"Republica Moldova a semnat în 2014 acordul de asociere în Uniunea Europeană (UE). De asemenea, a semnat şi acordul de liber schimb comprehensiv şi aprofundat cu UE. Din acel moment, pe durata a 10 ani, comerţul nostru cu România s-a triplat, de la un miliard de euro la trei miliarde de euro. Aceste două acorduri, printre multiple sale prevederi, are şi una foarte importantă pentru statele noastre: aderarea Republicii Moldova la piaţa economică unică a Uniunii Europene.
În termeni reali, acest lucru înseamnă integrarea economică cu România, cu piaţa economică României, respectiv crearea unei pieţe economice, unice, comune între Republica Moldova şi România. Şi acest lucru se întâmplă. Cifrele comerciale demonstrează acest lucru. România a devenit astăzi primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând cu mult, cu foarte mult, Federaţia Rusă şi alte state partenere ale Republicii Moldova", a precizat, citat de Agerpres, Victor Chirilă, la Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată colaborării comercial - economice dintre România şi Republica Moldova.
Acesta a afirmat că România a investit peste 400 de milioane de euro în Republica Moldova, în timp ce în ţara noastră investiţiile moldoveneşti au depăşit 80 de milioane de euro.
"România este şi primul investitor, în ghilimele, străin în Republica Moldova. Peste 400 de milioane de euro, companiile, investitori privaţi din România au investit în Republica Moldova, dar acest lucru se întâmplă şi invers din Republica Moldova în România. Până în prezent, investitorii din Republica Moldova au investit, conform datelor oficiale, peste 80 de milioane de euro. Dacă avem în vedere faptul că mulţi cetăţeni din Republica Moldova îşi înregistrează firmele şi activităţile lor aici, în România, în baza paşaportului românesc, putem spune că această sumă este mult mai mare", a spus ambasadorul.
În opinia sa, această integrare a celor două state a accelerat foarte mult chiar şi în contextul războiului din Ucraina, "în aceste condiţii regionale deloc simple", iar acest lucru se vede şi în sectorul energetic.
"România este astăzi prezentă cu Transgaz prin administrarea conductei Iaşi-Ungheni-Chişinău, dar şi prin administrarea reţelelor de gaze naturale care aprovizionează oraşe şi sate din Republica Moldova. Acest lucru s-a întâmplat în toamna anului trecut, până atunci, Moldova-Gaz, filiala Gazprom, administra aceste reţele. De azi înainte, Transgaz este cel care administrează. Acest lucru s-a întâmplat din nou datorită aşa-zisului pachet 3 energetic al Comunităţii Energetice Europene, la care noi am aderat", a subliniat Chirilă.
El a menţionat şi memorandumul semnat anul trecut cu România pentru alte proiecte energetice, respectiv construirea unei centuri de gaze naturale în jurul Chişinăului şi linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava.
"Anul trecut, în decembrie 2023, am semnat un memorandum în care am agreat alte proiecte energetice, printre care să construim o centură de gaze naturale, o conductă care va înconjura Chişinău şi va fi o prelungire a conductei Iaşi-Ungheni-Chişinău. De asemenea, am convenit să construim linia de înaltă tensiune Bălţi-Suceava. Suntem în negocieri cu autorităţile din România, cu companii din România, să preia o parte din reţeaua electrică a Republicii Moldova în nordul statului nostru. Dacă se va întâmpla acest lucru, cred va fi cea mai importantă investiţie strategică în Republica Moldova", a adăugat diplomatul moldovean.
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova în România a subliniat şi importanţa acordurilor semnate în domeniul modernizării infrastructurii rutiere.
"Am semnat o serie de acorduri foarte importante în domeniul modernizării infrastructurii noastre rutiere. Până în 2030 planificăm să renovăm sau să construim nouă poduri care vor uni statele noastre peste Prut. De asemenea, vom construi, vom conecta autostrăzile noastre şi vom moderniza liniile de cale ferată care ne unesc. Acest lucru se va întâmpla şi cu investiţiile din România, dar şi cu investiţiile din Uniunea Europeană, la care Republica Moldova împreună cu România vor avea un un acces tot mai mare", a susţinut acesta.
Nu în ultimul rând, Victor Chirilă a transmis că această interconectare între România şi Moldova are nevoie de investiţii majore în sectoare cheie, precum infrastructura rutieră, infrastructura energetică şi construirea unei pieţe de capital comune.
"Ce vreau să spun? Suntem în momentul când această interconectare, interdependenţă, are nevoie de un nou impuls, de investiţii majore în sectoare cheie. Şi aceste sectoare cheie sunt infrastructura rutieră, infrastructura energetică şi de asemenea construirea unei pieţe de capital comune între statele noastre. Suntem la acest ultim capitol la început de cale, am demarat discuţiile, dar este important ca să mobilizăm capitalul nostru comun, pentru a realiza această reîntregire a economiei noastre. Doar astfel, Republica Moldova va deveni mai prosperă. Doar astfel, Republica Moldova va deveni mult mai stăpână pe politica sa internă şi externă. Doar astfel vom fi împreună, construind o temelie solidă pentru viitorul nostru comun", a concluzionat ambasadorul Republicii Moldova în România.
Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România, a organizat marţi Ziua Oportunităţilor de Afaceri dedicată colaborării comercial - economice dintre România şi Republica Moldova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Peste 250 de cetățeni și rezidenți canadieni au semnat o petiție prin care solicită revocarea cetățeniei canadiene a miliardarului Elon Musk, acuzându-l că ar acționa împotriva intereselor naționale ale țării. Răspunsul lui Musk: „Canada nu este un stat real” (n.r. - artificial).
