De ce nu poate Ucraina intercepta rachetele S-300 și S-400 modificate de ruși. Forțele ucrainene: Soluția e distrugerea lor la locul de lansare
S-300 și S-400, concepute pentru luptă antiaeriană, sunt folosite tot mai des de Armata Federației Ruse pentru a lovi obiective terestre.
Utilizarea de către Moscova a rachetelor de tip S-300 și S-400 indică o o lipsă acută de rachete Iskander, a explicat, la ședința de informare, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, Yuri Ignat.
Este cunoscut că Rusia deține încă mii de rachete folosite de sistemele S-300, dar care au fost dezvoltate să intercepteze ținte aeriene.
Forțați de stocurile tot mai reduse de Iskander și Kalibr (potrivit informațiilor, rușii ar mai avea mai puțin de 100 de rachete Iskander), militarii ruși au operat unele modificări la sistemele S-300 și S-400 și le utilizeză acum și împotriva țintelor terestre. Compromisul făcut de ruși este în privința preciziei, rachetele fiind imposibil de ghidat în faza finală a zborului, atunci când se apropie de sol. ”Cu cât intervalul este mai mare, cu atât este mai mare inexactitatea”, spune Ignat.
„Inamicul a început să folosească din ce în ce mai des rachetele S-300. Și acum vedem deja că S-400 este folosit posibil pentru a lovi ținte terestre. Acestea sunt rachete antiaeriene, care sunt concepute pentru operațiuni antiaeriane”, explică Ignat.
Sunt prea rapide - imposibil de distrus în zbor
Sistem S-300 al Rusiei
Totuși, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene din Ucraina a comentat și ultimul bombardament efectuat de Forțele Armate Ruse asupra capitalei Ucrainei și recunoaște că rachetele rușilor au ajuns atât de repede la Kiev, încât alarma antiaeriană nici nu a apucat să funcționeze.
”Viteza rachetei S-400 este de peste 4.000 km/h, la S-300 este de peste 3.000 km/h. Au fost bombardamente cu aceste rachete - S400 sau S300. Au fost 1-2 minute de la lansare până la explozii”, a spus el.
Problema mare pe care o au rușii e însă faptul că modificările aduse au văduvit foarte mult precizia, astfel că rachetele lovesc numeroase obiective civile.
Soluția, spune Ignat, este distrugerea pozițiilor de lansare a rachetelor.
Sistemele de rachete antiaeriene S-300 și S-400 care atacă Ucraina trebuie distruse în pozițiile din care sunt lansate.
„Rachetele S-300 și S-400 reprezintă o amenințare, iar cea mai bună opțiune pentru noi este să le distrugem în pozițiile din care lovesc. În Est, sunt localizate la maxim 150 km.
Ele trebuie distruse cu rachete HARM sau cu alte mijloace”, a spus el.
Potrivit lui Ignat, această utilizare a S-300 și S-400 indică lipsa de rachete a inamicului.
„Le-au mai rămas mai puțin de o sută de rachete „Iskander”. Acestea sunt datele GUR (serviciul de informații al armatei ucrainene). Astfel, inamicul încearcă să exploateze acest potențial. Pentru că au produs o mulțime de S-300. Sunt producători și sunt multe în depozite”, arată oficialul.
În ceea ce privește S-400, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene, acesta este un complex nou de care rușii sunt foarte mândri, raza sa de acțiune este de câteva sute de kilometri.
La rândul său, Serhii Zgureț, directorul Defence Express, a confirmat pentru publicația NV că rachetele sunt greu de interceptat, nici sistemele Patriot sau SAMP/T (MAMBA) nefiind o soluție optimă din cauza costului prea mare. În opinia sa, trebuie încercat să se elimine problema direct la sursă și să fie distruse sistemele de lansare S-300/S-400.
"Da, sistemele de apărare antiaeriană SAMP/T pot face față, deoarece sunt potrivite pentru ținte balistice, dar din nou, aceasta este o tactică mai puțin reușită, deoarece rachetele pentru ele sunt scumpe și va fi totuși mai eficient să începi vânătoarea lansatoarelor inamice decât să dobori rachetele".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
