'Avem cunoştinţă de exerciţiile planificate ale trupelor ruse şi belaruse în februarie (...) Observăm chiar nişte tendinţe care ar putea indica faptul că ne vom confrunta cu o prezenţă militară sporită în Belarus în viitor'', a afirmat ministrul Zbigniew Rau, aflat într-o vizită în Estonia.
Polonia ar putea furniza Ucrainei muniţii pentru armament defensiv, a declarat la rândul său şeful Biroului Naţional de Securitate al Poloniei, Pawel Soloch, în timp ce Rusia desfăşoară exerciţii militare în Belarus şi a masat la frontiera ucraineană efective militare consistente.
''A fost luată decizia de a furniza Ucrainei muniţii defensive (...) Oferta a fost transmisă părţii ucrainene şi aşteptăm răspunsul'', a precizat oficialul polonez, adăugând că Polonia ar putea livra Ucrainei zeci de mii de unităţi de muniţie.
În contextul actualei concentrări de trupe ruseşti la frontiera ucraineană, statele occidentale şi-au sporit livrările de arme către Kiev, care însă afirmă că are nevoie de mai mult armament astfel încât să poată rezista în faţa unei armate ruse care este mai mare şi mai bine echipată.
Pentru a-şi consolida capacitatea defensivă în faţa trupelor ruse, Kievul încearcă să cumpere sau să primească elicoptere, sisteme de comunicaţii şi blindate uşoare din SUA, rachete antiaeriene NASAMS din Norvegia, tunuri auto-propulsate DANA şi obuze pentru piese de artilerie de producţie sovietică de diferite calibre începând de la 120 mm din Republica Cehă şi sisteme antiaeriene cu rază scurtă şi medie de acţiune.
Marea Britanie a furnizat Ucrainei circa 2.000 de rachete antitanc NLAW şi a trimis specialişti care să instruiască militarii ucraineni să le folosească, livrând de asemenea Kievului vehicule blindate Saxon. Autorităţile de la Kiev au difuzat şi imagini care arată instructorii britanici antrenându-i pe soldaţii ucraineni să folosească noile rachete.
Ucraina primeşte arme şi din partea statelor baltice, Estonia livrându-i rachete antitanc Javelin, iar Letonia şi Lituania rachete antiaeriene Stinger.
La rândul ei, Republica Cehă a confirmat săptămâna trecută că va dona Ucrainei muniţii de artilerie de calibrul 152 mm. Ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, care a făcut anunţul, a vorbit de asemenea despre posibilitatea ca un contingent ceh să participe la efortul NATO de consolidare a flancului estic, în ţările baltice şi în România.
În acest timp, Germania a exclus orice livrare de armament pentru Ucraina, dar va cofinanţa un spital de campanie în valoare de circa 6 milioane de dolari.
Conform unor experţi militari, ajutorul militar oferit de Occident Ucrainei are rolul de a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei sau de a creşte preţul acesteia. ''Această asistenţă este importantă întrucât este vorba despre arme foarte moderne care pot distruge cu o eficacitate de 100% echipamentele militare ruseşti (...) Dacă Rusia este conştientă că tancurile sale pot fi distruse de impactul cu o singură rachetă, se va gândi de două ori înainte de a lansa o operaţiune'', consideră Mihailo Samus, un ucrainean director al centrului de reflecţie ''Reţeaua de Investigaţii Noua Geopolitică'' de la Kiev, relatează agenţia EFE.
''Livrarea acestor arme are de asemenea o valoare simbolică, întrucât arată unitatea prietenilor şi partenerilor noştri în această perioadă dificilă. În acelaşi timp, mai arată şi cine nu este cu adevărat alături de Ucraina, de pildă Germania, care refuză să-i acorde asistenţă militară'', mai spune analistul ucrainean.
Pe de altă parte, ajutorul militar oferit Ucrainei până în prezent nu rezolvă principala vulnerabilitate a acesteia, respectiv lipsa unei apărări antiaeriene şi antirachetă adecvate. Dacă în privinţa apărării antiaeriene mai dispune de sisteme din perioada sovietică, a căror eficacitate în faţa avioanelor moderne ruseşti este discutabilă, Ucraina nu are niciun fel de apărare antirachetă care să o ajute să-şi protejeze infrastructurile militare; aceasta în timp ce, conform unei surse de la Kiev, Rusia a amplasat cel puţin 13 brigăzi de rachete balistice Iskander în apropierea frontierei ucrainene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
Dincolo de acuzațiile recente de spionaj și complot electoral la adresa Ucrainei, guvernul lui Viktor Orban pare să urmeze un tipar de subminare regională care ar trebui să tragă un semnal de alarmă serios la București și în alte capitale europene. Strategia Budapestei, mascată sub o retorică a protejării identității culturale ungare, pare să ascundă ambiții revizioniste și servește drept perdea de fum pentru cea mai mare criză politică internă a liderului maghiar din ultimul deceniu.
În dimineața zilei de 08.07.2025, unul dintre prototipurile celui mai recent UAV rusesc de cercetare și atac de tip “Altius-RU” s-a prăbușit lângă Kazan. Localnicii au filmat momentul prăbușirii destul de line a UAV-ului, iar videoclipul a fost postat online.
