„Cum poate țara care a dat momentul 1956 (n.r. Revoluția maghiară împotriva sovieticilor) să fie atât de confortabilă azi cu Rusia lui Putin? Cum poate o țară să fie atât membră a Uniunii Europene, cât și în „război” cu Bruxellesul? Cum poate un aliat al Statelor Unite, acestea sunt cuvintele primului ministru maghiar, să fie și „adversarul” Americii? Cum poate o victimă constantă a agresiunii ruse să împiedice eforturile de a răspunde azi agresiunii ruse?”, și-a început discursul David Pressman, ambasadorul american.
Evenimentul la care a făcut referire ambasadorul SUA la Budapesta este Revoluția maghiară din 1956.
Revoluția Maghiară din 1956 a fost o revoltă populară împotriva regimului comunist din Ungaria și a influenței sovietice. A avut loc între 23 octombrie și 10 noiembrie 1956 și a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei de Est din perioada postbelică. Revoluția a început ca o mișcare studențească și s-a transformat rapid într-o revoluție națională care a fost în cele din urmă înăbușită brutal de intervenția militară sovietică.
David Pressman, ambasadorul SUA în Ungaria. Photo source: United States Department of State
În discursul său manifest șeful misiunii diplomatice americane la Budapesta a amintit de măsurile guvernului Orban împotriva celor ce se opun Fidesz - partidul de guvernământ - și s-a întrebat dacă Ungaria mai e azi o democrație în adevăratul sens al cuvântului.
El a denunțat măsurile represive împotriva celor ce se opun guvernului, panourile anti-europene pe care le întâlnești la tot pasul în Ungaria, retorica de „război” împotriva Occidentului, îndepărtarea Budapestei de SUA și UE și apropierea de Rusia și a atras atenția că dacă la început lumea considera retorica lui Orban ca fiind „simple cuvinte” azi devine tot mai clar că Ungaria a trecut și la fapte.
Redăm din discursul E.S. David Pressman, la Budapest Forum 2024:
„Totuși, implicarea limitată atât a Europei, cât și a Statelor Unite în ultimii 14 ani în Ungaria nu a condus la o criză de comunicare, ci la una democratică. A recunoaște acest lucru nu înseamnă că judecăm; este un fapt inevitabil pentru orice țară care de aproape un deceniu se află într-o „stare de urgență” continuă, permițând guvernului său să adopte legi ocolind Parlamentul.
Politica SUA obișnuia să accepte ideea că Ungaria spune una și face alta. Și acum le vedem pe cele două – a spune și a face – din ce în ce mai mult și îngrijorător fuzionând. Panourile publicitare anti-europene, titlurile și articolele din presa pro-guvernamentală din Ungaria nu mai sunt – dacă au fost vreodată – simple cuvinte, retorică politică, trucuri de comunicare. Sunt un braț al puterii de stat. Au un impact, un scop precis. Pe scurt, sunt politici și au impact asupra Alianței noastre și merită atenția noastră.
În 2014, când prim-ministrul Orbán a rostit un discurs în care a subliniat viziunea sa despre un stat iliberal în cadrul UE, unii s-au grăbit să spună că e doar retorică politică. Acum vedem clar că aceasta nu a fost o simplă retorică. Am ajuns într-un punct în care astăzi, la o conferință pentru democrație de la Budapesta – la fel ca la un summit al democrațiilor de la Casa Albă – tot mai mulți oameni se întreabă dacă Ungaria este încă o democrație. Aceasta este o întrebare la care, pentru un membru al UE și un aliat NATO, ar trebui să fie ușor de răspuns.
Sunt alții astăzi aici care pot descrie modul în care ar trebui să funcționeze democrațiile și să analizeze modul în care se descurcă Ungaria în funcție de diferite criterii de referință. Dar pe ce aș dori să mă concentrez sunt alegerile făcute astăzi de Ungaria și modul în care această realitate afectează Alianța noastră.
