A fost sau n-a fost? - asta pare să fie principala întrebare cu privire la traiectoria rachetelor Kalibr lansate de Rusia, despre care Ucraina spune că au survolat spațiul aerian al României, iar Bucureștiul susține că rachetele de croazieră au zburat la 30 de km de frontiera țării noastre cu R. Moldova.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat despre atacul Rusiei de astăzi cu rachete și insistă că reprezintă o provocare pentru NATO și securitatea colectivă.
”De azi dimineață, inamicul a lansat cel puțin 70 de rachete într-un alt atac în masă. Cel puțin 60 de rachete au fost doborâte.”, spune Zelenski.
Președintele susține că mai multe rachete rusești au trecut prin spațiul aerian al Moldovei și României, relatează Agerpres.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Yuriy Ignat, insistă că, potrivit echipamentelor radar ucrainene, 2 rachete ale Federației Ruse, lansate asupra Ucrainei pe 10 februarie, au zburat în spațiul aerian al Moldovei și României.
„Există date radar, mijloace de control obiectiv. Bineînțeles că și țările membre NATO au observat această situație. Cred că vor exista materiale care să confirme acest lucru (date de la sistemele de supraveghere, radare – n.red.). Vom aștepta apariția materialelor care să demonstreze că aceste rachete (una sau mai multe) au survolat spațiul NATO. Conform datelor noastre, două rachete Kalibr au fost observate prin mijloace radar”, insistă oficialul, citat de UPravda.
Radar fix TPS-117, aflat în dotarea Armatei Române
Sistemul de supraveghere aeriană al Forțelor Aeriene Române a detectat vineri, 10 februarie, o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, cel mai probabil o rachetă de croazieră, care a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei, Republicii Moldova și a reintrat în spațiul aerian ucrainean fără să intersecteze, în niciun moment, spațiul aerian al României.
Cel mai apropiat punct al traiectoriei țintei de spațiul aerian al României a fost înregistrat de sistemele radar la aproximativ 35 kilometri Nord-Est de graniță.
Autoritățile române au aplicat toate procedurile standard de la momentul detectării lansării țintei și până la clarificarea completă a acestei situații. În plus, la ora 10.38, două aeronave MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene Române din serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO, care se aflau în acea perioadă într-un zbor de exercițiu, au fost redirecționate către zona de Nord a României pentru a suplimenta opțiunile de reacție.
După aproximativ două minute situația a fost clarificată, iar cele două aeronave și-au reluat misiunea inițială.
Forțele Aeriene Române monitorizează permanent, în cooperare cu forțele Aliate, spațiul aerian național și zona din proximitate.
În seara zilei de 9 februarie și în dimineața zilei de 10 februarie, forțele antiaeriene ucrainene au doborât 61 de rachete de croazieră din 71 ((Kh-101/Kh-555 – 43, Kalibr – 28).
Un total de 106 rachete (rachete de croazieră, 35 de rachete ale sistemului S-300 și 7 drone de tip Shahed) trase de Rusia asupra Ucrainei, susțin oficialii de la Kiev.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Au fost reținuți foști comandanți - doi generali și un colonel în Armata Ucrainei. Anchetatorii consideră că ofițerii de rang înalt nu au pregătit apărarea zonelor de frontieră și au pierdut controlul bătăliei din regiunea Harkiv. Acest lucru a dus la pierderi în rândul armatei ucrainene și la capturarea zonelor populate de către inamic.
O serie de explozii au izbucnit în orașul rus Kazan , instalațiile militare au fost atacate de „drone necunoscute”.
Potrivit agențiilor de presă internaționale, Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.01.2025, că trupele ruse au capturat localitatea Vozdvyzhenka din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, Moscova a informat că trupele sale au ocupat încă două localități din aceeași zonă, și anume Vremivka și Petropavlivka.
Forțele ruse au recucerit aproape două treimi din teritoriul pe care Ucraina l-a capturat în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat vineri, 17.01.2025, de către Ministerul rus al Apărării. Potrivit Reuters, declarația Moscovei nu poate fi verificată din surse independente.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Se pare că soldații nord-coreeni trimiși pe câmpul de luptă din regiunea Kursk din Rusia nu sunt chiar atât slab antrenați pe cât se spera la început.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a menționat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Kievul ar solicita desfășurarea trupelor unor țări occidentale, inclusiv Lituania.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Jurnalul oficial al Ministerului rus al Apărării, „Colecția Armatei”, a publicat, pe 13 ianuarie, un articol prin care propune acordarea soldaților ruși, care participă la asalturile împotriva pozițiilor inamice, a unei insigne speciale, după modelul Forțelor Armate ale Germaniei naziste, potrivit publicației rusești de opoziție Meduza.
