,,Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie", a explicat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi.
Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg. El a dat asigurări că Alianţa "nu intenţionează să trimită arme în spaţiu" şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui "o provocare la care va trebui să se răspundă".
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, aminteşte dpa.
Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala - susţine Hutchison - cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict.
,,Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor", a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.
Decizia NATO vine în contextul în care în august preşedintele american Donald Trump a lansat Comandamentul spaţial al Statelor Unite, o nouă divizie în cadrul Departamentului american al apărării, în perspectiva înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA.
Alianţa Nord-Atlantică a adoptat la finele lunii iunie a.c. prima sa politică spaţială în vederea coordonării eforturilor aliate de contracarare a provocărilor apărute în spaţiu, anunţându-se atunci că mai târziu în cursul anului NATO ar putea adăuga spaţiul pe lista sa de domenii operaţionale, alături de domeniile terestru, maritim, aerian şi de cel cibernetic, care a fost adăugat în 2016. Aceasta va permite Alianţei să aloce resurse suplimentare şi să trateze atacurile spaţiale similar celorlalte domenii.
Anul 2019 s-a dovedit a fi deosebit de semnificativ pentru Polonia, deoarece a recapitulat realizările din ultimii 30 de ani ca stat suveran. Astfel, Polonia a sărbătorit anul acesta: 30 de ani de la căderea comunismului, a 20-a aniversare a aderării la NATO și a 15-a aniversare a aderării la Uniunea Europeană.
Cei doi piloţi ai unui elicopter militar Mi-28, care s-a prăbuşit miercuri noaptea spre joi în regiunea Krasnodar din Rusia, şi-au pierdut viaţa, informează Ministerul Apărării de la Moscova, citat de EFE, preluat de Agerpres.
Rusia consideră îngrijorătoare activitatea NATO în apropiere de granițele Rusiei și Belarusului, a declarat ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, într-un mesaj de salut, citit de către șeful adjunct al Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului rus de externe, Alexei Dobrynin, prezentat la deschiderea unei conferințe care îl comemorează pe Andrei Gromyko, precizează TASS.
Ministrul francez pentru economie a anunțat la Moscova că Franța va propune în termen de șase luni soluții pentru a evita anumite sancțiuni americane care împiedică investițiile franceze în Rusia.
Achiziționarea avioanelor F-35 de către Polonia, în mod cert nu este privită cu ochi buni de Federația Rusă.
Camera Deputaților a adoptat legea care permite continuarea „dezvoltării capabilității operaționale aeriene” prin care România urmează să achiziționeze încă cinci avioane F-16. Decizia a fost salutată de Ministerul Apărării Naționale.
Un înalt comandant al armatei iraniene a declarat că forțele navale sunt gata de a naviga peste Oceanul Atlantic, transmite agenția iraniană Tasnim.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că poate desfășura trupe turcești în Libia dacă Guvernul acordului național de la Tripoli (GNA) o va solicita.