Dacă democrația cere ca cetățenii să se simtă confortabil să susțină sau să se opună în mod deschis politicilor propuse de liderii lor politici, atunci aceste acțiuni deliberate au pus Ungaria pe calea către o criză democratică. Controlul presei de către partidul de guvernământ și atacurile sale asupra societății civile au creat o atmosferă de teamă. În Ungaria, alegerea de a se angaja în dezbateri politice, în special de a se opune public partidului de guvernământ, a devenit din ce în ce mai existențială. Nu este o chestiune să-ți fie „frică” de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă vorbești – ci să cunoști costurile reale ale acestui lucru.
Aceste atacuri agresive ale presei controlate de guvern nu sunt „doar cuvinte”. Guvernul se află în spatele lor iar atacurile un efect dramatic oamenilor și vieții acestora.
Pentru că dacă vorbești, probabil vei deveni o țintă. Poți fi linșat public de minciuni pe primele pagini ale presei de guvernământ, supus campaniilor de calomnie online etc. (...) Cine ar alege de bunăvoie o astfel de cale? Să fii supus nu doar umilinței, ci și izolării și irelevantei? Este nevoie de un angajament excepțional față de conștiință, față de idealuri, față de valori. Dar într-o societate democratică, a-și spune liber părerea nu ar trebui să fie excepțional”.
Viktor Orban, bucuros după ce a primit un cadou de la fostul președinte american Donald Trump: ”Curierul ne-a adus un cadou”, a scris acesta pe Facebook
Valorile noastre nu sunt doar proiecții retorice pioase; nu sunt doar cuvinte. Ele sunt cimentul care leagă împreună cea mai puternică și de succes alianță de securitate din istorie. Guvernul ungar a înțeles asta cu ani în urmă, când s-a alăturat unor parteneriate bazate pe valori comune precum UE și NATO.
Democrațiile înțeleg asta. Azi ne întâlnim în timp ce în Statele Unite urmează alegeri prezidențiale. Voi lăsa pe alții să comenteze politica internă a SUA, inclusiv pe cei prezenți aici din guvernul ungar. Prim-ministrul Orbán nu a ascuns cine și-ar dori să câștige. Nu cred că servește la ceva transformarea SUA între o alegere între două personalități. Statele Unite au alianțe cu țări nu cu persoane. Iar ele vor exista indiferent dacă președintele SUA este republican sau democrat. Acest lucru se întâmplă și când Viktor Orbán și se va întâmpla și după ce nu va mai fi. Alianțele nu se bazează pe „simple cuvinte” între parteneri.
Dar, în ciuda discuțiilor despre hiper-raționalitate și gândire strategică, Fidesz (n.r. - partidul lui Orban) continuă aparent să riște relația cu Statele Unite pentru rezultatul alegerilor (n.r. - din SUA). Și dacă alegerile nu decurg așa cum speră ei, strategia lor este... să aștepte. Citând un înalt oficial: „Nu există niciun plan B”. O mulțime de cuvinte îmi vin în minte când mă gândesc la acest tip de abordare a relației noastre, dar „rațional” și „strategic” nu se numără printre ele.
Nesăbuința privind relația noastră bilaterală va schimba în mod inevitabil această relație, așa cum ceea ce ar fi putut fi considerate „simple cuvinte” au schimbat Ungaria.
Premierul Ungariei Viktor Orban, primit de președintele Rusiei Vladimir Putin. Photo source: Viktor Orban @OFFICIALFACEBOOK
În urmă cu exact șase luni, chiar în această sală, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aderarea Ungariei la Alianța NATO, am ținut o alocuțiune în care spuneam că Statele Unite își doresc o relație strânsă cu Ungaria bazată pe „transparență, dialog, nepartizanism și un angajament față de democrație”. Șase luni mai târziu, declarațiile și politicile acestui guvern ne-arătat clar ce s-a ales. Și nu s-a ales transparență, dialog, nepartizanism și angajament față de democrație.