În dimineața zilei de 15.01.2025, trupele ruse au declanșat un atac masiv cu rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, după ce pe timpul nopții au fost întrebuințate preponderent drone kamikaze. La loviturile aeriene au participat bombardiere cu rază lungă de acțiune, dar și alte tipuri de avioane dotate cu rachete hipersonice și de croazieră.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
Când Statele Unite au început să trimită APC-uri M113 din stocul Gărzii Naționale în Ucraina aflată în conflict în aprilie 2022, atât mass-media ucraineană, cât și cea rusă au vorbit despre asta ca fiind încă un caz în care Washingtonul și-a trimis „gunoiul” la Kiev. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, acești transportatori sunt foarte apreciați pe frontul de luptă.
Surse ruse și ucrainene raportează că a avut loc un atac cu rachete și drone asupra Uzinei chimice Bryansk din Rusia. Potrivit diferitelor surse, atacul a implicat utilizarea sistemul de rachete tactice ATACMS livrat de SUA.
Armata rusă a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în Crimeea pentru a proteja obiective militare cheie, expunând astfel alte părți ale frontului, potrivit agenților mișcării de partizani ucraineni „Atesh”. Luni, într-o postare pe rețelele de socializare, partizanii au declarat că au efectuat o recunoaștere a aerodromului militar „Hvardeyskoye” de lângă Simferopol, pe care rușii îl folosesc acum intens pentru operațiuni ale aviației de luptă, dar și pentru logistică în Crimeea.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți desfășurați în lupta împotriva Ucrainei este probabil să depășească 3.000, din care peste 300 morți și 2.700 răniți. Potrivit Reuters, acest lucru a fost declarat astăzi de un parlamentar sud-coreean, referindu-se la informațiile furnizate de serviciul secret sud-coreean NIS.
Canalele mass-media ruse au publicat recent un videoclip despre care se credea inițial că arată o lovitură aeriană rusă reușită asupra unui „sistem radar de fabricație occidentală” operat de forțele ucrainene.
Forțele speciale ucrainene au distrus un tanc M1A1 Abrams pentru a preveni capturarea acestuia de către ruși, în contextul unui atac rusesc asupra liniilor ucrainene de aparare. Această ofensivă rusă, care a implicat aproximativ 50 de vehicule blindate, a fost probabil o încercare de a perturba o contraofensivă ucraineană desfășurată în aceeași perioadă. Atacul trupelor ruse s-a soldat cu pierderi semnificative, ucrainenii raportând 45 de soldați ruși uciși și 53 răniți. În timpul acțiunilor de distrugere a coloanei ruse de blindate, o echipă de drone ucrainene a lovit accidental unul dintre tancurile M1A1 Abrams ale Brigăzii 47 Mecanizate, incidentul fiind surprins și distribuit pe rețelele sociale.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că trupele sale au luat prizonieri doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk, care au fost transferați la Kiev unde sunt interogați, transmit Agerpres și France Presse.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 09.01.2025, preluând o informație de la Reuters, că, de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape trei ani, trupele ruse au folosit peste 51.000 de bombe de aviație dirijate.
România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că a discutat vineri cu omologul său american Joe Biden căruia i-a mulţumit pentru "sprijinul său neclintit", cu mai puţin de două săptămâni înainte de a preda puterea republicanului Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Olanda a livrat Ucrainei avioane F-16 suplimentare, a raportat joi de Ministerul Ucrainean al Apărării, care nu a precizat câte echipamente a primit, relatează Reuters.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Forțele Aeriene Poloneze au realizat o etapă importantă în cadrul eforturilor lor de modernizare. Astfel, pe 31 ianuarie 2025 un pilot polonez a zburat pentru prima dată cu un avion de vânătoare stealth F-35A Lightning ÎI deasupra bazei Fort Smith din Arkansas. Acest zbor istoric marchează intrarea oficială a Poloniei în grupul select de state care operează avioane stealth de generația a V-a, F-35A jucând un rol esențial în strategia de apărare aeriană a țării și sporind interoperabilitatea cu forțele NATO.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Compania Lockheed Martin a anunțat, la 31 ianuarie 2025, că U.S. Navy a făcut o modificare importantă, în valoare de 383 de milioane de dolari, contractului deja atribuit care vizează continuarea dezvoltării rachetei balistice Trident II Strategic Weapons System (SWS). Contractul va spori capacitățile rachetei Trident II D5 și îi va prelungi durata de viață operațională, asigurându-se că aceasta rămâne o piatră de temelie a capacităților de descurajare strategică a Marinei Statelor Unite.
