Subiectul ajutorului militar al României pentru Ucraina a fost dezbătut intens în ultimii ani.
Venit la MApN de câteva săptămâni, Ionuț Moșteanu confirmă că țara noastră ajută militar Kievul. ”România a ajutat mult Ucraina cu tehnică militară de tip sovietic. Chiar în curând o să plece un nou transport către ucraineni”, spune oficialul, care lasă să se înțeleagă că abordarea României pe acest subiect s-ar putea modifica.
Ministrul crede că decizia autorităților române de a secretiza ajutorul militar a fost influențată și de contextul electoral din România ultimilor ani.
E posibil ca acesta să fie motivul principal pentru care autoritățile române au refuzat cu obstinație să publice aspecte legate de ajutorul militar, dar asta a dăunat în primul rând țării noastre.
Lansatoare românești APR-40, transportate de o garnitură de tren CFR Marfă către Ucraina
1. Pe plan intern, lipsa oricărei informații privind ajutorul militar acordat Ucrainei a alimentat tot soiul de teorii ale conspirației, generate de propaganda rusă, care se bazau pe principiul ”politicienii vând țara ucrainenilor, iar populația nu știe nimic”.
Nu e clar dacă decizia este manifestarea unei ”culturi instituționale” super-rigide și secretomane sau măsura a fost luată politic, din perspectivă strategică.
2. Efectul extern a fost că, prin tăcerea pe subiectul livrărilor militare, România și-a cam tăiat din start șansele de negociere.
Refuzul de a comunica public ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut considerabil capacitatea României de negociere cu partenerii europeni și americani, iar două exemple sunt edificatoare pentru posibile oportunități pierdute: Patriot și Ringtausch.
Cazul Patriot arată că România poate să negocieze o compensare pentru armamentul livrat, iar aici a fost vorba chiar de un sistem nou și modern, cumpărat cu fonduri nerambursabile de la partenerii americani și europeni.
Tancuri Leopard elvețiene
În schimb, Ringtausch e fix genul de exemplu de ”așa ar fi fost dacă”.
Ringtausch (trad. aprox. „schimb în cerc”) este un mecanism creat de Germania pentru a sprijini Ucraina.Țări precum Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Polonia au trimis Ucrainei echipament de tip sovietic, iar Germania compensează aceste țări cu armament mai modern, de tip NATO.
Spre exemplu, Cehia a donat echipamente militare și muniții de tip sovietic în valoare de peste 7,3 miliarde de coroane (aprox 320 milioane USD). În schimb, ”valoarea de achiziție a echipamentului militar primit drept compensație este de 19,2 miliarde de coroane (aprox 835 milioane USD)”, arată Ministerul ceh al apărării. Lista include tancuri Leopard 2A4 Germania, iar SUA vor dona Cehiei șase elicoptere de atac Viper și două elicoptere Venom multifuncționale.
Deși imperfect, mecanismul Ringtausch rămâne semnificativ mai eficient decât sprijinul oferit Kievului, în mod netransparent, în spatele ușilor închise.
3. Și apropo de transparență, poate că și atitudinea societății ucrainene față de România (și implicit față de persoanele aparținând minorității române din Ucraina) ar fi alta dacă s-ar cunoaște angajamentul real al Bucureștiului față de războiul legitim de apărare al țării vecine.
Amintim aici un sondaj efectuat de ucraineni în 2023, din care reiese că 49,5% dintre ucraineni au o atitudine pozitivă față de România.
În schimb, aproape două treimi (66%) dintre ucraineni aveau o atitudine pozitivă față de Polonia, o țară care a făcut mereu public sprijinul său, chiar dacă Varșovia se află într-o poziție geostrategică cel puțin la fel de complicată ca România.
***
TAB-71M / Twitter, Oryx
Până una alta, singurele indicii cu privire la ajutorul militar românesc vin fie din imaginile de pe front, fie dinspre oficialii de la Kiev. În octombrie 2023, Zelenski sublinia că România a furnizat 15 tranșe de sprijin militar Ucrainei.
Potrivit imaginilor de pe front, ucrainenii au primit din partea României lansatoare APRA-40 de 122 mm - care au stat și la baza dezvoltării viitoarelor LAROM - și numeroase cantități de muniție de 152 mm și 122 mm, blindate TAB-71 amfibii, obuziere, aruncătoare de grenade AG-7 și AG-9 precum și mitraliere grele DshKM de 12.7 mm, plus multe altele.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Planul de pace pentru Gaza al președintelui american Donald Trump servește intereselor israeliene și ignoră interesele poporului palestinian, a declarat pentru BBC, sub condiția anonimatului, un înalt oficial al Hamas, adăugând că este probabil ca conducerea grupării să îl respingă.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a felicitat marţi pe cetăţenii săi cu ocazia celei de-a treia aniversări de la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, care în Rusia este sărbătorită ca ziua reunificării cu aceste teritorii, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Comunitatea ucraineană din București va organiza, pe 1 octombrie, de la ora 19:30, în Piața Constituției, un eveniment dedicat Zilei Apărătorilor și Apărătoarelor Ucrainei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Atacurile aeriene rusești executate în noaptea de 28 septembrie asupra Kievului au avariat clădirea secției consulare a Ambasadei poloneze din capitala ucraineană, a confirmat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Decclarațiile acestuia au fost preluate de agenția de presă slovacă TASR de la agenția PAP.
