate puternice, investiţii în tehnologie şi de un dialog constant cu aliaţii, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, care s-a aflat miercuri într-o vizită oficială în Luxemburg.
Propunerile României pentru Programul SAFE, în baza căruia ţara noastră va beneficia de un credit de 16,6 miliarde de euro, vor fi elaborate până la jumătate lunii octombrie, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.
Printr-o mișcare strategică menită să resusciteze relațiile tensionate dintre Washington și Ankara, președintele american Donald Trump îl va găzdui pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Casa Albă, pe 25 septembrie. Agenda, centrată pe cooperarea în domeniul apărării, include o miză majoră: deblocarea negocierilor pentru avioanele de luptă F-35 și F-16, un dosar politic spinos care a otrăvit parteneriatul strategic dintre cei cele două state timp de ani de zile.
Recent, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene americane, generalul David Allvin, a lansat o veste-bombă care a electrizat conferința anuală a Forțelor Aeriene, Spațiale și Cibernetice. Producția noului avion de luptă F-47, o aeronavă ultra-secretă, este in plin proces de proiectare la fabrica Boeing din St. Louis. Mai mult, ambiția Statelor Unite este ca primul zbor de test să aibă loc chiar în 2028.
Din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina, Rusia a oprit lucrările la noul avion de avertizare timpurie AWACS de tip A-100, direcționându-și eforturile către modernizarea aeronavelor A-50 deja existente la standardul A-50U.
Președintele Ucrainei atrage, din nou, atenția că armele rusești sunt ajutate de tehnologiile occidentale să lovească Ucraina. Acest robinet trebuie închis altfel teroarea asupra ucrainenilor va continua și amenințarea se va extinde în Europa și Pacific.
Compania Lockheed Martin a stârnit valuri în industria militară cu lansarea publică a noului său proiect ultrasecret Skunk Works: o dronă de luptă autonomă, cu capacități stealth, denumită "Vectis". Anunțul, făcut strategic înainte de o conferință majoră a industriei aerospațiale, marchează un moment de cotitură în evoluția războiului modern, poziționând gigantul american pe prima linie a cursei pentru controlul spațiului aerian. "Vectis" este o aeronavă fără pilot de Categoria 5, proiectată să fie nu doar letală și invizibilă pe radar, dar și o soluție mai accesibilă și personalizabilă, adaptată la cerințele unui viitor conflict militar.
Germania, stat care până de curând era practic singurul producător de tancuri noi în cadrul NATO, continuă să joace un rol esențial în echiparea armatelor europene. Totuși, capacitatea industrială actuală și nivelul comenzilor lansate relevă un ritm de producție surprinzător de redus în ceea ce privește arma tanc. Astfel, doar 355 de tancuri noi Leopard 2A8 - versiunea cea mai modernă a celebrului tanc german - sunt programate să fie livrate până în 2031.
Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.
Marea Britanie și Turcia au semnat astăzi un acord major de apărare, în valoare de până la 8 miliarde de lire sterline, pentru livrarea a 20 de avioane de luptă multirol Eurofighter Typhoon către Forțele Aeriene Turce. Primele aeronave sunt așteptate să fie livrate începând cu anul 2030.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Croația a aprobat în sfârșit reinstituirea serviciului militar obligatoriu. Acesta va dura doar două luni, iar toți bărbații adulți și apți de muncă sub 30 de ani vor trebui să îl servească începând cu 1 ianuarie anul viitor.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
