Armata americană analizează cum să trimită tancurile M1 Abrams în Ucraina, dar este posibil ca acestea să ajungă abia anul viitor, a declarat joi Christine Wormuth.
Președintele american Joe Biden a anunțat în ianuarie că va trimite 31 de tancuri fabricate de General Dynamics Land Systems în Ucraina, decizie comunicată la scurt timp după ce Germania a dat undă verde statelor europene să trimită tancurile lor Leopard către Ucraina.
„Analizam care este cea mai rapidă modalitate prin care putem trimite tancurile către ucraineni. Nu va fi o chestiune de săptămâni. Niciuna dintre opțiunile pe care le analizăm nu are o durată săptămâni sau două luni. Discutam de perioade de timp mai îndelungate. Dar cred că există opțiuni care sunt mai puțin de doi ani, mai puțin de un an și jumătate. Dar, din nou, trebuie să analizăm avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre ele'', a declarat Christine Wormuth.
Wormuth a precizat că printre opțiunile prezentate de secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, se numără construcția de tancuri Abrams ''de la zero''.
În mod obișnuit, însă, U.S. Army modernizează versiunile de tancuri Abrams existente în loc să le construiască de la zero. Christine Wormuth a mai precizat că este luată în calcul şi opţiunea ca tancurile promise Ucrainei să provină de la state cărora SUA le-a vândut anterior Abrams, ceea ce ar facilita o accelerare a livrărilor, dar acest demers poate duce la o degradare a relaţiilor pe care americanii le au cu aceste state.
Potrivit lui Wormuth, U.S Army va prezenta toate aceste opțiuni secretarului Apărării, Lloyd Austin, care le va comunica apoi lui Biden, iar preşedintele SUA este cel care va lua decizia finală.
Administrația Biden şi-ar putea schimba schimba decizia cu privire la tancurile M1 Abrams promise forţelor armate ucrainene și să folosească „autoritatea prezidențială'' care îi permite preşedintelui SUA să autorizeze transferul de armament din stocurile americane - în cazul de față tancuri - către Ucraina, a sugerat Stanley Brown, consilier principal al secretarului adjunct al Biroului pentru afaceri politico-militare de la Washington.
Tancurile Abrams pe care Statele Unite intenționează să le transfere Ucrainei sunt tancurile moderne M1A2 pe care armata americană le are în stoc, dar acestea nu vor dispune de kit-ul de blindaj cu plăci de uraniu sărăcit.
La aproape o lună după administrația Biden a anunțat că este dispusă să trimită tancuri M1 Abrams în Ucraina, oficialii de la Washington încă negociază cu privire la ce versiune a tancului M1 Abrams este mai bună pentru a fi transferată Ucrainei și dacă acestea vor proveni din stocurile existente de armament ale U.S. Army sau le vor produce de la zero, potrivit unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA.
Pentagonul nu a răspuns la întrebări despre această posibilă schimbare în ceea ce priveşte accelerarea transferului de tancuri Abrams către Ucraina. Cu toate acestea, comentariile lui Brown evidențiază evoluția ca la nivelul administraţiei Biden exista discuţii în ceea ce privește livrarea noilor arme pentru forțele ucrainene, prezentarea unui front unificat cu partenerii și aliații internaționali și găsirea unui echilibru între stocurile existente și liniile de producție.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Rusia nu vrea încetarea focului de 30 de zile propusă pentru că ar ajuta armata ucraineană, pentru care ar fi un „moment de respiro”, a declarat de Yuri Ushakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin.
Rusia a revendicat joi eliberarea orașului Sudja (Sudzha), principala cucerire a Kievului în regiunea rusă Kursk, ceea ce constituie o lovitură grea dată ofensivei trupelor ucrainene, informează Agerpres, AFP și Xinhua.
Ucraina a acuzat joi Rusia că a executat cinci soldaţi ucraineni capturaţi de armata rusă şi a denunţat înmulţirea unor asemenea incidente, informează Agerpres și AFP.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Cu ocazia expoziției franceze SOFINS, dedicată Forțelor pentru Operații Speciale, Direcția Generală pentru Înzestrare (DGA) și compania Airbus Helicopters France au prezentat, pentru prima dată publicului, prototipul elicopterului NH90 Caïman. Acesta este dedicat forțelor speciale franceze.
Acțiunile celor mai mari companii europene din domeniul industriei de apărare au înregistrat scăderi semnificative după anunțul președintelui Trump, din 2 aprilie.
Într-o eră a competiției tehnologice și militare atât de intensă, investițiile în capabilitățile aeriene au devenit prioritare pentru marile puteri ale lumii.
