''Nu intră în discuţie desfăşurarea de trupe ale NATO şi nici de avioane în Ucraina'', a declarat Stoltenberg, ca răspuns la cererea Poloniei de trimitere a unor trupe ale NATO în Ucraina, în cadrul unei misiuni de pace care să asigure evacuarea populaţiei civile prin coridoare umanitare din zonele unde se duc lupte între trupele ucrainene şi cele ruse.
Anterior, Germania s-a manifestat împotriva propunerii poloneze. ''Nu va exista personal NATO în afara teritoriului (Alianţei), nu vor fi soldaţi NATO în Ucraina'', a spus purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, potrivit agenţiei EFE, acesta reafirmând poziţia exprimată şi cu alte ocazii de cancelarul german Olaf Scholz.
Această chestiune, a trimiterii de militari ai NATO în Ucraina, constituie pentru Germania o ''linie roşie'', a subliniat acelaşi purtător de cuvânt. Odată ce militarii NATO ar ajunge în Ucraina, ''nu se va mai putea face diferenţa între ceea ce este o misiune de salvare, umanitară, şi ceea ce este o misiune de luptă'', a explicat el.
Potrivit agenţiei DPA, Jens Stoltenberg ar fi propus la reuniunea desfăşurată miercuri consolidarea prin prezenţă permanentă a Alianţei în Estul Europei în urma invaziei ruse în Ucraina, iniţiativă care însă ar putea să contravină acordurilor de securitate cu Rusia, deşi Moscova nu ar mai trebui să se aştepte ca NATO să aplice acordurile încheiate cu ea în actualul context al invaziei Rusiei în Ucraina.
Conform Actului Fondator NATO-Rusia, Alianţa s-a angajat să nu desfăşoare ''forţe combatante substanţiale'' în statele de pe flancul său estic. Prezenţa trupelor NATO pe flancul de est existentă în prezent se face pe principiul rotaţiei, pentru a fi conformă cu acordurile cu Rusia.
Propunerile lui Stoltenberg privind prezenţa militară permanentă trebuie examinate cu atenţie pentru a vedea dacă ''o asemenea anvergură este în prezent necesară'', a declarat după reuniunea cu omologii săi din statele NATO ministrul german al apărării, Christine Lambrecht.
La conferinţa de presă, Stoltenberg a pledat pentru o consolidare a trupelor la frontiera de est a NATO. În special în privinţa trupelor terestre, ''noul nostru dispozitiv ar trebui să includă forţe semnificativ mai numeroase în partea estică a Alianţei, cu un nivel de pregătire de luptă foarte ridicat, cu mai multe echipamente şi materiale prepoziţionate'', a detaliat el.
''Suntem confruntaţi cu o nouă realitate pentru securitatea noastră. Trebuie aşadar să ne resetăm apărarea colectivă şi descurajarea pe termen lung'', a continuat Stoltenberg, menţionând că decizii în acest sens ar putea fi luate la summitul NATO din luna iunie.
''Miniştrii au cerut comandanţilor militari ai NATO să pregătească opţiuni pentru ajustarea apărării noastre colective şi a descurajării. Vom avea propunerile lor în săptămânile următoare şi ambiţia mea este ca şefii de stat şi de guvern, când se vor întâlni la sfârşitul lunii iunie la Madrid, să poată lua deciziile privind creşterea semnificativă a prezenţei şi consolidarea descurajării noastre şi a apărării noastre terestre, navale şi aeriene'', a indicat secretarul general.
Pe de altă parte, aliaţii din NATO sunt de acord unanim ca Alianţa să nu stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, în pofida cererilor repetate ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind impunerea unei asemenea zone, a precizat Stoltenberg la conferinţa de presă.
''Vedem distrugeri, vedem suferinţă umană în Ucraina, dar poate fi chiar şi mai rău dacă NATO întreprinde acţiuni care să transforme acest război într-un război total între NATO şi Rusia'', a explicat secretarul general al Alianţei, potrivit CNN.
Întrebat despre decizia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a renunţa la aderarea la NATO, Stoltenberg a răspuns că Ucraina este ''o ţară suverană'' şi ''revine guvernului său să decidă dacă doreşte sau nu să devină membru al NATO''.
Cât despre capacitatea Rusiei de a câştiga războiul declanşat contra Ucrainei, el a refuzat să ''speculeze''. ''Este nevoie de prudenţă. Rusia este o mare putere militară'', a remarcat secretarul general al NATO.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat vineri regretul cu privire la ceea ce el a numit o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia după mai mult de trei ani, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a demis pe comandantul șef al Forțelor Terestre Ruse, generalul Oleg Saliukov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că integritatea teritorială a Ucrainei este un principiu fundamental, consfințit de Constituție, excluzând astfel orice posibilitate de negociere privind statutul teritoriilor aflate sub ocupație temporară, inclusiv peninsula Crimeea. Declarația categorică a fost făcută în capitala Turciei, Ankara, în cadrul unei conferințe de presă susținute în urma convorbirilor cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
În timp ce toată lumea stă cu ochii ațintiți asupra negocierilor de pace de la Istanbul, trupele ruse fac progrese în Republica Populară Donețk (RPD), unde au anunțat capturarea unor noi localități. Astfel, pe 15.05.2025, Ministerul rus al Apărării a informat că Grupările de trupe Vest și Centru au preluat controlul asupra localităților Torskoye și Novoaleksandrovka.
Kremlinul a anunţat miercuri membrii delegaţiei care se vor deplasa joi la Istanbul pentru negocieri directe cu ucrainenii, fără a menţiona numele preşedintelui Vladimir Putin, care a fost invitat să se deplaseze acolo de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres și AFP.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Cele 10 țări nord-europene care alcătuiesc Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force - JEF) au convenit să consolideze cooperarea în domeniul securității între ele, precum și să includă Ucraina într-un parteneriat extins cu JEF.
Rusia continuă să mimeze disponibilitatea pentru negocieri și vine cu o serie de condiții pentru a oprii atacurile împotriva Ucrainei.
Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-şi demonstra sprijinul "de neclintit" pentru Ucraina şi, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un "armistiţiu complet şi necondiţionat de 30 de zile", potrivit unei declaraţii comune, arată Agerpres.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Platforma rusă “Agenstvo” a informat pe 6 mai că, în cadrul luptelor din Ucraina, a fost ucis comandantul Diviziei 76 Desant-Asalt din cadrul Forțelor Aeriene, cunoscută și sub denumirea de Divizia “Pskov”.
India a declarat miercuri dimineață că a efectuat atacuri asupra Pakistanului, la două săptămâni după ce mai mult de douăzeci de civili au fost uciși într-un atac terorist în Kashmirul administrat de India. Guvernul indian a declarat că forțele sale au lovit nouă locații din Pakistan și din partea pakistaneză a regiunii disputate Kashmir. Oficialii militari pakistanezi au declarat că cel puțin opt persoane au fost ucise și alte 35 rănite după ce șase locuri au fost lovite în provincia Punjab și în partea sa din Kashmir.
Ucraina are nevoie de ca aer de sisteme Patriot și alte sisteme de apărare antiaeriană în contextul în care Rusia refuză să semneze un acord de încetare a focului și își continuă atacurile masive împotriva Ucrainei.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
În ciuda pierderilor mari, Vladimir Putin nu intenționează să renunțe la încercările de a cuceri complet Ucraina, astfel că evoluția ulterioară a războiului va depinde de resursele umane ale Kievului și de ajutorul militar occidental.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