Practic tot ce am descris azi în acest discurs – de la investigațiile controversatului Oficiului pentru Protecția Suveranității care „transparența”; la vizita la Moscova din acea „misiune de pace” la Putin, înainte de vizitarea aliaților Ungariei din Washington; la închiderea școlilor pastorului Iványi – totul s-a întâmplat în aceeași perioadă de timp: În ultimele șase luni. Nu în ultimul deceniu. Ci pe parcursul ultimei veri.
Trebuie să analizăm doar ultimele șase luni pentru admite că alibiul „sunt simple cuvinte” nu mai este valabil în fața aparentelor divergențe în relația Ungariei cu restul Europei și cu NATO.
În același discurs din aceeași sală, am spus că vom continua să luăm legătura cu guvernul acestei țări pentru discuții pragmatice despre cum să normalizăm relația bilaterală și că vom vorbi clar despre ceea ce se întâmplă. Pentru maghiari însă a vorbi cu o sinceritate similară implică tot mai mult costuri reale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un grup de analiști cehi a tras un semnal de alarmă care rezonează periculos de mult cu experiența recentă a României: o rețea de aproape 300 de conturi anonime pe Tik-Tok răspândește intens narațiunile pro-ruse și sprijină partidele radicale, mizând pe un electorat care ar putea decide viitorul geopolitic al țării.
O premieră absolută în acest război și un nou semnal de alarmă pentru aviația rusă: Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (USF) au reușit, cu ajutorul unei drone FPV obișnuite, să distrugă în zbor un elicopter rusesc de transport Mi-8. Succesul, confirmat de Batalionul 1 SBS "Prădătorii Înălțimilor", arată o nouă dimensiune la care a ajuns războiului tehnologic de pe frontul din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o informație crucială, dar învăluită în delicatețe diplomatică: un sistem de apărare aeriană Patriot de fabricație americană, provenit din Israel printr-o schemă complexă negociată de Washington, este deja operațional în Ucraina de o lună. Analiștii văd în acest transfer nu doar o consolidare a apărării Kievului, ci și o fisură majoră în neutralitatea Israelului, forțată de alianța tot mai strânsă dintre Rusia și inamicul regional de moarte al Ierusalimului, Iranul.
Stephen Kotkin, unul dintre cei mai fini experți ai politicii rusești și europene, nu oferă o simplă analiză geopolitică într-un recent interviul acordat Engelsberg Ideas, ci ne prezintă o imagine care arată decadența morală și paralizia strategică a statelor occidentale. Profesorul Kotkin spune că Europa, un conglomerat de societăți bogate și pacifiste, este, în esență, terorizată de o capcană psihologică pe care singura şi-a întins-o.
Duminica aceasta, Republica Moldova, o mică națiune cu o inimă mare, dar vulnerabilă, se află în fața celui mai important scrutin parlamentar din istoria sa modernă. Alegerile nu sunt o simplă competiție politică internă, ci un veritabil referendum geopolitic, un duel decisiv între Vest și Est, între un viitor european și o regresie în „zona gri” a influenței ruse.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord intenționează să continue să își sporească vigilența în regiunea Mării Baltice, în urma recentelor incidente cu drone din Danemarca. Alianța va desfășura cel puțin o fregată antiaeriană în zonă și își va consolida, de asemenea, platformele de supraveghere și recunoaștere. Alianța a transmis acest lucru într-o declarație citată de Reuters.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
Poliția Națională a Republicii Moldova, în cooperare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu sprijinul trupelor speciale BPDS „Fulger”, a desfășurat o amplă operațiune, vizând destructurarea unor grupuri implicate în pregătirea dezordinilor în masă și destabilizării situației interne. Potrivit comunicatului oficial, aceste acțiuni erau finanțate din exterior și aveau ramificații politice și criminale, inclusiv conexiuni directe cu Federația Rusă. Amintim în acest sens declarațiile fostului președinte Igor Dodon, liderul Blocului Patriotic - bloc electoral pro-rus - care a anunțat deja proteste în Moldova începând din 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare din acest weekend.
