Potrivit acestuia, liniile de producție Bayraktar din Turcia sunt în prezent la capacitate maximă și din acest motiv partea turcă este interesată să deschidă o nouă fabrică pentru producția de drone.
Declaraţiile diplomatului ucrainean au fost făcute la câteva zile după ce Forțele Armate Ucrainene au folosit, pentru prima dată în luptă, o dronă Bayraktar TB2 pentru a distruge mai multe piese de artilerie pe care forţele separatiste pro-ruse le utilizează împotriva militarilor ucraineni.
Bodnar a adăugat că, în cel mai scurt timp, va fi creat în Ucraina un centru pentru producția și întreținerea dronelor Bayraktar, precum și un centru de antrenament, ceea ce este precizat în acordul încheiat între producătorul turc de drone Bayraktar și Ministerul ucrainean al Apărării.
Ministerul ucrainean al Apărării și compania turcă Bayraktar au semnat pe 29 septembrie un memorandum de cooperare. Potrivit memoriului, Bayraktar va construi pe un teren în afara Kievului, deținut de ministerul ucrainean al Apărării, un centru de întreținere, reparații curente și modernizare a UAV-urilor. Centrul va instrui și recalifica și personalul care operează aceste drone.
„Se lucrează deja pentru punerea la dispoziţie a unei suprafeţe de teren necesară pentru începerea construcției acestui centru de mentenanţa. Și, de asemenea, în paralel, se lucrează la crearea unităților de producție Bayraktar în Ucraina. Nu voi da termene specifice, pentru a nu crea o impresie eronată dar, de fapt, lucrarea merg într-un ritm destul de rapid și acest lucru va dură cu siguranță nu ani, ci luni”, a spus ambasadorul Vasil Bodnar.
Într-o analiza anterioară am precizat că Ucraina este dispusă şi manifestă un interes destul de mare pentru a construi pe teritoriul ţării o fabrică care să producă vehicule aeriene de recunoaștere şi atac Bayraktar TB2, proiectate de industria turca de apărare.
Valeri Zaluzhni, comandant-șef al forțelor armate din Ucraina, a anunțat în septembrie că Ucraina intenționează să tripleze numărul de UAV-uri Bayraktar TB2 pe care armata ucraineană le are în serviciu, iar o parte dintre acestea urmând să fie produse în Ucraina.
Potrivit publicaţiei ucrainene Defense Express, fabrica care urmează să fie construită în Ucraina ar urma să producă UAV-uri Bayraktar TB2 pentru Forţele Armate Ucrainene, dar şi pentru alţi clienţi ai companiei turce Baykar Defence.
De precizat şi ca producătorul turc de vehicule aeriene fără pilot Baykar Makina și producătorul ucrainean de motoare pentru avioane şi elicoptere PJSC „Motor Sich” au semnat recent un acord de cooperare. Acordul a fost parafat în timpul expoziției Teknofest – dedicată industriei aeronautice din domeniul militar şi civil – care este organizată anul în Istanbul.
’’După cum știți, Akinci este sistemul nostru aerian fără pilot, acesta fiind deja furnizat Forțelor Armate Turcești. Acesta este un produs realizat la cel mai înalt nivel tehnologic. Cooperăm efectiv cu Ucraina în ceea ce privește motoarele, în special cu companiile „Ivchenko-Progress” și „Motor Sich”. Este esențial pentru țările noastre să se sprijine reciproc”, a declarat recent Haluk Bayraktar, CEO al Baykar Makina.
Detaliile acordului nu sunt încă făcute publice, dar trebuie reamintit că, pe 29 august 2021, armata turcă a primit oficial cea mai recentă dronă dezvoltată de către compania Baykar Makina, cunoscută cu denumirea Bayraktar Akinci, care este echipată cu motoare ucrainene AI- 450C.
Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, în interviul acordat Radio Europa Libara, a făcut trimitere şi la acest acord, precizând că ’’am înființat o societate mixtă pentru a produce un nou tip de vehicule aeriene fără pilot, Akinci, căruia partea ucraineană îi furnizează motoare și alte piese de schimb’’.
’’Adică, aici avem complementaritate și se bazează atât pe interesul nostru strategic, cât și pe compatibilitatea tehnologică reciprocă”, a spus ambasadorul ucrainean.
Cu două luni în urmă, în mass-media rusă, a circulat un articol semnat de expertul rus Denis Fedutinov, în care se preciza că participarea Ucrainei la programul de dezvoltare al dronei turce Akinci, ar putea determina Kievul, în viitorul apropiat, să achiziţioneze acest UAV de nouă generaţie şi, de ce nu, să-l utilizeze în Donbas împotriva forţelor separatiste.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O veste bună pentru Armata României: Producția obuzierelor autopropulsate K9 Thunder de 155 mm și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10 a început. E vorba mai exact de o primă fază, etapa incipientă de sudare a primelor componente. DefenseRomania oferă detalii cu privire la acest program de înzestrare.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Generalii americani se declară exasperați din cauza birocrației și a drepturilor de proprietate intelectuală pe care le impun unele companii producătoare de armament. Soluția propusă de U.S. Army Materiel Command: dacă nu putem cumpăra o piesă, atunci o facem noi.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Programul ORKA, cea mai mare achiziție navală din istoria recentă a Poloniei, se apropie de deznodământ, transformând Marea Baltică într-un epicentru al manevrelor diplomatice și industriale. Cu un singur submarin învechit, moștenit din era sovietică (clasa Kilo, ORP Orzel), Marina Poloneză este într-o cursă contra-cronometru pentru a-și asigura capacitatea de descurajare, iar Guvernul Tusk a impus o dată-limită clară: selectarea "partenerului final" până la sfârșitul anului 2025.
