Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
În cea de-a 20-a lună a războiului, nu este clar dacă vreuna dintre părți este capabilă să mute semnificativ linia frontului, care nu s-a schimbat prea mult în aproape un an. „Ucraina a avut inițiativa în timpul verii”, a declarat Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, o firmă de analiză a războiului cu accent pe Ucraina. "Acum, inițiativa se schimbă încet. Cel mai probabil vor fi rușii în ofensivă".
Ofițerii ucraineni și oficialii occidentali consideră că nodul de transport Tokmak ar putea fi o țintă realistă pentru săptămânile următoare, deși orașul este dincolo de o altă linie de apărare semnificativă a Rusiei. Chiar și fără a controla total acest oraș, apropierea de el ar complica aprovizionarea militară rusă în sud, deoarece pe aici trece principala linie feroviară din regiune.
Pe 14 octombrie, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, generalul col. Oleksandr Syrsky, a declarat că „situația pe direcțiile Kupyansk și Lyman s-a înrăutățit semnificativ în ultimele zile”.
Tot pe 14 octombrie,forțele ruse au bombardat din nou zone civile din estul și sudul Ucrainei, ucigând cel puțin două persoane și rănind peste 20, după cum au raportat oficialii regionali.
Pe 15 octombrie, luptele au rămas acerbe în estul Ucrainei, forțele ruse încercând în mod repetat să încercuiască orașul Kupiansk din regiunea Harkov, au declarat oficialii militari. La aceeași dată, oficialii ucraineni au anunțat lupte intense, deoarece forțele ruse au atacat fără încetare orașul Avdiivka, pentru a cincea zi consecutiv.
În aceeași zi, Putin declara: „Trupele noastre își îmbunătățesc poziția în aproape toată această zonă, care este destul de vastă… Aceasta se referă la zonele Kupiansk, Zaporizhzhia și Avdiivka”, lăudând „strategia activă de apărare” a armatei sale.
Pe 16 octombrie, Shoigu l-a informat pe Putin că forțele ruse și-au îmbunătățit poziția în Ucraina, în pofida contraofensivelor ucrainene de-a lungul anului. Shoigu a mai susținut că Ucraina a suferit pierderi grele după ce a început contraofensiva din iunie, forțele ruse distrugând sute de tancuri și peste 1.500 de vehicule blindate.
Pe 17 octombrie, forțele ucrainene au folosit o versiune a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune ATACMS, marcând prima utilizare cunoscută de către Kiev a acestor rachete balistice.
Ucrainenii au lansat 18 rachete către ținte din Berdiansk și Lugansk. Versiunea folosită de Ucraina pentru a lovi ținte în Berdiansk, pe coasta Mării Azov și în regiunea ocupată Lugansk, a fost echipată cu bombe cu dispersie, mai degrabă decât cu un singur focos.
Pe 17 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „ATACMS și-a dovedit eficiența, în timp ce oficialii Pentagonului au avertizat că rachetele nu vor rezolva alte provocări cu care se confruntă armata ucraineană.
Întrebat despre livrarea rachetelor americane ATACMS în Ucraina, Putin a spus într-o conferință de presă, după vizita sa în China: „În primul rând, aceasta este, desigur, o dezvoltare dăunătoare și creează o amenințare suplimentară. În al doilea rând, putem respinge aceste atacuri, să nu ne facem iluzii în privința asta. Ucraina… nu câștigă nimic. Acest lucru pur și simplu îi prelungește agonia”.
Putin a mai spus că livrarea ATACMS arată că „Statele Unite sunt din ce în ce mai direct implicate în acest conflict” și că este o dovadă că Ucraina pierde teren.
Pe 17 octombrie, comandamentul militar ucrainean a informat că a respins peste 10 atacuri în ultima zi în jurul localității Avdiivka, comparativ cu de două ori mai multe în urmă cu câteva zile.
Înaintarea spre Avdiivka a marcat o a doua încercare a rușilor de a folosi coloane mari de blindate, după eroarea “istorică” din februarie 2022 când Ucraina a distrus în satul Vuhledar o coloană rusă care înainta spre Kiev.
