În cea de-a 20-a lună a războiului, nu este clar dacă vreuna dintre părți este capabilă să mute semnificativ linia frontului, care nu s-a schimbat prea mult în aproape un an. „Ucraina a avut inițiativa în timpul verii”, a declarat Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, o firmă de analiză a războiului cu accent pe Ucraina. "Acum, inițiativa se schimbă încet. Cel mai probabil vor fi rușii în ofensivă".
Ofițerii ucraineni și oficialii occidentali consideră că nodul de transport Tokmak ar putea fi o țintă realistă pentru săptămânile următoare, deși orașul este dincolo de o altă linie de apărare semnificativă a Rusiei. Chiar și fără a controla total acest oraș, apropierea de el ar complica aprovizionarea militară rusă în sud, deoarece pe aici trece principala linie feroviară din regiune.
Pe 14 octombrie, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, generalul col. Oleksandr Syrsky, a declarat că „situația pe direcțiile Kupyansk și Lyman s-a înrăutățit semnificativ în ultimele zile”.
Tot pe 14 octombrie,forțele ruse au bombardat din nou zone civile din estul și sudul Ucrainei, ucigând cel puțin două persoane și rănind peste 20, după cum au raportat oficialii regionali.
Pe 15 octombrie, luptele au rămas acerbe în estul Ucrainei, forțele ruse încercând în mod repetat să încercuiască orașul Kupiansk din regiunea Harkov, au declarat oficialii militari. La aceeași dată, oficialii ucraineni au anunțat lupte intense, deoarece forțele ruse au atacat fără încetare orașul Avdiivka, pentru a cincea zi consecutiv.
În aceeași zi, Putin declara: „Trupele noastre își îmbunătățesc poziția în aproape toată această zonă, care este destul de vastă… Aceasta se referă la zonele Kupiansk, Zaporizhzhia și Avdiivka”, lăudând „strategia activă de apărare” a armatei sale.
Pe 16 octombrie, Shoigu l-a informat pe Putin că forțele ruse și-au îmbunătățit poziția în Ucraina, în pofida contraofensivelor ucrainene de-a lungul anului. Shoigu a mai susținut că Ucraina a suferit pierderi grele după ce a început contraofensiva din iunie, forțele ruse distrugând sute de tancuri și peste 1.500 de vehicule blindate.
Pe 17 octombrie, forțele ucrainene au folosit o versiune a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune ATACMS, marcând prima utilizare cunoscută de către Kiev a acestor rachete balistice.
Ucrainenii au lansat 18 rachete către ținte din Berdiansk și Lugansk. Versiunea folosită de Ucraina pentru a lovi ținte în Berdiansk, pe coasta Mării Azov și în regiunea ocupată Lugansk, a fost echipată cu bombe cu dispersie, mai degrabă decât cu un singur focos.
Pe 17 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „ATACMS și-a dovedit eficiența, în timp ce oficialii Pentagonului au avertizat că rachetele nu vor rezolva alte provocări cu care se confruntă armata ucraineană.
Întrebat despre livrarea rachetelor americane ATACMS în Ucraina, Putin a spus într-o conferință de presă, după vizita sa în China: „În primul rând, aceasta este, desigur, o dezvoltare dăunătoare și creează o amenințare suplimentară. În al doilea rând, putem respinge aceste atacuri, să nu ne facem iluzii în privința asta. Ucraina… nu câștigă nimic. Acest lucru pur și simplu îi prelungește agonia”.
Putin a mai spus că livrarea ATACMS arată că „Statele Unite sunt din ce în ce mai direct implicate în acest conflict” și că este o dovadă că Ucraina pierde teren.
Pe 17 octombrie, comandamentul militar ucrainean a informat că a respins peste 10 atacuri în ultima zi în jurul localității Avdiivka, comparativ cu de două ori mai multe în urmă cu câteva zile.
Înaintarea spre Avdiivka a marcat o a doua încercare a rușilor de a folosi coloane mari de blindate, după eroarea “istorică” din februarie 2022 când Ucraina a distrus în satul Vuhledar o coloană rusă care înainta spre Kiev.
