La începutul acestei luni, rețeaua americană NBC a informat pentru prima dată despre existența acestor discuții pe canalele “din spate”, care implică foști oficiali americani angajați într-un dialog discret cu Kremlinul, și în cadrul cărora a avut loc inclusiv o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în efortul de a pune bazele negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina.
Cunoscute sub numele de diplomație pe pista 1,5 (track 1.5 diplomacy), aceste discuții ascunse permit ambelor părți să înțeleagă liniile roșii ale celeilalte și să atenueze potențiale escaladări, servind ca punte de legătură între negocierile guvernamentale oficiale (pista 1) și dialogurile neoficiale la nivel de experții (pista 2).
„Există o nevoie eminentă de diplomație pe pista 1.5 atunci când lumea se închide așa cum a făcut-o acum”, a declarat sub condiția anonimatului fostul oficial american, precizând că astfel de întâlniri între SUA și oficialii de la Kremlin au avut loc cel puțin de două ori pe lună, adesea în format online.
„Am vizitat Moscova cel puțin o dată la trei luni”, a spus oficialul.
Stând alături de înalți oficiali și consilieri ai Kremlinului, s-a putut observa că cea mai mare problemă era că rușii nu pot articula exact ce doresc și ce nevoi au.
„Nu știu să definească victoria sau înfrângerea. De fapt, unele dintre elitele cu care am vorbit nu și-au dorit niciodată războiul, spunând chiar că a fost o greșeală totală”, a declarat acesta. „Dar acum sunt în război – suferința unei înfrângeri umilitoare nu este o opțiune pentru astfel de persoane.”
„Am precizat că SUA sunt pregătite să abordeze în mod constructiv preocupările de securitate națională a Rusiei”, a adăugat fostul oficial, îndepărtându-se astfel de linia oficială a SUA de a constrânge financiar Rusia și de a o izola pe plan internațional, pentru a o împiedica astfel să continue.război împotriva Ucrainei.
„O încercare de a izola și de a paraliza Rusia până la umilință sau colaps ar face ca negocierea să fie aproape imposibilă – vedem deja acest lucru în reticența oficialilor de la Moscova”, a spus el.
„De fapt, am subliniat că SUA au nevoie și vor continua să aibă nevoie de o Rusie suficient de puternică pentru a crea stabilitate de-a lungul periferiei sale. SUA vor o Rusia cu autonomie strategică pentru ca SUA să avanseze oportunitățile diplomatice în Asia Centrală. Noi, cei din SUA, trebuie să recunoaștem că o victorie totală în Europa ar putea dăuna intereselor noastre în alte zone ale lumii.”
„Asta nu înseamnă că abandonăm Ucraina sau Europa”, s-a grăbit să precizeze fostul oficial. „Mai degrabă, vrem să găsim modalități de a garanta independența Ucrainei în timp ce readucem Rusia ca un jucător mai creativ în securitatea europeană”.
„Puterea Rusiei”, a concluzionat acesta „nu este neapărat un lucru rău”.
În ceea ce privește aprofundarea relației Rusiei cu China, fostul oficial a recunoscut că ruperea completă a legăturilor dintre Moscova și Beijing era nerealistă. Cu toate acestea, în SUA se consideră că ar trebui depuse eforturi pentru a limita amploarea acestei relații.
Scopul Washingtonului este să atingă un echilibru care să prevină o consolidare copleșitoare a puterii ruse, încurajând în același timp oportunitățile diplomatice în Asia, unde Moscova joacă un rol semnificativ.
Atât SUA, cât și Rusia ar fi trebuit să folosească o mai mare imaginație strategică în deceniile de la prăbușirea Uniunii Sovietice, a susținut oficialul în continuare. În ultimii ani, Moscova a devenit deosebit de frustrată după ce administrația Biden nu a acordat prioritate eforturilor de refacere a legăturilor tensionate dintre SUA și Rusia.
Astfel, administrația Biden și-a dat seama – deși prea târziu – că Rusia a căutat să fie luată în serios, comasarea trupelor la granițele Ucrainei în 2021 fiind o tactică de a atrage atenția.
„A existat o lipsă gravă a dialogului susținut între SUA și Rusia privind securitatea europeană”, a spus fostul oficial, „și negocierile noastre de la începutul anului 2022, înainte de invazia pe scară largă ar fi trebuit să rămână confidențiale, dar Rusia a lăsat să se scurgă detaliile discuțiilor. Acest lucru a făcut procesul de negociere mult mai dificil.”
Oficialul a recunoscut, totuși, că, indiferent de cât de multă muncă ar putea întreprinde acum SUA, mai devreme sau mai târziu Rusia și Ucraina vor trebui să stea împreună la masa negocierilor.
„Am sugerat crearea unui număr de canale diplomatice pentru a satisface dorințele tuturor părților implicate”, a declarat acesta. „În primul rând, trebuie să existe un canal serios dintre SUA și Rusia, deoarece acestea sunt singurele două țări suficient de puternice pentru a negocia securitatea în Europa. Trebuie să existe, desigur, un canal între Ucraina și Rusia, altul între Rusia și UE; și unul între Rusia și Sudul Global”.
În timpul discuțiilor, a devenit evident că șansele Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile ocupate erau extrem de mici. Crimeea rămâne o problemă deosebit de controversată, deoarece Ucraina își afirmă intenția de a-și revendica regiunea pe care Rusia a anexat-o în 2014.
Foto: Ministerul Apărării din Federația Rusă
Oficialul a menționat că Washingtonul s-a oferit, de asemenea, să ajute la organizarea de referendumuri corecte în teritoriile ocupate de ruși în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, în care locuitorii vor vota dacă doresc să facă parte din Ucraina sau Rusia.
Se pare că Rusia a refuzat această ofertă, susținând că deja a anexat teritoriile în urma referendumurilor din septembrie 2022.
Fostul oficial apreciază că s-a ajuns la un impas inclusiv în discuțiile secrete aflate în derulare. „În diplomația rusă, totul este acum legat, construit în jurul războiului, ceea ce face imposibilă desfășurarea unor forme productive de diplomație.”
Problema este în mod special cu Putin, și mai puțin cu elita rusă în ansamblu său, a explicat acesta.
„Putin este blocajul major pentru orice progres”, a spus el. „Administrația americană a făcut cel puțin o încercare de a vorbi cu Kremlinul, dar Putin personal a refuzat”.
Din acest motiv, susține acesta, Washingtonul „ar trebui să înceapă să ajungă la elita rusă anti-război și să înceapă să facă progrese cu ei”. Dacă ar exista un sprijin în rândul elitei pentru un alt lider, a spus el, „înlăturarea lui Putin nu ar fi imposibilă”.
Trebuie precizat că, în urma publicării materialului de către The Moscow Times, Consiliul Național de Securitate al Casei Albe a declarat că SUA nu a cerut niciunei categorii de oficiali să deschidă un astfel de canal de comunicare cu Rusia.
„Statele Unite nu le-au cerut foștilor sau prezenților oficiali să deschidă un canal secundar și nu caută un astfel de canal. Nu transmitem niciun mesaj prin alții”, a scris joi purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Adam Hodge. „Când afirmăm că nu spunem nimic despre Ucraina fără Ucraina, vorbim serios.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Au avut loc explozii la o fabrică de arme din regiunea Vladimir, Rusia, pe 22 aprilie, provocând un incendiu, lucru raportat chiar de Ministerul rus al Apărării pe canalele de Telegram. Teoretic, potrivit rușilor, incendiul masiv a început din cauza ... nerespectării protocoalelor. Martorii spun că au auzit explozii succesive, asemenea unor atacuri țintite.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