Primele avioane franceze Mirage 2000 au fost deja livrate în Ucraina, după cum a anunțat pe 6 februarie ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
Gărzile Revoluţionare din Iran au primit în dotare prima navă capabilă să lanseze drone şi elicoptere pe mare, a informat joi agenţia de presă semi-oficială Tasnim, citată de Reuters.
Rachetele nord-coreene lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei au devenit mai precis, raportat la luna decembrie. Cea mai probabilă cauză pentru aceste progrese este că Phenianul folosește războiul din Ucraina ca teren de testare în condiții reale de luptă, pentru a-și îmbunătăți armele.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Compania rusă Uralvagonzavod a prezentat un material video cu primul tanc T-90M „Proryv” echipat cu noul sistem de protecție activă Arena-M.
Joi seară, armata ucraineană a lovit un aerodrom militar rus din regiunea Krasnodar, de pe care ocupanții ruși lansează drone Shahed, arată Statul Major ucrainean.
Canalul Panama a dezmințit miercuri anunțul făcut cu puțin timp înainte de executivul american că statul Panama ar fi acceptat să nu mai taxeze tranzitul navelor sale, anunț venit după vizita secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, pe fondul presiunilor făcute de președintele american Donald Trump, informează Agerpres și EFE.
Administrația președintelui american Donald Trump este divizată cu privire la modul în care trebuie sa puna capăt războiului din Ucraina, a relatat NBC News la 5 februarie. Citând oficiali americani și ucraineni, postul de televiziune a declarat că trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, și consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, fac presiuni pentru ca administrația de la Casa Albă să își folosească influența asupra Rusiei pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să renunțe.
În ciuda faptului că Germania nu este doar unul dintre fondatorii proiectului european ELSA (European Long-Strike Approach) pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, ci și inițiatorul, nu există prea multe ca acest proiect sa continue. Mai ales că raza de acțiune dorită, după cum arată proiectul, ar trebui să fie de 2 000 km, iar probabilitatea ca o racheta de croazieră europene să atingă astfel de parametri este discutabilă.
Departamentul american Apărării elaborează planuri de retragere a tuturor trupelor americane din Siria, după cum au declarat marți doi oficiali militari pentru NBC News. Președintele Donald Trump și oficialii apropiați și-au exprimat recent interesul pentru a scoate trupele americane din Siria, au declarat oficialii, ceea ce a determinat Pentagonul să înceapă să elaboreze planuri pentru o retragere completă în 30, 60 sau 90 de zile.
Potrivit Departamentului american al Apărării, la 23 ianuarie 2025, primul F-16 Block 70 echipat cu sistemul de război electronic Viper Shield a zburat pentru prima dată de la Baza Aeriană Edwards, California. Acest test face parte dintr-o evaluare continuă a capacităților sistemului și a integrării acestuia cu platforma F-16, care va permite implementarea operațională viitoare de către numeroși clienți internaționali.
Navele oficiale ale statului american vor putea folosi gratuit Canalul Panama, a anunţat miercuri Departamentul de Stat, pe fondul ameninţărilor din partea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra căii maritime strategice, notează Agerpers și AFP.
Directorul Întreprinderii de aviație din Komsomolsk pe Amur (KnAAZ) din Federația Rusă, Yuri Kondratyev, a declarat, pe 05.02.2025, că, în cursul acestui an, vor fi asamblate primele două prototipuri ale avionului de luptă monomotor Su-75 Checkmate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Ieri a fost adoptat bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) iar ministrul Angel Tîlvăr a declarat presei după ședință că și anul acesta sunt alocați 30% din buget înzestrării Armatei României.
Compania AeroVironment (AV), un furnizor global de sisteme robotice inteligente, a anunțat recent că a primit cea de-a treia comandă de livrare, în valoare de 288 de milioane de dolari, pentru sistemele de muniție Switchblade. Această comandă face parte dintr-o solicitare a armatei SUA pentru sisteme letale fără pilot (LUS).
Excelența Sa Adrian Zuckerman și Andrei Caramitru, analist economic, vor discuta despre actualitatea economică și globală.
Forțele navale americane au testat cu succes sistemul laser de înaltă energie numit HELIOS, pe una dintre navele sale de război, în anul fiscal 2024, au anunțat mai multe publicații de apărare din SUA.
Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.
Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