Compania francez Dassault Aviation vrea o felie mai mare din tortul FCAS, stârnind furia Germaniei și punând sub semnul întrebării parteneriatul de zeci de miliarde de euro menit să asigure autonomia strategică a continentului.
Varșovia devine un jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO, investind masiv în capabilități de artilerie cu rază lungă de acțiune pentru a crea o forță de descurajare redutabilă. Într-o demonstrație clară de ambiție militară, Polonia a inaugurat oficial Academia HIMARS, un centru de elită dedicat pregătirii soldaților care vor opera unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din arsenalul NATO.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Timp de două săptămâni, spațiul aeriana al Finlandei, cel mai nou stat membru al NATO, a răsunat de zgomotul avioanelor de luptă americane, britanice, franceze și finlandeze. Oficial, evenimentul s-a numit Atlantic Trident 25, un exercițiu multinațional de interoperabilitate. Neoficial, însă, a fost o demonstrație de forță calculată și un semnal politic fără echivoc adresat direct Rusiei: Flancul Nordic al Alianței este acum mai puternic, mai integrat și pregătit pentru un conflict de mare intensitate.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Într-un interviu acordat BBC (publicat pe 8 iulie), Pavel, care în 2023 era încă general în activitate, a discutat, printre altele, despre situația războiului din Ucraina. Președintele Cehiei, Petr Pavel, consideră că atât Ucraina, cât și Rusia au anumite limitări care le împiedică să obțină un avantaj decisiv în război.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că UE, la inițiativa Franței și în coordonare cu senatorii americani, pregătește un nou pachet cu cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Statele Unite își schimbă discursul privind livrarea de arme către Ucraina,la doar o săptămână după ce Pentagonul anunța că va opri livrările.
Rebelii Houthi din Yemen au declarat luni că nava de marfă Magic Seas pe care au atacat-o duminică s-a scufundat în Marea Roșie, a relatat Reuters. În plus, o a doua navă a fost atacată în Marea Roşie, făcând doi răniţi şi doi dispăruţi.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Desfășurarea avioanelor de generația a cincea în Polonia este un semnal clar al determinării alianței de a proteja flancul estic și fluxul vital de sprijin militar. Într-o mișcare menită să trimită un mesaj tranșant Moscovei, Olanda și Norvegia vor disloca avioane de luptă F-35 în Polonia pentru a patrula spațiul aerian estic al NATO, având ca misiune explicită protejarea livrărilor de ajutor militar către Ucraina.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
În timp ce partenerii săi europeni se pregătesc să crească producția, Marea Britanie apasă butonul de pauză pentru linia sa de asamblare a avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon, o decizie care alimentează o dezbatere aprinsă despre viitorul industriei aerospațiale britanice, locuri de muncă strategice și loialitatea sa fata de Europa în materie de apărare.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
Armata SUA a dat undă verde producției în masă a mult-așteptatei Rachete de Precizie (PrSM), un semnal clar adresat atât Moscovei, cât și Beijingului. Decizia, cunoscută în jargonul Pentagonului drept „Milestone C” și aprobată oficial pe 2 iulie 2025, reprezintă un moment important, permițând trecerea de la prototip la producție pe scară largă și echiparea unităților de lupta cu cea mai avansată armă de artilerie cu rază lungă de acțiune din arsenalul american.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
O confruntare militară la granița indo-pakistaneză a deschis un nou front, de data aceasta diplomatic și informațional, între Franța și China. Oficiali militari și din serviciile de informații franceze acuză Beijingul că a orchestrat o campanie concertată de dezinformare pentru a discredita avionul de luptă francez Rafale, nava amiral a industriei de apărare galeze.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.
Agenția rusă de statistică Rosstat nu a publicat date demografice, inclusiv date despre decesele din ianuarie până în mai, în raportul său privind situația socio-economică din Rusia, a relatat site-ul opoziției Meduza. Aceasta ar putea fi o încercare de a mușamaliza numărul deceselor de pe front, pe care nici Rusia, nici Ucraina nu îl publică.
Industria de apărare în creștere a Rusiei, susținută de extinderea fabricii de rachete Votkinsk și a lanțului de aprovizionare, va permite în curând țării să lanseze 1.000 de rachete și drone asupra orașelor ucrainene într-o singură noapte.
Armata israeliană spune că gruparea Houthi folosește porturile pentru a transfera arme către regimul iranian.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit au fost mobilizate pentru a lovi facilități nucleare din Iran afectat dezvoltarea programului nuclear iranian. Săptămâna trecută Pentagonul, prin vocea unui purtător de cuvânt, a oferit câteva date oficiale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Decizia SUA de a opri livrarea către Ucraina de muniție, inclusiv de rachete Patriot, deschide larg ușa unor scenarii cu adevărat catastrofale pentru populația civilă ucraineană, supusă și așa unei terori neîncetate de mai bine de trei ani, ca urmare a bombardamentelor masive pe care le săvârșesc rușii asupra infrastructurii critice ucrainene.
