O țară fără formă, cu o vagă titulatură națională si complet confuză. Deconstrucția acestei puteri economice si politice din Europa este rezultatul unui proces completat istoric si demografic de succesivele sale eșecuri. În Franța de astăzi, se plătesc păcatele de ieri. Zdruncinată de revolta "gilets jaunes" (jachetele galbene), care a adunat sute de mii de oameni pe drumurile țării, Franța a primit o imensă lovitură ieri, odată cu luptele de stradă din Paris.
O lege adoptată in 2008 obligă orice conducător auto să aibă în permanență, în trusa de prim ajutor, alături de triunghiul reflectorizant (universal cunoscut) si o jacheta galbenă reflectorizanta care sa fie purtată de către sofer în cazul în care mașina se oprește în mijlocul traficului. Astfel, după 10 ani, acest semn distinctiv al soferilor aflați la ananghie s-a metamorfozat în simbolul unei revolte. În rest totul este este atipic pentru această republică îmbibată de ideologie și mai puțin de bunăstare. Căci ceea ce a început acum săptămâni ca formă clasică de protest, devine pe zi ce trece noua revoltă de tip Facebook. Dacă în virtual, conturile anumitor persoane sunt luate cu asalt de către utilizatorii media social pentru a fi linsati (virtual), așa numitul fenomen de "electronic mob", astăzi asistăm la primul transfer din virtual în real a unor mase de oameni, care, nemulțumiți de creșterea prețului la combustibil, decretată de Macron, au reușit să se mobilizeze în peste 2.000 de puncte de revoltă, pe întreg teritoriul francez și să blocheze practic cursul leneș și vorba goală a guvernării macroniste. Pâna acum Macron se lupta cu marile probleme politice ale lumii, ba mai și construia alianțe europene progresiste, ca și micul Napoleon după ce mai ocupa, prin sânge și război, vreo țară europeană. Astăzi Macron trebuie să coboare din Olimpul neo-marxist al distrugerii identitare și naționale, patronat de zeul său globalist, pentru a face față baricadelor de la Paris. Iar aceste baricade sunt construite de exact francezii pe care Macron îi detestă, mândri de naționalismul lor puternic ancorat în teritoriul lor și mai puțin plimbat prin palatele elitei deconectate de lumea reală.
Lumea se uită cu îngrijorare cum mulțimea virtuală care se mulțumea doar cu înjurături pe net, a coborât în strada și aruncă cu pietre. Acea lume care pe Facebook, linșează pe oricine, fără clipire și fără efecte fizice, astăzi asteaptă victima în carne și în oase. Este o miscare amorfă, imposibil de definit, fără leader și cu o imensă capacitate de construcție și reconstrucție a mesajului. Fiind volatilă ca structură, generatoare de idei revoluționare ca în meniul de restaurant (de unde oricine poate alege ce vrea), mișcarea de revoltă gilets jaunes este primul semnal al noii revolte populare provenită din spațiul virtual.
Asa arată o revoltă socială în secolul mediei virtuale. Amorfă, fără leaderi, fără idei complexe, doar cu o imensă dorință de răzbunare. Toata ura cuvântului virtual, toată violența sanguinara dată de anonimitatea contului de internet fac ca violența consacrată de lumea virtuală să fie imposibil de contracarat în spatiul fizic si real. Tocmai pentru că această mișcare a fost amorfă a făcut posibilă activarea a peste 200 de locuri de întâlnire pe suprafata Franței, unde au avut loc acte de violență, incluzând morți (accidentale pentru moment, dar studiul progresiei mecanice a violenței unei mulțimi ne-a învățat că viitorii morți vor deveni produs direct al acesteia).
Din definiția westfaliană a puterii statelor putem observa că niciun stat modern nu este pregătit pentru asemenea tip de răscoală civilă post modernă. Dacă în Europa secolelor trecute, o răscoală pornea de la un punct fix, dezvoltându-se cu viteza cu care oamenii puteau merge pe jos spre alt punct țintă al autorității împotriva căruia se răsculaseră, urmărind atent firul prezenței resursei alimentare pentru supraviețuirea mișcării, astăzi răscoala virtuală este practic de nelocalizat.
Pe internet te trezești înjurat sau lăudat de cineva aflat pe alt continent. În lumea virtuală, au loc astăzi războaie ideologice si culturale, care dacă ar exista în real al duce la fenomene genocidare greu de imaginat. Lumpen internetul duce războaie globale de ani de zile, cu victime indentificabile și execuții (virtuale) la nivel modial. Victimile sunt deja națiuni și popoare. Cine nu stie că, în lumea virtuală, au dispărut cărți fundamentale ale istoriei, au fost interzise valori, care existau de la crearea civilizației umane, au fost introduse idei și noțiuni pe care realitate a nu le poate încape, nu înțelege dimensiunea genocidului virtual care are loc pe net în fiecare secundă.