Norvegia intenționează să aloce 4 miliarde NOK (peste 378 milioane USD) inițiativei cehe de a furniza Ucrainei muniție de artilerie.
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
70% din totalul exporturilor UE către SUA sunt supuse unor tarife de 20% sau mai mult.
Citând un raport al Institutului pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA, agenția de presă AP a informat, pe 07.04.2025, că ritmul ofensivei Rusiei în Ucraina a scăzut constant în ultimele patru luni, parțial datorită contraatacurilor ucrainene de succes în estul țării.
Obiectivul de referință al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de a aloca cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) al unui stat membru pentru cheltuielile de apărare, deși este un angajament luat pentru a asigura securitatea colectivă, pare din ce în ce mai insuficient pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a contracara o potențială agresiune militară la scară largă din partea Rusiei. O multitudine de factori, de la creșterea rapidă a cheltuielilor militare ale Rusiei și evoluția doctrinelor de război până la lacunele specifice în materie de capacități ale membrilor europeni ai NATO, sugerează că obiectivul actual de cheltuieli oferă un sentiment fals de securitate.
Think-tank-ul britanic de renume RUSI a publicat un nou raport pe tema „mobilizării industriale” a Rusiei într-un război total îndreptat împotriva Ucrainei. Textul acestei lucrări acoperă, de asemenea, activitatea industriei de apărare a Ucrainei și a țărilor occidentale. Una dintre concluziile la care ajunge raportul RUSI este ca Rusia a crescut semnificativ producția de apărare în timpul invaziei Ucrainei, în timp ce statele europene membre ale NATO au avut dificultăți la acest capitol, în ciuda fondurilor disponibile.
Aliaţii europeni din NATO ar trebui să aibă o "foaie de parcurs clară" care să explice cum ar funcţiona orice retragere a SUA de pe continent, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Politico.
Armata SUA a desfășurat a doua baterie a sistemului de rachete THAAD în Israel, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit The Times of Israel. Potrivit informațiilor publicate, a doua baterie a sistemului de rachete a ajuns în Israel la 5 aprilie 2025 la baza aeriană Nevatim din sudul țării.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
Momentul 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, nu a fost suficient pentru a trezi Europa la realitate deși indiciile, că Rusia are un plan militar de refacere a URSS, erau de multă vreme la vedere. A fost nevoie de o zdruncinătură zdravănă dată de administrația Trump pentru ca națiunile europene să conștientizeze mai bine pericolul mare la care se expun dacă nu se pregătesc temeinic pentru apărare.
Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.
Un raport neobişnuit apărut în Rusia la 6 aprilie 2025 pune în lumină un moment rar de auto-reflexie militară al ruşilor. Institutul de Cercetare pentru Vehicule Blindate situat în Kubinka, lângă Moscova, și care funcționează în cadrul Ministerului rus al Apărării, a publicat un studiu detaliat intitulat ,,Rezultatele testelor de cercetare ale IFV Bradley M2A2 ODS SA''.
U.S. Army Contracting Command de la Redstone Arsenal a atribuit companiei Lockheed Martin Missiles and Fire Control, la 28 martie 2025, un contract IDIQ (indefinite-delivery, indefinite-quantity) cu o valoare maximă de 4,9 miliarde de dolari. Acest contract major începe cu un ordin de livrare pentru 400 de sisteme Precision Strike Missile (PrSM) Increment 1, marcând un pas înainte semnificativ în consolidarea capacității de atac de precizie cu rază lungă de acțiune a armatei SUA.
Experți americani din domeniul informațiilor, care au activat în CIA și în alte servicii de informații ale SUA, și-au exprimat, recent, îngrijorarea că modificările aduse de administrația Trump în securitatea națională vor da un avantaj decisiv adversarilor Americii.
Rusia se adaptează. Industria de război învață din mers iar pentru ucraineni devine mai dificil de interceptat rachetele ruse, inclusiv cele hipersonice Kinjal, precum și dronele. Însă Ucraina e în permanent dialog cu partenerii occidentali care dezvoltă sisteme de apărare antiaeriană și îi informează cu privire la modul în care rușii se adaptează.
Într-o intervenție în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, analistul de politică externă Ștefan Popescu a criticat pasivitatea diplomatică a României, acuzând lipsa de reacție a MAE ntr-un context geopolitic tensionat.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Un material video cu un Su-35, zburând foarte aproape de un F-35 american, a fost dat publicității recent. Materialul datează dintr-o misiune deasupra Arcticii, cel mai probabil în luna februarie. Imaginile sunt suprinse din cockpitul unui avion rusesc Su-35, cel mai promovat avion al industriei aeronautice din Rusia.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