Colonelul Oleksiy Dmytrashkivskiy, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a susținut că, pe 17 octombrie, în prima zi a asaltului, Rusia a pierdut 2.000 de soldați, dintre care 800 au fost uciși, în timp ce dronele și artileria ucraineană au scos din luptă zeci de tancuri și alte vehicule blindate.
Rusia a pregătit Armata 25 Arme Întrunite pentru o ofensivă de iarnă, dar a început să o angajeze pe front pentru a-și consolida liniile supraîntinse, potrivit oficialilor ucraineni și Ministerului Apărării din Regatul Unit.
Pe 17 octombrie, două brigăzi de asalt ucrainene au reușit să cucerească satul Poyma din regiunea Herson și apoi să ocupe poziții în satul Pishchanivka din aceeași regiune, potrivit canalului rus Telegram pro-război „Rybar”. În perioada 18-19 octombrie, forțele ucrainene au continuat să mențină un punct de sprijin în Pishschanivka, potrivit Rybar.
Pe 18 octombrie, Putin a confirmat că ucrainenii „au început încă o contraofensivă anunțată și așteptată în sectorul Herson – fără niciun efect până acum. Există pierderi, dar niciun rezultat, ca anterior în Zaporizhzhia și în alte sectoare.”
Pe 18 octombrie, geolocalizarea imaginilor din regiunea Herson difuzate de Regimentul 8 Artilerie al Flotei Ruse de la Marea Neagră a indicat că armata ucraineană a putut cel puțin să stabilească un cap de pod pe malul stâng al râului Nipru.
Pe 18 octombrie, președintele Vladimir Putin a vizitat cu întârziere sediul forțelor ruse din orașul sudic Rostov-pe-Don pentru a fi informat despre situația din teren război.
Pe 20 octombrie, forțele ucrainene au continuat să mențină un punct de sprijin pe malul stâng al Niprului în zona satului Krynky din regiunea Herson, potrivit canalului rus Telegram pro-război „War Gonzo”. Forțele ucrainene au aterizat la Krynki pe 19 octombrie, potrivit canalului rus Telegram pro-război Rybar.
BBC și Media Zone au identificat 34.587 de militari ruși uciși în războiul ruso-ucrainean. Aproape 1.000 de noi decese au fost identificate din 6 octombrie.
Într-un interviu din 15 octombrie, Biden a încercat să asigure publicul american că SUA se pot descurca să asigure sprijin atât Israelului, cât și Ucrainei. „Putem avea grijă de ambele și să ne menținem în continuare apărarea internațională generală”, a declarat acesta afirmând că America este cea mai puternică națiune din istoria lumii. "Imaginați-vă ce se întâmplă. Să spunem că ne oprim, Rusia preia Ucraina și se mută în Polonia sau se mută în Belarus. Suntem în război. Noi, Statele Unite, în război. Ați cunoscut vreodată un război major în Europa în care nu am fost absorbiți? Nu vrem să se întâmple asta", a declarat Biden. „Vrem să ne asigurăm că acele democrații sunt susținute. Iar Ucraina este esențială pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”.
Într-un discurs televizat din 19 octombrie, Biden a cerut Congresului să aprobe un pachet de securitate pentru Israel și Ucraina, spunând că America trebuie să-și depășească diviziunile interne pentru a proteja doi aliați vitali și pentru a păstra conducerea SUA în întreaga lume. Biden nu a precizat sume, dar persoane familiarizate cu problematica spus că cererea ar putea implica 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și 14 de miliarde pentru Israel, precum și finanțare pentru securitatea frontierei și securitatea Indo Pacificului. În total, pachetul este de așteptat să depășească 100 de miliarde de dolari.
Pe lângă faptul că a promis că va învinge Rusia și Hamas, Biden a legat ambele situații de Iran, pe care l-a avertizat din nou asupra intrării în conflictul din Orientul Mijlociu. „Iranul sprijină Rusia în Ucraina și sprijină Hamas și alte grupări teroriste din regiune și vom continua să îl tragem la răspundere.”
În orele dinaintea discursului din 19 octombrie, Biden l-a sunat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l asigura că Kievul va continua să primească sprijinul Americii.