În ajunul alegerilor parlamentare cruciale din 28 septembrie, care vor decide parcursul pro-european sau reîntoarcerea în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova a devenit ținta unui val masiv și coordonat de propagandă orchestrată de Rusia și de apropiații săi.
Într-o Europă obsedată de reînarmare, cea mai nouă „armă” defensivă ar putea fi, paradoxal, una naturală: mlaștina. Războiului din Ucraina a readus în discuţie importantă nebănuită pe care o pot juca zone mlăştinoase de a bloca tancurile rusești. Acum, NATO și Uniunea Europeană analizează un concept de „dublă întrebuințare” (dual use): restaurarea turbăriilor pentru a crea obstacole naturale insurmontabile pe Flancul Estic, îndeplinind în același timp obiectivele climatice stricte ale Bruxelles-ului.
Ce mai recent analiză a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu lasă loc de interpretări: securitatea euro-atlantică este subminată activ de o coaliție de puteri revizioniste. Discursul său rostit în fața cadeților de la prestigioasa Academie Militară americană West Point definește, fără perdea, nouă paradigmă a amenințării și trasează liniile de forță ale strategiei Alianței.
După ce o serie de incursiuni cu drone au închis marile aeroporturi din Copenhaga și Oslo, totul după ce România și Polonia au fost ţinta unor incursiuni cu drone, Europa se confruntă cu o nouă fază a agresiunii ruse. Premierul Mette Frederiksen avertizează că asistăm la un război hibrid menit să testeze, să intimideze și să spargă coeziunea NATO.
Un alt oficial european de rang înalt avertizează asupra pericolului în creștere ca NATO să fie atacată de Rusia în următorii câțiva ani. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, consideră că până în 2030, Rusia vrea să fie pregătită pentru o confruntare la scară largă cu NATO. Kremlinul se îndreaptă deja pe „calea militară”. Brekelmans a ținut pe 25 septembrie un discurs la Forumul European pentru Inovare în Apărare (EDIF) desfășurat la Haga.
Încălcările repetate ale spațiului aerian al NATO, inclusiv în România și Polonia, au adus pe masa oficialilor militari cea mai dură opțiune: doborârea avioanelor rusești. Un fost ambasador american cere „fermitate militară” pentru NATO, în timp ce Moscova avertizează: ar fi un act de război.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 septembrie 2025, de la ora 11:00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe măsură ce Rusia își intensifică tacticile de război hibrid pe teritoriul european, cele mai recente incursiuni ale dronelor în spatiul aerian al Poloniei și Romaniei marchează o nouă escaladare a tensiunilor. Pentru ucrainenii care trăiesc cel mai sângeros conflict militar din Europa de după al Doilea Război Mondial, mesajul este clar: și alte țări sunt amenințate, iar o cooperare mai strânsă poate garanta securitatea colectivă.
Orașul-port Tuapse, un hub logistic vital pentru exporturile rusești de petrol, cărbune și cereale, a fost atacat din nou de drone, iar exploziile au fost auzite clar de localnici. Martori oculari au distribuit pe rețelele de socializare imagini cu fum ridicându-se deasupra portului. Atacul este cu atât mai important cu cât vizează infrastructura petrolieră. Analiza realizată de CyberBoroshno, un proiect OSINT ucrainean, a confirmat că o dronă a lovit unul dintre pilonii de încărcare a petrolului, un punct nevralgic al portului.
