România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.

Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.

Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.

Cu aceiaşi determinare cu care ne-a obişnuit, Polonia face un alt pas ferm spre modernizarea forțelor sale armate. Semnarea unui acord-cadru major pentru livrarea a peste 1.200 de vehicule tactice multifuncționale Legwan până în 2035 nu este doar un contract de achiziții, ci o declarație strategică despre viziunea Poloniei asupra propriei securități și un semnal clar despre direcția industriei sale de apărare.

Intrată de aproape patru ani într-o cursă contra cronometru cu mașinăria de război a Rusiei, Ucraina dă dovadă de o ingeniozitate uimitoare. Într-o strategie care îmbină necesitatea cu improvizația, ucrainenii au găsit o soluție pragmatică și neconvențională pentru a-și consolida capacitatea de atac pe distanțe lungi, transformând vechi motoare sovietice, considerate bune de aruncat, în piese vitale pentru o nouă rachetă de croazieră: FP-5 Flamingo.

Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul. 

România are nevoie de parteneriate puternice, investiţii în tehnologie şi de un dialog constant cu aliaţii, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, care s-a aflat miercuri într-o vizită oficială în Luxemburg.

Propunerile României pentru Programul SAFE, în baza căruia ţara noastră va beneficia de un credit de 16,6 miliarde de euro, vor fi elaborate până la jumătate lunii octombrie, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.

Printr-o mișcare strategică menită să resusciteze relațiile tensionate dintre Washington și Ankara, președintele american Donald Trump îl va găzdui pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Casa Albă, pe 25 septembrie. Agenda, centrată pe cooperarea în domeniul apărării, include o miză majoră: deblocarea negocierilor pentru avioanele de luptă F-35 și F-16, un dosar politic spinos care a otrăvit parteneriatul strategic dintre cei cele două state timp de ani de zile.

Recent, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene americane, generalul David Allvin, a lansat o veste-bombă care a electrizat conferința anuală a Forțelor Aeriene, Spațiale și Cibernetice. Producția noului avion de luptă F-47, o aeronavă ultra-secretă, este in plin proces de proiectare la fabrica Boeing din St. Louis. Mai mult, ambiția Statelor Unite este ca primul zbor de test să aibă loc chiar în 2028.

Din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina, Rusia a oprit lucrările la noul avion de avertizare timpurie AWACS de tip A-100, direcționându-și eforturile către modernizarea aeronavelor A-50 deja existente la standardul A-50U. 

Președintele Ucrainei atrage, din nou, atenția că armele rusești sunt ajutate de tehnologiile occidentale să lovească Ucraina. Acest robinet trebuie închis altfel teroarea asupra ucrainenilor va continua și amenințarea se va extinde în Europa și Pacific.

Compania Lockheed Martin a stârnit valuri în industria militară cu lansarea publică a noului său proiect ultrasecret Skunk Works: o dronă de luptă autonomă, cu capacități stealth, denumită "Vectis". Anunțul, făcut strategic înainte de o conferință majoră a industriei aerospațiale, marchează un moment de cotitură în evoluția războiului modern, poziționând gigantul american pe prima linie a cursei pentru controlul spațiului aerian. "Vectis" este o aeronavă fără pilot de Categoria 5, proiectată să fie nu doar letală și invizibilă pe radar, dar și o soluție mai accesibilă și personalizabilă, adaptată la cerințele unui viitor conflict militar.

Germania, stat care până de curând era practic singurul producător de tancuri noi în cadrul NATO, continuă să joace un rol esențial în echiparea armatelor europene. Totuși, capacitatea industrială actuală și nivelul comenzilor lansate relevă un ritm de producție surprinzător de redus în ceea ce privește arma tanc. Astfel, doar 355 de tancuri noi Leopard 2A8 - versiunea cea mai modernă a celebrului tanc german - sunt programate să fie livrate până în 2031.

Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.

Lansat în 2017 de Franța și Germania, proiectul pentru Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF) trebuia să fie nucleul franco-german al viitorului avion european de generația a 6-a. Înainte ca ușa să fie deschisă altor parteneri europeni, dar lucrurile sunt departe de a fi roze în ceea ce privește SCAF.

Un nou capitol în războiul tehnologic al Ucrainei a fost deschis la expoziția Brave1 Defense Tech Valley 2025, unde a fost dezvăluită drona subacvatică TOLOKA. Această inovație militară, capabilă să lovească ținte la o distanță impresionantă de 2.000 de kilometri și să transporte până la cinci tone de încărcătură utilă, ridică miza în conflictul naval din Marea Neagră.

