"Apropo, atunci când un reprezentant al elitelor conservatoare occidentale vorbeşte despre necesitatea suspendării ajutorului militar acordat Ucrainei, vreau să adresez o întrebare directă: ce motive vă ghidează?
De ce sunteţi atât de persistent împotriva... distrugerii armatei ruse, care a înspăimântat ţările democratice timp de zeci de ani şi de ce sunteţi împotriva unei reduceri drastice a capacităţii Rusiei de a efectua 'operaţiuni speciale distructive' în diferite ţări şi pe diferite continente?", a scris Podoliak, citat de Rador, pe o reţea socială.
Acesta a adăugat că doreşte să ştie şi de ce astfel de indivizi se străduiesc insistent ca Rusia să reziste, să lucreze asupra greşelilor sale, să-şi consolideze armata, să-şi repornească industria de apărare şi să înceapă să caute noi oportunităţi de a ataca alte ţări şi alte armate.
"În ce constă secretul unei dorinţe ilogice atât de evidente de a nu permite să moară mitul din jurul armatei ruse? Şi cum poate fi explicat potenţialilor voştri alegători acest ''paradox fatal''?”, a adăugat consilierul Podoliak.
De subliniat că Rusia a ucis în medie şase civili pe zi în Ucraina în ultimele şase luni, conform unui raport al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a prezentat miercuri la Kiev, care consemnează un bilanţ de 10.000 de civili ucişi de la începerea ofensivei ruse pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, relatează și Agerpres, care citează EFE.
"La peste 20 de luni de la începerea invaziei ruse, civilii ucraineni continuă să plătească un preţ teribil, prin cei aproape 10.000 de morţi şi zeci de mii de răniţi", se afirmă în raport. "În ultimele şase luni, războiul a făcut, în medie, şase victime civile pe zi", subliniază documentul.
Raportul documentează "atacurile constante cu rachete asupra zonelor rezidenţiale şi a infrastructurii critice" şi bombardamentele ruseşti asupra industriei de cereale şi a infrastructurii agricole şi care "continuă să semene frică şi distrugere" pe întreg teritoriul Ucrainei.
Printre efectele războiului asupra populaţiei, investigaţia ONU subliniază consecinţele economice ale invaziei ruse pentru milioane de persoane.
Tortura generalizată cu bătăi, şocuri electrice, execuţii simulate, violenţe sexuale şi alte forme de maltratare a prizonierilor de război şi civililor ucraineni de către forţele ruse în teritoriile ocupate reprezintă o altă încălcare sistematică şi documentată a drepturilor omului.
Documentul semnalează de asemenea şantajul exercitat asupra cetăţenilor ucraineni în zonele ocupate pentru a accepta cetăţenia rusă, fără de care li se refuză adeseori accesul la serviciile de bază.
Bărbaţii ucraineni din aceste zone se confruntă, de asemenea, cu ameninţarea de a fi trimişi pe front pentru a lupta de partea Rusiei împotriva forţelor armate ale ţării lor.
Un alt abuz denunţat în raport vizează transferul forţat de copii şi minori ucraineni, care în multe cazuri se aflau în grija statului ucrainean şi care suferă de dizabilităţi mintale şi intelectuale, dintr-o zonă ocupată în alta sau pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Cât priveşte partea ucraineană, în raportul respectiv este exprimată îngrijorarea cu privire la cele aproape 8.000 de urmăriri penale împotriva unor presupuşi colaboraţionişti până în luna iulie a acestui an. Potrivit datelor citate, justiţia din Ucraina a pronunţat condamnări în "aproape toate" cazurile care au fost judecate.
Cei acuzaţi sunt adeseori persoane care au colaborat cu autorităţile ruse staţionate în teritoriile ocupate de Rusia şi eliberate ulterior de Ucraina, care au acceptat să lucreze cu ocupanţii în diferite poziţii de responsabilitate. Multe dintre aceste persoane au declarat anchetatorilor ONU că au făcut asta sub ameninţare.
În plus, raportul critică "severitatea" cu care sunt urmărite penal şi uneori condamnate infracţiuni non-violente, cum ar fi justificarea invaziei ruse pe reţelele de socializare, şi solicită mai multă claritate în legislaţie pentru a evita deciziile arbitrare în această privinţă. Media ucrainene au relatat anterior cazuri de femei pensionare condamnate la ani grei de închisoare pentru like-uri la astfel de conţinuturi ruseşti în reţeaua de socializare Odnoklassniki, care au fost interpretate drept "glorificarea invaziei ruse în Ucraina", după cum a relatat în 29 septembrie serviciul ucrainean al BBC.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.
A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.
După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat participarea Kievului la negocierile directe cu Rusia planificate la Istanbul pe 2 iunie. În același timp, partea ucrainean a făcut public și textul propunerilor pe care intenționează să le susțină în cadrul întâlnirii.
Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia.
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Pe social media, dar și pe mai multe site-uri, a apărut una din cele mai mari dezinformări ale acestor zile: SUA se pregătesc să își scufunde propriul portavion USS Nimitz, aflat la cam ultima sa misiune în Orient, într-o operațiune „sub steag fals”. Motivul? Intrarea SUA în război împotriva Iranului.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
La un an de la semnarea acordului cu gigantul american General Dynamics în vederea realizării unui proces amplu de modernizare pentru a produce muniție de calibru mare la standarde NATO, Uzina de Produse Speciale (USP) Dragomirești din Dâmbovița este tot mai aproape să devină Centrul de Excelență NATO pentru Muniții care va deservi întreaga Europă, după cum a anunțat pe 17 iunie ministrul economiei, Bogdan Ivan.
DefenseRomania a participat în această lună în Coreea de Sud, la Seul și la Busan, la întrevederi cu industria de apărare din Coreea, precum și la expoziția Madex 2025. Iar unul din cele mai interesante aspecte a fost o demonstrație live a performanțelor tancului K2 Panther, produs de Hyundai Rotem. Un tanc care ar veni mânușă României, inclusiv din perspectiva geografiei țării noastre.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Parlamentul sârb a aprobat luni, 16 iunie, angajarea de către guvern a unor credite în valoare de 1,9 miliarde de euro de la mai multe bănci franceze pentru finanțarea achiziționării a 12 avioane de vânătoare Rafale.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Europa se află într-o cursă contra-cronometru pentru a recupera din decalajul tehnologic ce o desparte de industria militară a Statelor Unite.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
Administrația Trump a desființat la sfârșitul lunii mai un grup intern care lucra la elaborarea de strategii pentru a crește presiunea asupra Rusiei pentru a semna un armistițiu în Ucraina. Grupul a avut viață scurtă, fiind creat în martie-aprilie, eficiența acestuia fiind practic zero din cauză că Trump a fost reticent în a adopta o poziție mai dură față de o Rusie agresivă, a relatat Reuters, citând trei oficiali americani.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