Un an de la demararea ofensivei ucrainene în regiunea rusească Kursk, o operațiune considerată de mulți o premieră strategică, fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, rupe tăcerea. Într-un editorial publicat de publicația ucraineană ,,Oglinda Săptămânii'' (Mirror of the Week), Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, oferă o evaluare lucidă și, pe alocuri, dură a costurilor umane și tactice rezultate în urma desfăşurării acestei ofensive. Comentariile sale contrastează puternic cu optimismul oficial al succesorului său, Oleksandr Sîrskîi.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a participat marți la o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la sediul ONU din New York. Urmând cea mai recentă abordare lansată de președintele Trump, cea de avertizare directă a Rusiei, Rubio a sugerat Moscovei să încheie războiul pe liniile actuale.
Forțele ucrainene au executat, la sfârșitul lunii august, un atac un puternic atac cu drone asupra poligonului militar rusesc de la Molkino, aflat în regiunea Krasnodar, reușind să distrugă mai multe componente ale sistemului de rachete tactice Iskander. Acesta este considerat a fi un succes major pentru Kiev, mai ales că sunt primele imagini confirmate ale unor astfel de distrugeri.
Declarațiile recente ale secretarului de stat american Marco Rubio au adus clarificări importante în dezbaterea privind reacția NATO la incursiunile aeriene rusești. Într-o perioadă marcată de tensiuni crescute în Europa de Est, cu avioane rusești care testează frecvent granițele Alianței, Rubio a explicat că răspunsul standard rămâne interceptarea, nu doborârea.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Generalii comandanți ai forțelor armate române și ucrainene au vorbit telefonic despre contracarea comună a dronelor rusești la frontiera dintre cele două țări. Informația despre discuții a fost publicată, pe 22 septembrie, de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene (CincAFU), generalul Oleksandr Sirski.
Forțele pentru Operații Speciale (SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă operațiune militară în noaptea de 5 septembrie, distrugând componente esențiale ale unui sistem avansat de apărare aeriană rusesc S-400 "Triumf". Lovitura, confirmată de SSO pe 22 septembrie, a vizat atât un lansator de rachete, cât și o stație radar din regiunea rusă Kaluga, aflată la o distanță de 150-250 de kilometri de granița cu Ucraina.
Tensiunile diplomatice dintre Venezuela și Statele Unite s-au transformat într-o demonstrație de forță militară, după ce Venezuela a desfășurat un exercițiu de amploare, denumit „Caraibe Suverane 200”. Pe 18 septembrie 2025, ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino, a confirmat personal că în cadrul manevrelor a fost folosit un arsenal rusesc de top, având ca piesă centrală avioanele de vânătoare Su-30MK2 echipate cu rachete supersonice anti-navă Kh-31.
Cuvinte aspre de la Varșovia, la adresa Kremlinului. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a avertizat, în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, că Rusia nu ar trebui să se „plângă” dacă avioanele sale vor fi doborâte în spațiul aerian NATO, în urma unor noi încălcări ale suveranității aeriene a statelor membre.
Rusia este dispusă să prelungească tratatul de dezarmare nucleară New START, care stabilește limite pentru armele strategice și sistemele lor de lansare, cu un an, dacă Statele Unite fac același lucru. Vladimir Putin a făcut o declarație în acest sens astăzi (22.09.2025), în urma unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Acordul ruso-american urmează să expire pe 05 februarie anul viitor.