În fața unei lumi tot mai instabile, unde amenințările hipersonice rusești, precum Kh-47M2 „Kinzhal” (Pumnalul), au redefinit vulnerabilitatea spațiului aerian, industria de apărare a Statelor Unite dă un răspuns ferm.
În mijlocul unei dezbateri politice intense privind furnizarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, un parteneriat tehnologic discret între Japonia și Europa adaugă o nouă variabilă, extrem de sensibilă, pe tabla de șah a politicii de apărare internaționale.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.
Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.
Cooperarea dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării este unul dintre factorii cheie ai stabilității regionale. Acest lucru a fost declarat miercuri de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, la o ședință a Consiliului comun al Ministerelor Apărării din Republica Belarus și Federația Rusă.
Boeing anunță un contract gigant de 2,7 miliarde de dolari pentru producerea componentelor de ghidaj ale rachetelor interceptoare Patriot PAC-3, pe fondul cererii crescute.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Pe harta strategică a Europei Centrale, Ungaria se poziționează tot mai ferm ca un jucător esențial în industria de apărare. Nu mai este vorba doar despre achiziții, ci despre o dezvoltare robustă și integrată a capacităților locale, susținută de giganți din industria de armament. Anunțul recent al Rheinmetall Hungary Zrt. privind extinderea masivă a centrelor de dezvoltare și inginerie din Zalaegerszeg nu este un simplu comunicat de presă, ci o bornă care marchează ambiția Budapestei de a deveni un pol regional de excelență în tehnologia militară.
Compania Patria, partenerul strategic-cheie al Forțelor Armate Finlandeze, a bifat o etapă crucială în programul F-35: finalizarea și preluarea oficială a noii uzine de asamblare și mentenanță a motoarelor F135, inima aeronavelor de generația a cincea F-35 Lightning II. Amplasată strategic la Linnavuori, în Nokia, această facilitate reprezintă un pilon al cooperării extinse în domeniul apărării între Finlanda și Statele Unite.
Decizia României de a achiziționa 216 tancuri noi a creat vâlvă atât în țară, în contextul în care programul se ridică la nu mai puțin de 6.5 miliarde de euro fără TVA, dar și în presa internațională.
În fața atacurilor necontenite cu drone, soluția apărării antiaeriene a Ucrainei nu mai este doar o problemă de capacitate militară, ci și una de cost. Anunțul companiei germane Rheinmetall aduce pe linia frontului din Ucraina un sistem de ultimă generație, dar mai ales o premieră cu o puternică încărcătură simbolică: armele vor fi plătite cu banii rezultaţi din activele înghețate ale Rusiei. O întrebare rămâne, însă: este acesta începutul unei noi etape în materie de sprijin european acordat Kievului?
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Pe frontul ucrainean, ecuația apărării antiaeriene a devenit o problemă de aritmetică. Cum răspunzi tactic și, mai ales, economic, atunci când inamicul lansează roiuri de drone kamikaze de 50.000 de dolari bucata? Folosind rachete Patriot de 3 milioane de dolari? Pe termen lung, este o strategie falimentară, un război de uzură financiară pe care Kievul riscă să-l piardă.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de monitorizare a zborurilor Flightradar24, pe 12.11.2025, un bombardier strategic american de tip B-52H Stratofortress a simulat desfășurarea de atacuri la numai 50 de kilometri de granița Rusiei, în spațiul aerian al Estoniei.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
În timp ce la București se poartă lupte de culise și se frânează decizii cruciale, riscând soarta celui mai mare șantier naval militar din țară, la sud de Dunăre se întâmplă lucruri concrete. Pe 11 noiembrie, Bulgaria a anunțat că a început testele pe mare, în Marea Neagră, pentru „Hrabri” (Viteazul), prima sa navă de patrulare modulară (MMPV) de 90 de metri. Aceasta este o navă nouă, modernă, construită la Varna, care urmează să intre în dotarea Marinei Bulgare până la sfârșitul acestui an.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Armata turcă a dezvăluit primul său obuzier autopropulsat dezvoltat local, marcând un pas semnificativ în eforturile țării de a deveni autonomă în sectorul artileriei. Noul sistem este înregistrat sub denumirea de T-155 TTA.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
EDGE, principalul grup de apărare și tehnologie avansată din Emiratele Arabe Unite, este aproape de a încheia un acord important cu Ministerul de Interne din Angola pentru implementarea unui program național cuprinzător de securizare a frontierelor, bazat pe cele mai recente tehnologii fabricate în bogatul stat arab.
România va trebui să depună până la finalul acestei luni programele pe care dorește să le finanțeze din mecanismul european SAFE. Iar o idee de propunere ar fi un hub de mentenanță pentru blindate și avioane, hub pe care industria spune că are capacitatea de a îl realiza, cu finanțare europeană.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
