"Am spus odată că una dintre cele mai mari greşeli ale mele a fost să cred că volumul de pierderi pe care le-am provocat inamicului l-ar putea opri, pentru că orice altă ţară ar face-o, dar nu este cazul Federaţiei Ruse", a declarat Zalujnîi la o masă rotundă neobişnuită cu presa.
El a spus că pe front sunt "munţi de cadavre de ruşi pe care nimeni nici măcar nu încearcă să-i ia de acolo". "În fiecare zi apar tot mai mulţi şi, din păcate, aceasta este atitudinea Rusiei faţă de propriul popor", a afirmat el.
Din acest motiv, Zalujnîi a susţinut că în prezent este dificil de prezis câte victime mai poate suferi Rusia pentru ca războiul să se încheie, dar chiar şi aşa crede că ''este necesar" ca armatei ruse să i se administreze constant victime "până când aceasta refuză să mai desfăşoare ostilităţi împotriva ţării noastre''.
Potrivit Kievului, în cele 671 de zile de război, Rusia a pierdut 354.960 de oameni în luptă, în timp ce serviciul în limba rusă al reţelei BBC şi portalul independent Mediazona au confirmat cel puţin 39.424 de morţi.
Zalujnîi a mai dat asigurări că Ucraina face tot posibilul pentru a răspunde în mod adecvat planurilor ruseşti în 2024, inclusiv în domeniul tehnologic.
În 2024, "nu doar că va fi altfel, ci trebuie să fie altfel pentru că, în caz contrar, ne vom confrunta cu ceea ce am scris în articol", a comentat el, cu referire la ceea ce a fost publicat în săptămânalul britanic The Economist în noiembrie, când Zalujnîi a spus: "La fel ca în Primul Război Mondial, am atins un nivel de tehnologie care ne plasează într-un impas" în război.
"Am identificat aceste probleme şi am găsit deja aproximativ 90% din soluţii pentru aceste probleme, care vor trebui rezolvate pentru a acţiona mai eficient anul viitor şi, cel mai important, pentru a menţine oamenii (în viaţă)", a spus el.
Ukrainian Army. Photo credit: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Zalujnîi a mai indicat că nu a prezentat nicio cerere guvernului de la Kiev cu un anumit număr de persoane mobilizate, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul partidului de guvernământ din Parlament, David Arahamia, au declarat că armata a solicitat între 400.000 şi 500.000 de soldaţi suplimentari.
El a subliniat că orice estimare exprimată cu voce tare nu presupune că militarii ar trebui mobilizaţi mâine.
Totodată, Zalujnîi şi-a exprimat speranţa că militarii care luptă în prezent pe front ar putea părăsi armata "după 36 de luni" de serviciu militar, adică în anul 2025 şi doar în două condiţii: dacă nu există escaladare pe front şi dacă are cine să-i înlocuiască. El a avertizat, însă, că acest obiectiv ar putea fi foarte greu de atins, având în vedere realitatea de pe teren.
Înaltul oficial ucrainean a subliniat, de asemenea, că nu depinde de Forţele Armate ale Ucrainei să evalueze alegerea ucrainenilor aflaţi în prezent în străinătate.
Ministrul apărării ucrainean Rustem Umerov a declarat anterior într-un interviu acordat presei germane că Ucraina ar putea încerca să-i mobilizeze şi pe aceştia, deşi în prezent nu există un astfel de mecanism.
"Poziţia noastră este destul de simplă: avem nevoie de obuze, avem nevoie de arme, avem nevoie de oameni. Toate aceste lucruri sunt puse în aplicare de organele competente'', a insistat Zalujnîi.
Guvernul ucrainean a trimis deja parlamentului două proiecte de lege pentru îmbunătăţirea procesului de mobilizare, care are în vedere scăderea vârstei de recrutare la 25 de ani, cu doi ani mai puţin decât în prezent, şi măsuri împotriva celor care încearcă să evite recrutarea, inclusiv prin notificarea electronică a citaţiilor.
"Toată lumea trebuie să apere Ucraina", nu doar cei care s-au alăturat armatei în 2022-2023, a subliniat Zalujnîi.
Situația din Marinka și Avdiivka, la 14 decembrie 2023. Foto: ISW
În fine, şeful forţelor armate ale Ucrainei a recunoscut marţi că trupele ucrainene s-au retras la periferia oraşului Mariinka, deşi unităţi rămân încă în nordul oraşului distrus.