Tratatul a fost semnat de președinții american și rus, Barack Obama și Dmitri Medvedev, la Praga, în 2010. Este vorba despre ultimul acord de reducere a armelor nucleare între cele mai mari două puteri nucleare. Acesta stipulează că Rusia și Statele Unite nu trebuie să desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere. Rusia și-a suspendat participarea la acord în februarie 2023, dar nu s-a retras din acesta.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
SAFE, sau Security Action for Europe (Acțiunea de Securitate pentru Europa), este un nou instrument financiar al Comisiei Europene pentru achiziții comune între statele membre. Proiectele comune, între cel puțin două state, trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie. Există însă un program aflat în derulare care se pliază perfect pe SAFE și care ar putea fi o gură de oxigen pentru industria de apărare din România: E vorba de transportoarele blindate Piranha 5, produse aici la Uzina Mecanică București, unde în ultimii ani au existat cel puțin două interese majore din partea unor state europene pentru a achiziționa Piranha 5 „made in Romania”, dar de fiecare dată negocierile nu s-au concretizat din cauza lipsei de cadru legislativ în România. A treia oară poate fi cu noroc.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Exercițiul de mobilizare desfășurat în București și județul Ilfov a scos la iveală probleme serioase în organizarea și coordonarea procesului de convocare a rezerviștilor. Guvernul spune însă că rolul exercițiului e tocmai de a identifica aceste probleme organizatorice, asta deși exercițiul MOBEX 2025 a fost planificat din timp.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Forțele armate americane au lansat un atac aerian care a vizat o nouă navă suspectată de trafic de droguri în Marea Caraibelor, a informat joi presa din SUA, relatează agențiile Agerpres și DPA.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
În plin război hibrid și al dronelor care testează estul Europei, dar și în contextul unei reorientări strategice a SUA către Indo-Pacific, o veste reconfigurează ecuația de securitate: drona americană Artemis ALM-20, dezvoltată în cooperare cu un partener ucrainean, intră în producția de serie. Nu vorbim doar despre un nou sistem de armament, ci despre rezultatul clar al modului în care lecțiile dure ale câmpului de luptă din Ucraina remodelează rapid doctrina de apărare a Statelor Unite și a aliaților săi.
Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Deși programul SAFE e dedicat consolidării industriei europene de apărare prin programe de achiziții în comun, obiectivul, așa cum spune numele programului, sunt revitalizarea industriilor locale. Așadar, ce putem produce în țară cu transfer de tehnologie al unor parteneri e obligatoriu să fie produs aici. Ce nu se poate produce sub nicio formă și nu există expertiză, poate fi achiziționat prin aceste parteneriate comune cu industria de apărare europeană. În rest există cazuri în care achizițiile naționale pot fi mai avantajoase pentru industria de apărare. Să le luăm așadar pe rând.
Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
Un proiectil de artilerie ghidat, capabil să lovească ţinte aflate la 120 de kilometri în medii în care semnalul GPS nu este disponibil, a fost testat cu succes la poligonul U.S. Army Yuma Proving Ground din Arizona, anunţă producătorul american. E vorba despre proiectilul Long Range Maneuvering Projectile (LRMP), de calibrul 155 mm.
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și a luat în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean, stârnind furia autorităților de la Caracas care au denunțat 'loviturile de stat puse la cale de CIA', notează agențiile Agerpres și AFP.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
DefenseRomania preia un interviu exclusiv cu Excelența Sa Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul Australiei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că premierul indian Narendra Modi i-a promis că New Delhi va înceta să mai cumpere petrol rusesc, după ce a impus taxe vamale punitive împotriva Indiei, scriu Agerpres și AFP.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Cooperarea dintre Rusia și Belarus în domeniul apărării este unul dintre factorii cheie ai stabilității regionale. Acest lucru a fost declarat miercuri de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, la o ședință a Consiliului comun al Ministerelor Apărării din Republica Belarus și Federația Rusă.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Cehă a oferit Kievului ajutor militar în valoare de 17,4 miliarde de coroane (aproape 717 milioane de euro). Prin finanțare UE sau donații de echipamente militare din Germania și Statele Unite, Praga a primit în schimb 25 de miliarde de coroane (aproximativ un miliard de euro). Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat acest lucru miercuri (15.10.2025), după o ședință de guvern, relatează corespondentul TASR din Praga.
O operațiune militară de rutină cu iz de criză de securitate se desfășoară în aceste momente în apele strategice ale Mării Baltice. Forțele Armate Suedeze au confirmat detectarea și urmărirea unui submarin rusesc, în timp ce alianța NATO își coordonează mișcările pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice din Europa de Nord.