În noaptea de 28 septembrie, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv combinat asupra unor ținte de pe teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev. Acesta a inclus zeci de lovituri asupra țintelor din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit celor mai recente date, cel mai mare număr de lovituri a fost efectuat asupra țintelor din Kiev și împrejurimile sale.
Ministerul rus al Apărării a publicat joi (25.09.2025) o schemă a teritoriilor eliberate în Ucraina până la 24 septembrie. Aceasta arată avansul trupelor ruse în 2025 și teritoriul total „eliberat”, adică ocupat, în zona așa-numitei operații militare speciale - acțiunea militară de agresiune prin invadarea Ucrainei pe scară largă în 24 februarie 2022.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apărut în emisiunea „The Axios Show” în marja Adunării Generale a ONU de la New York, unde i-a spus gazdei Barak Ravid că nu are nicio intenție să rămână în funcție dacă se ajunge la o înțelegere cu Moscova. De asemenea, a promis că va solicita parlamentului ucrainean să organizeze alegeri după ce se va ajunge la un posibil armistițiu.
Campania forțelor speciale ucrainene, de degradare a capabilităților militare rusești din Crimeea, s-a intensificat în ultimele zile. Cea mai recentă misiune a militarilor ucraineni din Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării s-a finalizat cu distrugerea altor avioane și a unor radare de coastă.
În data de 24 septembrie, Armata rusă a lansat un atac de precizie cu două rachete balistice Iskander asupra unei unități de instruire a Forțelor Terestre Ucrainene. Incidentul, confirmat de Forțele Armate ale Ucrainei, a cauzat victime, atât morți, cât și răniți, readucând în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii militare a Kievului.
Agenția de presă Tass a informat că, pe 24.09.2024, armata ucraineană a lovit centrul orașului rusesc Novorossiysk. Rușii acuză că atacul a avut loc în mijlocul zilei de lucru.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Forțele rusești și-au schimbat strategia în ultimele luni, trimițând drone pentru a ataca vehiculele de pe rutele de aprovizionare ucrainene, a relatat The Wall Street Journal, ceea ce face ca drumurile aflate la o distanță de până la 30 de kilometri de linia frontului, considerate odinioară sigure, să devină aproape la fel de periculoase ca tranșeele.
Noile autorități siriene, conduse de președintele interimar Ahmed al-Shara'a, au programat pe 5 octombrie primele alegeri, de la răsturnarea lui Bashar al-Assad, pentru desemnarea membrilor Consiliului Popular, parlamentul unicameral al țări
Un eventual acord privind restituirea fostei baze aeriene americane Bagram este "imposibil", a declarat guvernul taliban de la Kabul. Poziția vine după ce preşedintele american american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni dacă acesta refuză, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Într-un articol publicat joi, agenția de presă americană Bloomberg a semnalat faptul că forțele ruse, care se luptă să câștige teren în Ucraina, trimit trupe și provizii prin conducte de gaz goale, pentru a evita atacurile mortale cu drone.
Președintele american Donald Trump s-a declarat la Londra dezamăgit de omologul său rus Vladimir Putin, întrucât a crezut că va putea negocia cu acesta încheierea războiului în Ucraina, dar nu a reușit, relatează agențiile Agerpres, AFP și EFE.
Situația de pe front rămâne în continuare cel mai bun predictor despre cursul războiului ruso-ucrainean.
Așa cum în primăvara acestui an discuțiile ruso-americane la nivel înalt dădeau speranțe de pace în timp ce realitatea războiului spunea opusul, în prezent se observă o evoluție similară cu cea din urmă cu aproape șase luni.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat lovirea rafinăriei de petrol din Volgograd. Această fabrică este cel mai mare producător de produse petroliere (carburanți și lubrifianți) din Districtul Federal de Sud al Federației Ruse.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Serviciul Român de Informații (SRI), în colaborare cu mai multe instituții naționale și parteneri externi, a dejucat o operațiune de sabotaj plănuită pe teritoriul României, ce ar fi fost coordonată direct de serviciile secrete ruse. Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți după ce au depus la un sediu al companiei de curierat Nova Post din București colete ce conțineau dispozitive incendiare sofisticate.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Suntem, fără doar și poate, martorii unei subtile, dar profunde, reconfigurări a arhitecturii încrederii în cadrul comunității de informații occidentale. Mărturiile publice ale șefilor celor două servicii secrete cheie din Olanda- General Intelligence and Security Service (AIVD), prin vocea lui Erik Akerboom, și Military Intelligence and Security Service (MIVD), prin Peter Reesink - semnalează o fisură strategică în relația transatlantică tradițională.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