F-35 Lightning II e cu siguranță o poveste de succes în Europa, alegere pe care a făcut-o și România. E însă o poveste complicată pentru neutra Elveție, stat care în urma unui referendum a spus „da” avioanelor de generația a 5-a de producție americană, dar deși Berna a decis că achiziția va avea un preț fix, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa cum o spune și un vechi proverb românesc. Prețul programului a explodat iar cauzele sunt multiple.

Berlinul şi Madridul "doresc să ajungă la o soluţie până la sfârşitul anului 2025" privind proiectul european al avioanelor de vânătoare FCAS, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu premierul spaniol Pedro Sanchez. Sistemului Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) este viitorul avion de generația a 6-a care are ca obiectiv înlocuirea Eurofighter Typhoon și care va fi dezvoltat de industriile de apărare din Germania, Franța și Spania.

Amenințarea a planat, la propriu, deasupra graniței estice a NATO. Recenta încălcare a spațiului aerian polonez de către dronele rusești, un incident fără precedent, pare că a stârnit suficientă îngrijorare că găsirea de soluţii pentru a combate acest nou tip de ameninţare să fie accelerată. A fost un act de testare a voinței NATO, o provocare lansată de Kremlin, așa cum a subliniat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. Moscova a negat, ca de obicei, dar realitatea de pe teren e mai grăitoare decât orice declarație și a dus la o strângere de mână istorică între Varșovia și Kiev.

Armata SUA pare că a început să apese pe accelerație și a scurtat radical termenele de modernizare a faimosului tanc Abrams. Această mutare, neașteptată și riscantă, nu este dictată de capricii, ci de un semnal de alarmă venit direct de pe frontul din Ucraina. În loc de 2030, prototipurile noului M1E3 vor ajunge în unitățile de luptă americane anul viitor. Ce înseamnă asta, dincolo de cifre și termene? O recunoaștere implicită a limitelor „bătrânului” Abrams în fața provocărilor pe care le aduce războiul modern.

Lockheed Martin a anunțat modernizarea simulatorului de zbor F-16 Block 52 al Forțelor Aeriene ale Republicii Coreea, pentru a-l aduce la standardul Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Coreea de Sud, un aliat esențial al SUA în teatrul din Asia de Est în contracararea expansiunii Chinei, are concomitent un program privind modernizarea flotei sale de F-16 la versiunea Block 70.

Forțele Aeriene din Turcia au primit al 4-lea elicopter T-70, dezvoltat în cadrul Programul Turc de Elicoptere Utilitare (TUHP) care trebuie să înzestreze mai multe structuri de forță. Până în prezent au fost livrate 31 de elicoptere T-70 în mai multe structuri de forță. Livrarea către aviația militară indică faptul că programul merge în cele din urmă înainte, în ciuda numeroaselor probleme cauzate de sancțiunile impuse de SUA către Turcia.

Declaraţiile recente ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Șantierul Naval Damen Galați, sună ca o promisiune fermă, dar rămân învăluite într-un pragmatism familiar. „Îmi doresc că viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României să fie realizate pe plan intern'', a spus el, lăsând o urmă de optimism peste o industrie de apărare cu o istorie recentă a proiectelor eșuate și a ambițiilor neîmplinite. Este un refren pe care l-am mai auzit, dar de această dată contextul pare ușor diferit, deși nuanțele rămân la fel de complicate.

În urmă cu câteva zile s-au împlinit un an de când programul de modernizare a 10 avioane IAR-99 la versiunea SM (n.r. Șoim) ar fi trebuit finalizat. Avioane Craiova și sindicatele au explicat întârzierile ca fiind cauzate de nerespectarea anumitor termene privind livrările de echipamente, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. O veste bună după foarte multe amânări o dă Victor Peța, lider de sindicat, Avioane Craiova, care spune că s-a primit softul necesar, ultima piesă din puzzle care lipsea, în contextul în care 5 avioane IAR-99 au deja instalată toată aparatura. Astfel, dacă nu apar surprize, până la finalul lunii octombrie 5 avioane IAR-99 modernizate la standardul Șoim vor fi livrate într-un final Armatei României.

În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.

Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia. 

Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.

Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.

DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.

Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.

Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.

Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.

Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.

România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.

Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune. 

Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după  întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.

Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.

Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme”  un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.

O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.

În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.

Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.

Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.

Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.

O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.

De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.

Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.

România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.

Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.

Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.

Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.