În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.

În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.

Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.

Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.

Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament. 

Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.

În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.

Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.

În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.

Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.

Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.

Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.

Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.

Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.

După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.

Frontul din apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, a devenit un punct fierbinte al conflictului, unde forțele rusești folosesc o strategie brutală, bazată pe sacrificiul masiv de vieți omenești, în încercarea de a obține câștiguri teritoriale simbolice. Rapoartele de pe linia frontului, inclusiv cele ale unor analiști militari ruși, sugerează că această tactică, supranumită „mașina de tocat carne”, este aplicată cu o brutalitate extremă, iar orice formă de disidență din rândul comandanților este pedepsită cu dispariția.

Trupele ruse au ocupat alte două sate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe fondul intensificării luptelor din zonă, a anunțat armata ucraineană într-o declarație oficială pe 16 august.

În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.

Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.

Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.

Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.

O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.

Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a informat, pe 12.08.2025, că șeful acestei structuri, general locotenent Kyrylo Budanov, a inspectat pozițiile defensive ale luptătorilor din „Unitatea Specială Timur” de pe Insula Șerpilor și platformele de producție a gazelor din Marea Neagră.

„Germania este în centrul atenției în mod special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să surprindă orice subiect din Germania cu o viteză și o flexibilitate extraordinare și să îl utilizeze în spațiul informațional. Este înfricoșător cât de rapid, adaptabil și pe termen lung este acest sistem”.

În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .

Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.

Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.

Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.

Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.

O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.

Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.

Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.

Sub privirile perplexe ale aliaților și ale „șoimilor” din ambele partide, Pentagonul pare să pregătească o schimbare fundamentală de direcție strategică, una care ar putea reconfigura nu doar politica americană, ci și echilibrul global de putere. Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare, un document menit să ghideze acțiunile militare americane, propune un viraj spectaculos de abordare: de la angajamentul de a contracara China la o concentrare aproape exclusivă pe apărarea teritoriului Statelor Unite și a Emisferei de Vest.

Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.

După ani de eșecuri și frustrări, programul de realitate augmentată al Armatei SUA, cunoscut inițial sub numele de Integrated Visual Augmentation System (IVAS), renaște sub o nouă denumire, Soldier-Borne Mission Command (SBMC), și cu o nouă abordare. Pentagonul renunță la vechiul parteneriat cu Microsoft și se orientează către două companii-cheie, Anduril și startup-ul Rivet, ambele având misiunea de a dezvolta viitoarele display-uri optice care ar putea revoluționa lupta pe câmpul de bătălie.

În mijlocul unei piețe europene de apărare aflată în efervescență, Boeing a lansat o nouă ofensivă pentru a-și consolida poziția în Polonia. Sub lumina reflectoarelor de la expoziția MSPO 2025, gigantul american a venit cu un pachet de oferte care depășește simpla vânzare de avioane.

Rusia a lansat sute de drone de atac și rachete spre orașele ucrainene în noaptea de 06 spre 07 septembrie, lovind mai multe clădiri rezidențiale din Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de kyivindependent.com.

Statele Unite trebuie să devină mai reziliente în fața amenințărilor la adresa propriei securităţi, în contextul în care angajamentele militare globale pun o presiune imensă pe capacitatea de apărare a națiunii, a avertizat generalul în retragere Glen D. VanHerck, fost comandant al Comandamentului de Nord al SUA (NORTHCOM) și al Comandamentului de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD).

La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.

Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.

Polonia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.

Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.

În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia. 

Extinderea capacităților de producție ale companiei românești Automecanica SA din Mediaș, unde vor fi produse blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României vizează revitalizarea industriei prin crearea unui hub național industrial în zona de apărare, capabil să susțină dezvoltarea de tehnică militară la standarde NATO, inclusiv cu obiectivul ca în viitor industria de apărare din România să „iasă” și pe piața externă. În acest sens Automecanica Mediaș e implicată într-un proces de achiziție a companiei Popeci Utilaj Greu.

După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.

Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon. 

Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.

Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.

O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare. 

Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.

Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.

Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.

Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.