Colonelul Oleksiy Dmytrashkivskiy, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a susținut că, pe 17 octombrie, în prima zi a asaltului, Rusia a pierdut 2.000 de soldați, dintre care 800 au fost uciși, în timp ce dronele și artileria ucraineană au scos din luptă zeci de tancuri și alte vehicule blindate.
Rusia a pregătit Armata 25 Arme Întrunite pentru o ofensivă de iarnă, dar a început să o angajeze pe front pentru a-și consolida liniile supraîntinse, potrivit oficialilor ucraineni și Ministerului Apărării din Regatul Unit.
Pe 17 octombrie, două brigăzi de asalt ucrainene au reușit să cucerească satul Poyma din regiunea Herson și apoi să ocupe poziții în satul Pishchanivka din aceeași regiune, potrivit canalului rus Telegram pro-război „Rybar”. În perioada 18-19 octombrie, forțele ucrainene au continuat să mențină un punct de sprijin în Pishschanivka, potrivit Rybar.
Pe 18 octombrie, Putin a confirmat că ucrainenii „au început încă o contraofensivă anunțată și așteptată în sectorul Herson – fără niciun efect până acum. Există pierderi, dar niciun rezultat, ca anterior în Zaporizhzhia și în alte sectoare.”
Pe 18 octombrie, geolocalizarea imaginilor din regiunea Herson difuzate de Regimentul 8 Artilerie al Flotei Ruse de la Marea Neagră a indicat că armata ucraineană a putut cel puțin să stabilească un cap de pod pe malul stâng al râului Nipru.
Pe 18 octombrie, președintele Vladimir Putin a vizitat cu întârziere sediul forțelor ruse din orașul sudic Rostov-pe-Don pentru a fi informat despre situația din teren război.
Pe 20 octombrie, forțele ucrainene au continuat să mențină un punct de sprijin pe malul stâng al Niprului în zona satului Krynky din regiunea Herson, potrivit canalului rus Telegram pro-război „War Gonzo”. Forțele ucrainene au aterizat la Krynki pe 19 octombrie, potrivit canalului rus Telegram pro-război Rybar.
BBC și Media Zone au identificat 34.587 de militari ruși uciși în războiul ruso-ucrainean. Aproape 1.000 de noi decese au fost identificate din 6 octombrie.
Într-un interviu din 15 octombrie, Biden a încercat să asigure publicul american că SUA se pot descurca să asigure sprijin atât Israelului, cât și Ucrainei. „Putem avea grijă de ambele și să ne menținem în continuare apărarea internațională generală”, a declarat acesta afirmând că America este cea mai puternică națiune din istoria lumii. "Imaginați-vă ce se întâmplă. Să spunem că ne oprim, Rusia preia Ucraina și se mută în Polonia sau se mută în Belarus. Suntem în război. Noi, Statele Unite, în război. Ați cunoscut vreodată un război major în Europa în care nu am fost absorbiți? Nu vrem să se întâmple asta", a declarat Biden. „Vrem să ne asigurăm că acele democrații sunt susținute. Iar Ucraina este esențială pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”.
Într-un discurs televizat din 19 octombrie, Biden a cerut Congresului să aprobe un pachet de securitate pentru Israel și Ucraina, spunând că America trebuie să-și depășească diviziunile interne pentru a proteja doi aliați vitali și pentru a păstra conducerea SUA în întreaga lume. Biden nu a precizat sume, dar persoane familiarizate cu problematica spus că cererea ar putea implica 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 14 de miliarde pentru Israel, precum și finanțare pentru securitatea frontierei și securitatea Indo Pacificului. În total, pachetul este de așteptat să depășească 100 de miliarde de dolari.
Pe lângă faptul că a promis că va învinge Rusia și Hamas, Biden a legat ambele situații de Iran, pe care l-a avertizat din nou asupra intrării în conflictul din Orientul Mijlociu. „Iranul sprijină Rusia în Ucraina și sprijină Hamas și alte grupări teroriste din regiune și vom continua să îl tragem la răspundere.”