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Germania a confiscat un tanc petrolier învechit găsit plutind în derivă în largul coastei sale de nord în ianuarie, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" folosită de Moscova pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, a informat vineri revista Der Spiegel, citând surse de securitate, relatează Agerpres și Reuters.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Fiecare gospodărie franceză ar trebui să primească în această vară un manual de supraviețuire cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru amenințarea de război, criză de sănătate sau dezastru natural. Polonia pregătește și ea un fel de „ghid de criză” pentru cetățenii săi.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Ministerul de Externe rus a declarat miercuri că poliția din Republica Moldova a încălcat protocolul diplomatic prin blocarea intrărilor în ambasada sa din Chișinău, informează Agerpres și Reuters.
Departamentul american al Apărării intenționează să reducă numărul de soldați de la baza Guantanamo cu până la jumătate.
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
României îi vor fi transferate definitiv avioanele F-16 Fighting Falcon pe care Olanda le-a dislocat aici, ca parte a Centrului de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, republicanul Roger Wicker, a criticat, joi, conducerea „la nivel mediu” a Pentagonului pentru că vehiculează un plan de reducere a numărului de militari americani din Europa, avertizând, totodată, că amenințarea rusă nu poate fi ignorată.
Administrația Trump 2.0 a anunțat un război comercial al SUA împotriva întregii lumi prin impunerea de tarife mai multor state, inclusiv aliate, tarife ce se încep de la 10% și pot ajunge chiar și la 34%. E ceea ce președintele Donald Trump a numit „Ziua Eliberării”. Dar efectul pe termen mediu va lovi și industria de apărare din State.
Obuzierele autopropulsate coreene de 155 mm de tip K9 Thunder sunt alegerea pe care mai multe state din Flancul Estic și Nordul Europei au făcut-o pentru contracararea amenințării ruse. Inclusiv România.
S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu e de părere că noua strategie a SUA ar putea împinge aliații către parteneriate cu alte state, parteneriate care erau aproape de neimaginat în urmă cu câteva luni.
Un material video cu un Su-35, zburând foarte aproape de un F-35 american, a fost dat publicității recent. Materialul datează dintr-o misiune deasupra Arcticii, cel mai probabil în luna februarie. Imaginile sunt suprinse din cockpitul unui avion rusesc Su-35, cel mai promovat avion al industriei aeronautice din Rusia.
Relocarea bateriilor Patriot din Coreea de Sud în Orientul Mijlociu constituie un alt semn care indică pregătirile pentru o lovitură asupra instalațiilor nucleare iraniene, dar cu prețul slăbirii protejării aliatului său din Asia de Est. Necesitatea unei apărări antirachetă suplimentare a bazelor sale militare din Orientul Mijlociu împotriva rachetelor balistice a forțat Pentagonul să decidă relocarea bateriilor Patriot PAC-3 de la USFK din Coreea de Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Un lunetist ucrainean a eliminat un infanterist rus cu un singur glonț tras cu o pușcă de calibrul 12,7 mm, aflat la o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Înregistrarea video și detaliile referitoare la modul în care a fost realizată acesta împușcătura au fost publicate pe canalul Gray Area Group.
Regatul Unit se află în plin proces de dezafectare a avioanelor Eurofighter Typhoon, care sunt versiunea cea mai veche denumită Tranche 1. Posibilitatea ca acestea să fie folosite pentru a consolida capabilităţile Forțele Aeriene Ucrainene a fost discutată de mai multe ori, dar ultima poziție cunoscută a Londrei rămâne neschimbată - acestea nu vor fi transferate în Ucraina. Un articol publicat de The Times a evidențiat adevărata soartă a acestor aeronave, explicând perfect această decizie.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Generalul Christopher Cavoli, vorbind în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, a descris Rusia drept un negociator extrem de strategic și deliberat, în contextul intensificării eforturilor SUA de a negocia o încetare a focului în Ucraina.
În cadrul Conferința McAleese privind programele de apărare ale SUA, organizată la Washington pe 18 martie 2025, comandantul Comandamentului strategic al SUA (Stratcom), generalul de aviație Anthony J. Cotton, a tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea modernizării rapide a triadei nucleare americane, avertizând că un mediu de securitate globală fără precedent, caracterizat prin extinderea capacităților mai multor state care dispun de arme nucleare (precum China și Rusia), nu lasă timp de pierdut.
Turcia a demarat o campanie îndrăzneață menită să impună controlul asupra bazei aeriene T-4 din centrul Siriei, un obiectiv strategic situat în apropierea orașului antic Palmyra, intenționând să desfășoare acolo sisteme avansate de apărare aeriană și drone, potrivit unor surse citate de cotidianul Middle East Eye.
După aproape 12 ani, compania suedeză Saab a reușit să spargă gheața și să vândă avioane de luptă JAS 39 Gripen.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Forțele Armate americane au desfășurat, recent, cele mai avansate avioane de luptă ale sale în Orientul Mijlociu, în timp ce continuă să lovească rebelii Houthi din Yemen, o grupare teroristă susținută de Iran care atacă nave comerciale în Marea Roșie, potrivit mai multor colaboratori ai Congresului.
Pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene Bulgare au marcat un moment istoric odată cu sosirea primului avion de vânătoare F-16 Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american, la Baza Aeriană Graf Ignatievo. Avionul a fost fabricat în SUA.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 04 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