Tocmai de aceea revolta gilets jaunes este pe cât de periculoasă pe atât de greu de controlat. Pentru că structura statală, uniform distribuită și cu o hartă a puterii teritoriale organizată pe puncte stabile, nu poate face față instantaneului. Revolta franceză a început în același timp, având aceleași obiective și utilizând aceleași fraze în 2.000 de locuri geografice, diferite de localizarea punctuală a puterii statului. Astăzi când vorbim, ca urmare a violențelor de ieri, Parisul așteaptă alte manifestații. Iar la întrebarea crucială pentru orice stat, câți vor fi, nimeni nu are un răspuns măcar apropiat de numărul de revoltați de pe net. Atfel statul și instituțiile sale sunt practic paralizate. Ieri Parisul a așteptat 10.000 de manifestanți. Au fost 40.000. Toată lumea se aștepta ca prima manifestație gilets jaunes să fie pașnică. Este în logica istorică a rebeliunii franceze. De 200 de ani, după dezastrul genocidar al revoluției franceze, prima manifestație în capitală este pașnică. Reprezintă mai mult un avertisment. Codul social francez a impus aceasta cutumă după ce revoluția franceză mai că dat foc palatului regal și a golit de valori reședința Versailles.
Ani de zile după revoluție, în Franța aurul se vindea la cel mai scăzut preț din întreaga Europă. Furaseră revoluționarii tot aurul din castelele și mănăstirile ocupate după executarea unei întregi clase sociale, în numele ideologiei revoluționar-elitare. Deci, pentru a apără, în primul rând, magnificele simboluri culturale și istorice ale națiunii, prima manifestație la Paris este calmă. De data aceasta desantul manifestanților a fost imediat violent și a concurat cu marile violențe studențești din 1968. Răniți și sânge pe caldarâm, Parisul a mai văzut. Dar ce nu a văzut a fost tocmai descărcare electrică provenită din neantul virtual și ravagiile făcute de această descărcare în realitatea pariziană.
Acest aspect nu a fost niciodată luat în calcul de către autoritățile franceze, revărsarea, fără filtru moral sau cultural, a unei furii populare care nu are leaderi de opinie. Nu ai cu cine negocia o întelegere, nu ai cum trage la răspundere. Exact așa s-a întâmplat și în România pe 10 August. O furie inventată și bine întreținută, amorală și aculturală, celebra înjurătură fiind adoptată și promovată de intelectualii decadenței ca Liiceanu, s-a revărsat în piața publică. Agora a fost invadată de sans-culottes, care habar nu aveau pentru ce erau folosiți. Marele pericol al acestei lumpen internet este reprezentat de faptul că se crede, datorită progresului tehnologic, cea mai avansată clasă socială. Exact mecanismul marxist al declarării muncitorilor, care utilizau mijloace industriale avansate, ca fiind avant garda progesului social. De fapt lumpen net-activistul reprezintă sociologic cea mai reacționară și mai imprecisă clasă socială, economică sau culturală. Prin exhibarea pe net a valorile sale axiologice confuze si iraționale, lumpen net-activistul poate invada lumea reală și, dacă nu este oprit, să producă deconstrucția violentă a acesteia. Acest lumpen net-proletariat se revarsă agramat, înțelegând doar cele 140 de semne reducționiste ale codului modern de comunicare, fără ca statul să poată răspunde pe măsura pericolului.
Am intrat în post modernism unde noua divinitate va proveni din vidul internetului. Va fi un Dumnezeu fluid și aleatoriu. Cele 10 porunci vor dispărea. Căci net-activistul nu îi plac regulile și limitele impuse de acestea. Franța este primul exemplu european al acestui nou model revoluționar. În Pakistan, acum 2 luni o familie a fost ucisă pentru că un nebun local a postat pe Facebook o minciună. Urmașii zelotilor religioși au luat de bună informația și au ars de vie o întreagă familie. Franța va arde, nu acum, dar în etape, dacă Macron, marele globalist și teoretician al bogăției prin taxe impuse tocmai celor care au internet gratuit, nu va înțelege că violența vidului este pe atât de reală pe cât este de imaginară. Cele două lumi au devenit scial egale ca influență. Tocmai datorită tehnologiei, tranziția fluidă și geometric inexactă a celor două componente, realul și imaginarul, face din net-activistul principală și perfectă unealtă a baricadei. Genocidul ideilor, pe care l-a practicat în virtual și care l-a format, poate fi pus în practică în lumea reală. Acum și imediat. Învingătorul în virtual își dorește confirmarea victoriei în real.
Cosmonautii știu de ce se tem de vidul cosmic mai rău ca de orice altceva. Pentru că realitatea lor fragilă, aflată într-o capsulă microscopică comparativ cu imensitatea reală a vidului exterior, poate fi distrusă într-o clipă. Virtual sau nu, lumpen net-activistul a ridicat baricade la Paris. România nu este departe. Nici în real, nici în virtual.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că România nu lucrează cu scenarii privind un atac direct al Federației Ruse, dar a amintit că la nivelul NATO planuri de apărare includ toate scenariile posibile iar la aceste planuri au contriuit și forțele armate ale României.
Statele Unite nu au încetat să ofere Ucrainei informațiile de informații necesare apărării acesteia, a declarat reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.
Veste bună pentru industria de apărare din Europa, și în special pentru industria aeronautică din Franța: Avioanele de luptă franceze Rafale M au reușit să „învingă” F/A-18E Hornet americane.
Marea Britanie este cel mai belicos stat din lume, susține serviciul rus de informații externe (SVR), acuzând Londra că saboteazî eforturile SUA de a asigura pacea în Ucraina.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