Kremlinul a denunțat pe 20 octombrie o intervenție a președintelui american Joe Biden în care a comparat Rusia cu Hamas și în care îl numește pe Vladimir Putin „tiran”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu acceptăm un astfel de ton în raport cu Federația Rusă, în raport cu președintele nostru”.
Statele Unite vor trimite în Israel muniție destinată inițial Ucrainei, după cum a informat Axios pe 19 octombrie, citând trei oficiali israelieni anonimi care cunosc această problemă. Se pare că Washingtonul va trimite zeci de mii de obuze de artilerie de 155 mm „în săptămânile următoare” pentru a umple stocurile de urgență epuizate ale SUA din Israel.
Președintele american Joe Biden i-a întâmpinat la Casa Albă pe 20 octombrie, pe președintele Consiliului European, Charles Michel, și pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu promisiunea că Statele Unite vor putea totuși să livreze ajutor în valoare de zeci de miliarde de dolari Ucrainei și Israelului din timpul războiului.
Angajamentele europene din martie - de a furniza într-un am un milion de obuze de artilerie Ucrainei - sunt greu de onorat, statele uniunii furnizând doar 250.000 de obuze din stocuri, adică puțin mai mult de cât consumă Ucraina într-o lună.
Președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat: „Am început să dăm din depozitele pe jumătate, sau chiar mai mult, goale din Europa” pentru a ajuta Ucraina, „și, prin urmare, fundul butoiului este acum vizibil”.
În octombrie 2022, Rusia producea aproximativ 40 de rachete cu rază lungă de acțiune pe lună. Acum produce peste 100 pe lună, iar acest lucru este completat de un număr mare de UAV-uri Geran-2, conform lui Jack Watling de la RUSI. „În plus, pe 18 octombrie, restricțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Iranului au expirat. Rusia a făcut presiuni ca Iranul să-i furnizeze rachete după această dată, cu speranța că va avea parte de o aprovizionare mai mare de rachete pe timpul iernii”, precizează acesta.
În ceea ce privește China, „Beijingul a are o abordare discretă, flexibilă și prudentă în privința sprijinului material pentru Rusia, pentru a permite Chinei să mențină negarea plauzibilă, să controleze transferurile de materiale, să creeze rampe pentru a renunța la acorduri și să își maximizeze opțiunile de a ajuta Rusia”, după cum se precizează într-un raport al Departamentului de Apărare al SUA.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
Finlanda chiar își pregătește armele pentru flota de F-35, nu doar avioanele, ci infrastructura, muniția și facilitățile de mentenanță.
Ucraina ar putea rupe actualul blocaj militar prin lovirea a opt obiective strategice ale Rusiei, majoritatea pe teritoriul Federației, susține un raport publicat de Hudson Institute, un important think tank american cu sediul la Washington.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către KGB din Belarus.
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
Congresmanul republican Joe Wilson a reacționat dur după ce Polonia, stat membru NATO, a fost supusă unor provocări și incursiuni fără precedent cu drone ruse de producție iraniană de tip Shahed, la mai puțin de o săptămână de la vizita președintelui polonez Andrzej Nawrocki la Casa Albă. Ca urmare a incidentului Polonia a doborât în premieră drone ruse. În același mesaj membrul Camerei Reprezentanților din Partidul Republican îi cere lui Donald Trump o poziție mult mai incisivă împotriva Rusiei, considerând acțiunile ruse în Polonia ca „act de război”.
În timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, dronele au încălcat în mod repetat spațiul aerian polonez. Acest lucru a fost anunțat miercuri (10.09.2025), cu puțin înainte de ora 4:00 a.m. CEST, de către armata poloneză și ulterior de către prim-ministrul Donald Tusk. Comandamentul operațional al armatei a ordonat utilizarea armelor împotriva UAV-urilor. Armata a îndemnat locuitorii din unele zone să nu iasă din case.
Într-un interviu acordat publicației germane ZDF-Magazin WISO, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat planurile de a livra Ucrainei sisteme mobile performante de apărare antidronă chiar înainte de sfârșitul anului 2025.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți în funcția de premier pe ministrul apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat Palatul Elysée.
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat marți (09.09.2025), înainte de o ședință a cabinetului, că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, joi seara, în legătură cu începerea exercițiilor militare ruso-belaruse Vest-2025.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
