,,Ţinând cont de amploarea războiului (...), va trebui să ne batem toată iarna'', a spus Kuleba la o conferinţă de presă online. Pentru aceasta, Ucraina are nevoie de ,,mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, muniţii, vehicule blindate, în special cele cu şenile'', a enumerat ministrul ucrainean. El a menţionat şi ''nevoia foarte importantă'' de tunuri suplimentare de calibrul 155 mm.
,,Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive'', a explicat ministrul ucrainean de externe.
De când a început în februarie invazia rusă în Ucraina armata acesteia a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului.
Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament, citat de Reuters.
Potrivit lui Michal Strnad, care deţine compania cehă Czechoslovak Group (CSG), implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei, în pofida fluxului consistent de muniţii primite, trupele ucrainene nu au muniţii suficiente, întrucât în urma ajutorului oferit Ucrainei armatele statelor occidentale se confruntă cu o diminuare a propriilor stocuri, iar capacităţile de producţie sunt limitate.
El estimează că armata ucraineană trage săptămânal circa 40.000 de obuze folosind cele câteva sute de tunuri primite din partea ţărilor occidentale, iar industria de apărare a acestora din urmă nu face faţă unei asemenea cadenţe. Dar ajutorul militar occidental a permis pe ansamblu trupelor ucrainene să treacă de la defensivă la acţiuni contraofensive ce au eliberat porţiuni din teritoriile ocupate.
Trupele ruse, după ce s-au repliat din mare parte din provincia nordică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson, s-au regrupat acum în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive. În prezent luptele sunt deosebit de intense în Doneţk, unde trupele ruse au reuşit recent avansuri limitate şi asediază mai multe localităţi, printre care Bahmut şi Marinka.
Pe frontul de sud, în regiunea Zaporojie, un pod strategic din oraşul Melitopol ocupat de trupele ruse a fost detonat, potrivit responsabililor proruşi fiind vorba despre un sabotaj ucrainean.
După explozia de pe podul Crimeii, atribuită de Moscova tot unui sabotaj ucrainean, Rusia a lansat în octombrie o serie de atacuri cu drone şi rachete asupra infrastructurilor critice ucrainene, pentru a încerca astfel să aducă Kievul la masa negocierilor şi a diminua potenţialul de luptă al Ucrainei.
''Atacurile Rusiei contra instalaţiilor energetice ale Ucrainei îngreunează logistica militară şi comunicaţiile între unităţi'', a explicat marţi liderul prorus din Doneţk, potrivit agenţiei EFE. Mai mult, adaugă acesta, bombardamentele împiedică şi funcţionarea normală a industriei ucrainene care repară echipamentele militare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că liderul ucrainean Volodomir Zelenski este dispus să renunţe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, în contradicţie totală cu declaraţiile preşedintelui ucrainean, transmit Agerpres și AFP.
Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.
Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.
Forțele aeriene ale României, Poloniei și Portugaliei își unesc forțele deasupra spațiului aerian baltic, participând la misiunea Baltic Air Policing a NATO. Imaginile spectaculoase, surprinse de echipa profesionistă ,,Combat Camera Poland'', prezintă avioanele F-16 ale acestor națiuni patrulând alături de un avion NATO E-3 Sentry AWACS.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria s-au accentuat puternic în urma anunțului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din 9 mai privind descoperirea a doi presupuși agenți de informații militare unguri în regiunea Zakarpattia. Arestările au declanșat o serie de expulzări diplomatice reciproce și suspendarea imediată a consultărilor interguvernamentale esentiale menite să abordeze preocupările Ungariei cu privire la minoritatea sa etnică din Ucraina.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Pe fondul incertitudinilor privind viitorul angajament al Statelor Unite în securitatea europeană, un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că apărarea Europei fără sprijinul american ar impune costuri financiare și provocări industriale enorme. Estimarea IISS indică o sumă astronomică de 1 trilion de dolari pentru a înlocui contribuțiile militare cheie ale SUA la nivelul NATO.
Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării războiului ruso-ucrainean.
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Pe 19 mai, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a purtat discuții, la Kiev, cu Joseph DeAntona, vicepreședintele Raytheon pentru sisteme terestre și de apărare antiaeriană.
Canalul de televiziune de stat Belarus 1 a informat, pe 20.05.2025, citând surse din cadrul Ministerului Apărării al republicii, că exercițiul ruso-belarus Vest-2025 (Zapad-2025), programat pentru luna septembrie, va fi asociat cu exercițiile Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se vor desfășura și pe teritoriul Republicii Belarus.
Europa se află la o răscruce. Decenii de subinvestiții în sectorul apărării, o dată cu sfârșitul Războiului Rece, au lăsat continentul într-o poziție vulnerabilă, reconfirmată brutal de invazia Rusiei în Ucraina. Însă, pe fondul acestei urgențe de securitate, se conturează o oportunitate economică majoră: transformarea sectorului apărării într-un motor de creștere și inovare. Cu o infuzie masivă de fonduri și o ambiție renăscută, speranțele sunt mari că "mama invenției" – necesitatea – va propulsa Europa într-o nouă eră de prosperitate in domeniul militar.
Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Lockheed Martin Skunk Works și Ministerul Apărării din Danemarca (MAD) au finalizat cu succes o demonstrație live de interoperabilitate a aeronavei F-35. Acesta este un nou succes dintr-o serie de demonstrații ale operațiunilor multidomeniu (MDO) care dovedesc capacitatea avionului F-35 de a servi ca un puternic multiplicator de forță, permițând aliaților să desfășoare rapid capabilități gata de utilizare pentru a conecta sisteme pe întregul teatru de operațiuni.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Rheinmetall din Germania și Lockheed Martin din Statele Unite, doi dintre cei mai importanți jucători din industria globală de apărare, avansează planurile pentru crearea unei capacități de producție de rachete la scară largă în Europa. Mișcarea strategică răspunde nevoii de a consolida apărarea continentului și de a asigura o mai mare autonomie față de livrările lente din Statele Unite. Inițiativa, confirmată printr-un Memorandum de Înțelegere (MoU) semnat pe 30 aprilie 2025, vizează producția unor sisteme cruciale precum rachetele balistice tactice ATACMS și interceptorii de apărare aeriană Patriot PAC-3.
Recent a fost publicat un raport militar privind consolidarea capacităților de apărare ale Europei, în contextul retragerii treptate a SUA din problemele de securitate europeană. Iar acest raport ia în considerare inclusiv pericolul rus și înarmarea masivă a Federației Ruse. Inclusiv în cel mai negru scenariu în care rușii ar putea declanșa un război de mare intensitatea împotriva Europei.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Finalul campaniei electorale pentru președinția României a fost marcat de o controversă neașteptată între CEO-ul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, și Ministerul Afacerilor Externe al Franței, pe tema unor presupuse solicitări de restricționare a anumitor voci politice. Schimbul de acuzații survine la scurt timp după desfășurarea turului decisiv al alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai, în urma căruia primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, a obținut victoria împotriva candidatului de dreapta eurosceptic George Simion.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Mii de soldați din peste zece țări NATO, sute de vehicule militare și scenarii care simulează apărarea împotriva unei invazii la scară largă - exercițiul masiv NATO Hedgehog 2025 (Ariciul 2025) ia amploare în Estonia. Având loc în apropierea frontierei ruse, exercițiile au un obiectiv clar: consolidarea interoperabilității în luptă, consolidarea încrederii în cadrul Alianței și demonstrarea pregătirii de a răspunde rapid și decisiv.