În orele dinaintea discursului din 19 octombrie, Biden l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l asigura că Kievul va continua să primească sprijinul Americii.
Kremlinul a denunțat pe 20 octombrie o intervenție a președintelui american Joe Biden în care a comparat Rusia cu Hamas și în care îl numește pe Vladimir Putin „tiran”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu acceptăm un astfel de ton în raport cu Federația Rusă, în raport cu președintele nostru”.
Statele Unite vor trimite în Israel muniție destinată inițial Ucrainei, după cum a informat Axios pe 19 octombrie, citând trei oficiali israelieni anonimi care cunosc această problemă. Se pare că Washingtonul va trimite zeci de mii de obuze de artilerie de 155 mm „în săptămânile următoare” pentru a umple stocurile de urgență epuizate ale SUA din Israel.
Președintele american Joe Biden i-a întâmpinat la Casa Albă pe 20 octombrie, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu promisiunea că Statele Unite vor putea totuși să livreze ajutor în valoare de zeci de miliarde de dolari Ucrainei și Israelului din timpul războiului.
Angajamentele europene din martie - de a furniza într-un am un milion de obuze de artilerie Ucrainei - sunt greu de onorat, statele uniunii furnizând doar 250.000 de obuze din stocuri, adică puțin mai mult de cât consumă Ucraina într-o lună.
Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat: „Am început să dăm din depozitele pe jumătate, sau chiar mai mult, goale din Europa” pentru a ajuta Ucraina, „și, prin urmare, fundul butoiului este acum vizibil”.
În octombrie 2022, Rusia producea aproximativ 40 de rachete cu rază lungă de acțiune pe lună. Acum produce peste 100 pe lună, iar acest lucru este completat de un număr mare de UAV-uri Geran-2, conform lui Jack Watling de la RUSI. „În plus, pe 18 octombrie, restricțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Iranului au expirat. Rusia a făcut presiuni ca Iranul să-i furnizeze rachete după această dată, cu speranța că va avea parte de o aprovizionare mai mare de rachete pe timpul iernii”, precizează acesta.
În ceea ce privește China, „Beijingul a are o abordare discretă, flexibilă și prudentă în privința sprijinului material pentru Rusia, pentru a permite Chinei să mențină negarea plauzibilă, să controleze transferurile de materiale, să creeze rampe pentru a renunța la acorduri și să își maximizeze opțiunile de a ajuta Rusia”, după cum se precizează într-un raport al Departamentului de Apărare al SUA.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Compania Lockheed Martin intenționează să integreze tehnologiile pe care le-a dezvoltat ca parte a ofertei sale respinse pentru platforma Next Generation Air Dominance a Air Force în F-35 și F-22 Raptor pentru a crea un avion de luptă “supercharged” de generația a cincea, au declarat directorii companiei.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
La Bruxelles, pe 9 aprilie 2025, Germania, Letonia și Norvegia au încheiat un acord pentru achiziționarea în comun de mine antitanc DM22, după cum informează Bundeswehr. Această inițiativă, prezentată în timpul celei de-a 115-a sesiuni a Conferinței NATO a Directorilor Naționali pentru Armamente (CNAD), semnifică un angajament european din ce în ce mai mare de a eficientiza achizițiile în sectorul apărării, în conformitate cu directivele NATO și ale Uniunii Europene.
La 14 aprilie 2025, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a interceptat o formațiune de șase aeronave militare rusești care operau în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din Alaska, la aproximativ 250 de mile marine (aproximativ 463 de kilometri) de insula Shemya.
Au avut loc explozii la o fabrică de arme din regiunea Vladimir, Rusia, pe 22 aprilie, provocând un incendiu, lucru raportat chiar de Ministerul rus al Apărării pe canalele de Telegram. Teoretic, potrivit rușilor, incendiul masiv a început din cauza ... nerespectării protocoalelor. Martorii spun că au auzit explozii succesive, asemenea unor atacuri țintite.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.