"Stradă după stradă, bloc după bloc sunt distruse. Luptătorii noştri sunt atacaţi. Iar faptul că acum ne-am retras la periferia Mariinka şi în unele locuri am stabilit deja poziţii în spatele Mariinka nu mi se pare că poate provoca un protest public'', a explicat el. În ciuda acestui fapt, "în momentul vorbirii" mai există unităţi "în partea de nord" a Mariinka, a subliniat el.
Zalujnîi a comparat atacul rusesc asupra oraşului din estul provinciei Doneţk cu distrugerea completă a oraşului Bahmut de către soldaţii ruşi.
"Protejăm fiecare palmă din pământul nostru, fiecare palmă, dar dacă obuzele inamice încep să împrăştie această bucată îngustă cu pietre, pământ şi soldaţi de-ai noştri, atunci vieţile soldaţilor noştri sunt mai importante pentru noi", a spus el. "Războiul, din păcate, este aşa", a deplâns comandantul şef al Forţelor Armate ucrainene.
Moscova speră că o eventuală cucerire a Mariinka, prima de la ocuparea Bahmutului, în mai, va deschide calea pentru întărirea asediului din jurul Avdivka, oraş din aceeaşi regiune care este principalul obiectiv al actualei ofensive ruse, care a început în octombrie.
Zalujnîi a promis că armata ucraineană va apăra pe cât posibil Avdivka, dar a reiterat că este importantă salvarea soldaţilor.
Înaltul comandant militar ucrainean a subliniat că "inamicul îşi poate concentra forţele, inclusiv artileria şi aviaţia, într-o direcţie sau alta şi se poate asigura că, în două sau trei luni, oraşul va arăta precum Bahmutul", redus la cenuşă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul este fundamental dispus să reia tratativele nucleare cu SUA, a scris în rețeaua X ministrul de externe de la Teheran, Abbas Araghchi, care i-a cerut totuși președintelui american Donald Trump să își modereze tonul declarațiilor, transmite Agerpres, care citează DPA.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
Imaginile din satelit ale mai multor uzine rusești de reparații de vehicule blindate sugerează că Rusia continuă să se bazeze pe reconstrucția vehiculelor sale blindate din epoca sovietică, scriu analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului.Moscova ajunge la fundul sacului cu vechituri. Blindatele sovietice din depozite sunt trimise obligatoriu în uzine pentru recondiționare
Cel puțin patru persoane au fost ucise și 17 rănite în atacuri cu rachete rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, vineri. Orașul Samar, situat în apropierea râului Dnipro, a fost cel mai grav afectat. Patru persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite în atac.
Coreea de Nord a desfăşurat deja 11.000 de soldaţi alături de Rusia în războiul de agresiune al acesteia în Ucraina, a declarat vineri ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, citat de Agerpres și EFE.
Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, în cadrul unui briefing cu presa la care a participat și DefenseRomania, a subliniat importanța sistemelor antiaeriene pentru țara sa, în contextul în care ocupantul rus nu doar că continuă atacurile asupra populației civile ucrainene, dar acestea s-au înmulțit în ultimul timp. În acest sens, inclusiv sistemul Patriot donat Ucrainei de către România, contribuie la salvarea de vieți omenești.
Iranul a afirmat joi că nu există încă niciun "plan" pentru a relua negocierile privind programul său nuclear cu Statele Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat discuţii "săptămâna viitoare", notează Agerpres și AFP.
Un total de 12 bombe ghidate de precizie GBU-57 MPO, concepute pentru a distruge ținte subterane, au fost utilizate de Forțele Aeriene Americane într-un atac asupra instalației nucleare iraniene de la Fordow, a declarat joi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Americane, Dan Caine.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a cerut luni răsturnarea actualului regim de la Teheran și s-a oferit să fie noul lider interimar al țării.
Atacul aerian american din noaptea de 22 iunie - faza principală a Operației Midnight Hammer (Ciocanul de la miezul nopții) - a fost o lovitură aeriană fără precedent, pregătită timp de ani de zile însă ajustată cu mai multe măsuri de mascare menite să ofere elementul de surpriză esențial unor astfel de operații.
Instalația nucleară iraniană de la Fordow a fost lovită din nou luni într-un atac al aviației militare israeliene, scrie presa iraniană, preluată de Jerusalem Post. Atacul vine la o zi după ce SUA au lovit aceeași țintă cu bombardiere strategice B-2.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
