"În SUA, avem o mulţime de oameni care gândesc la fel ca noi, la fel şi în Europa. Elitele se comportă diferit. Dar ştim că elitele nu promovează întotdeauna o politică în interesul propriului popor. Iar aceasta se va întoarce în cele din urmă împotriva lor", a afirmat Putin, adresându-se Consiliului legislatorilor Adunării Federale din Sankt-Petersburg.
Kremlinul, a subliniat Putin, nu intenţionează să meargă pe calea izolării. "Dimpotrivă, vom extinde relaţiile pragmatice, de la egal la egal, reciproc avantajoase şi exclusiv de parteneriat cu ţările prietene din Eurasia, Africa şi America Latină", a spus el.
"Suntem pregătiţi să lucrăm cu acei parteneri străini, companii şi corporaţii globale care ţin la reputaţia lor şi care doresc să coopereze cu Rusia", a declarat Putin în faţa liderilor celor cinci partide reprezentate în parlament şi a altor deputaţi şi senatori marcanţi.
Putin i-a acuzat pe "foştii parteneri" ai Rusiei de distrugerea "maniacală" a canalelor de dialog, a dreptului internaţional şi de dorinţa de a-şi impune Moscovei regulile proprii.
"Care reguli? Nimeni nu le-a vazut. Cine le-a scris? Le scriu sub plapumă şi fac acolo ceva cu ele. Dar noi nu intenţionăm să ne băgăm sub plapuma lor şi nu intenţionăm să respectăm aceste reguli", a spus preşedintele rus, citat de media de stat ruse.
El a insistat asupra faptului că patriotismul şi serviciul public sunt ideale pentru Rusia, o "ţară-civilizaţie" care a devenit "unul dintre centrele autonome şi suverane ale marii lumi multipolare".
Putin a subliniat că economia naţională a rezistat asaltului sancţiunilor occidentale, în timp ce autorii acestora plătesc consecinţele instabilităţii pe care ei înşişi au provocat-o.
În acelaşi timp, el a subliniat că, în vremuri de "agresiune economică din partea Occidentului", guvernul şi toate autorităţile locale trebuie să lucreze "ca un mecanism bine uns".
Putin a dispus ambelor camere ale parlamentului federal - Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei - să adopte măsuri pentru sprijinirea participanţilor la campania militară şi pentru "integrarea deplină" a celor patru teritorii ucrainene anexate (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
"Acestea sunt pământurile noastre istorice şi aceştia sunt oamenii noştri. Mulţi dintre voi aţi fost acolo. Cu ce se deosebesc ei de cealaltă parte şi de alte părţi ale naţiunii noastre? Cu nimic. Ei fac parte din poporul nostru", a spus el.
Putin a emis joi seara un decret potrivit căruia toţi rezidenţii din teritoriile ucrainene ocupate care nu adoptă cetăţenia rusă pot fi deportaţi de la jumătatea anului 2024.
Economia rusă s-a confruntat cu multiple provocări în acest an, inclusiv cu o rublă mai slabă, venituri mai mici din energie şi o izolare sporită, având în vedere că ţările occidentale continuă să impună sancţiuni pentru acţiunile sale în Ucraina, notează Reuters.
Ministrul de finanţe, Anton Siluanov, a declarat vineri că prognoza Moscovei privind un deficit bugetar pentru 2023 care să nu depăşească 2% din produsul intern brut (PIB) este încă valabilă, dar că acesta va depinde de veniturile din petrol şi gaze, au relatat agenţiile de presă ruse.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, pe care o numeşte "operaţiune militară specială", iar Kievul şi Occidentul - o agresiune brutală, ilegală, neprovocată şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vladimir Putin a anunțat un nou „ armistiu” în războiul cu Ucraina , care va dura trei zile — de la 00:00 pe 8 mai până la 00:00 pe 11 mai, au scris propagandiștii ruși luni, 28 aprilie, citând Kremlinul.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că liderul ucrainean Volodomir Zelenski este dispus să renunţe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, în contradicţie totală cu declaraţiile preşedintelui ucrainean, transmit Agerpres și AFP.
Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.
Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Portalul rusesc de propagandă topcor.ru a informat că o dronă de cercetare strategică a NATO de tip RQ-4D Phoenix, care a lucrat astăzi (21.05.2025) deasupra Mării Negre a fost forțată să se întoarcă la baza de dislocare permanentă de pe insula italiană Sicilia. Drona a pierdut contactul cu dispeceratul, comunicând codul de pericol 7600.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Mulți ani a existat această dilemă, dacă războiul viitorului va mai implica în noua arhitectură și elicoptere. Cei care înclinau spre „nu”, foloseau exemplul dronelor care sunt de fapt un game changer. Și totuși nu e așa. Lecția războiului de agresiune rus din Ucraina ne-a arătat importanța elicopterelor de atac. Desigur, adaptate cu ultimele tehnologii pentru noul câmp de luptă. Iar americanii au înțeles asta.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că bombardiere strategice rusești au efectuat un zbor care a durat mai mult de patru ore deasupra apelor neutre ale Mării Barents, în unele etape ale acestuia fiind însoțite de avioane de vânătoare ale unor țări străine.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
După ce a reuşit să exploateze polarizarea politică din România cu mesaje toxice, Rusia îşi turează acum maşinăria de propagandă în Polonia. În aceste zile, Polonia se află în stare de alertă ridicată de securitate, în contextul unor posbile interferențe digitale înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Varşovia se pregătește pentru un val intens de interferențe digitale, în timp ce se îndreaptă spre un tur de scrutin prezidențial crucial care are loc pe 1 iunie.
Orașul Bodo din nordul Norvegiei este pe cale să devină un pivot central pentru operațiunile aeriene ale NATO, prim-ministrul Jonas Gahr Store anunțând recent că orasul norvegian va găzdui un nou Centru de Operații Aeriene Combinate (CAOC). Decizia subliniază o mișcare strategică de creștere a angajamentului aliat în Nordul Îndepărtat, o regiune cu o importanță geopolitică din ce in ce mai mare.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
La șapte zile de la preluarea mandatului de președinte, Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a pus în mișcare ambițioasa inițiativă „Iron Dome for America”, cunoscută acum sub numele de proiectul „Domul de Aur”. Acest sistem de apărare de ultimă generație urmărește să protejeze SUA de atacurile cu rachete cu rază lungă de acțiune, făcând paralele cu renumitul Iron Dome din Israel, deși la o scară mult mai mare.
Gigantul american din domeniul apărării General Atomics a dezvoltat cu succes și a prezentat primul prototip funcțional al unui avion de luptă fără pilot, denumit YFQ-42A. Prezentarea imaginii prototipului de către șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, semnalează un salt tehnologic important facut de SUA în domeniul sistemelor aeriene autonome.
Viitorul Preşedinte al României, Nicuşor Dan, a afirmat, marţi, că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului NATO de la Haga.
Trump intenționează să facă un anunț la ora 15:00 ET (22:00, ora României) împreună cu secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat Casa Albă într -o actualizare a programului președintelui.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
În cursul săptămânii trecute președintele Donald Trump a făcut o declarație care a provocat o undă de șoc în industria de apărare americană și a ridicat foarte multe sprâncene între cei conectați la domeniul apărării: SUA vor dezvolta un nou avion de luptă, F-55, care va lua locul F-35 Lightning II, cel mai de succes avion de generația a 5-a și totodată cel mai scump program de armament din istoria omenirii. La o săptămână de la acel anunț s-a așternut liniștea.
Forțele aeriene ale României, Poloniei și Portugaliei își unesc forțele deasupra spațiului aerian baltic, participând la misiunea Baltic Air Policing a NATO. Imaginile spectaculoase, surprinse de echipa profesionistă ,,Combat Camera Poland'', prezintă avioanele F-16 ale acestor națiuni patrulând alături de un avion NATO E-3 Sentry AWACS.
Gazele din Marea Neagră sunt importante și pentru Turcia.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria s-au accentuat puternic în urma anunțului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din 9 mai privind descoperirea a doi presupuși agenți de informații militare unguri în regiunea Zakarpattia. Arestările au declanșat o serie de expulzări diplomatice reciproce și suspendarea imediată a consultărilor interguvernamentale esentiale menite să abordeze preocupările Ungariei cu privire la minoritatea sa etnică din Ucraina.
China a afirmat marţi că susţine Pakistanul în "apărarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale", conform unui comunicat al ministrului său de externe, informează Agerpres și AFP.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Pe fondul incertitudinilor privind viitorul angajament al Statelor Unite în securitatea europeană, un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că apărarea Europei fără sprijinul american ar impune costuri financiare și provocări industriale enorme. Estimarea IISS indică o sumă astronomică de 1 trilion de dolari pentru a înlocui contribuțiile militare cheie ale SUA la nivelul NATO.
Evaluarea apare într-un document de rating de țară privind capacitatea de îndatorare externă, emis de Agenția China Chengxin International Credit Rating (CCXI), specializată în evaluări economice la scară globală. Agenția chineză a avertizat, pe 12 mai, că ratingul Rusiei ar putea fi retrogradat ca urmare a escaladării războiului ruso-ucrainean.
Președintele Donald Trump a avut o zi diplomatică intensă luni, vorbind cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a opri „baia de sânge” din Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele apelurilor au fost neconcludente, cu puține semne de progres real către o încetare a focului sau o pace durabilă.
Pe 19 mai, ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a purtat discuții, la Kiev, cu Joseph DeAntona, vicepreședintele Raytheon pentru sisteme terestre și de apărare antiaeriană.
