Racheta a fost lansată miercuri și a aterizat în zonele maritime așteptate, a declarat Ministerul chinez al Apărării.
„Cum poate țara care a dat momentul 1956 (n.r. Revoluția maghiară împotriva sovieticilor) să fie atât de confortabilă azi cu Rusia lui Putin? Cum poate o țară să fie atât membră a Uniunii Europene, cât și în „război” cu Bruxellesul? Cum poate un aliat al Statelor Unite, acestea sunt cuvintele primului ministru maghiar, să fie și „adversarul” Americii? Cum poate o victimă constantă a agresiunii ruse să împiedice eforturile de a răspunde azi agresiunii ruse?”, și-a început discursul David Pressman, ambasadorul american.
Evenimentul la care a făcut referire ambasadorul SUA la Budapesta este Revoluția maghiară din 1956.
Revoluția Maghiară din 1956 a fost o revoltă populară împotriva regimului comunist din Ungaria și a influenței sovietice. A avut loc între 23 octombrie și 10 noiembrie 1956 și a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Europei de Est din perioada postbelică. Revoluția a început ca o mișcare studențească și s-a transformat rapid într-o revoluție națională care a fost în cele din urmă înăbușită brutal de intervenția militară sovietică.
David Pressman, ambasadorul SUA în Ungaria. Photo source: United States Department of State
În discursul său manifest șeful misiunii diplomatice americane la Budapesta a amintit de măsurile guvernului Orban împotriva celor ce se opun Fidesz - partidul de guvernământ - și s-a întrebat dacă Ungaria mai e azi o democrație în adevăratul sens al cuvântului.
El a denunțat măsurile represive împotriva celor ce se opun guvernului, panourile anti-europene pe care le întâlnești la tot pasul în Ungaria, retorica de „război” împotriva Occidentului, îndepărtarea Budapestei de SUA și UE și apropierea de Rusia și a atras atenția că dacă la început lumea considera retorica lui Orban ca fiind „simple cuvinte” azi devine tot mai clar că Ungaria a trecut și la fapte.
Redăm din discursul E.S. David Pressman, la Budapest Forum 2024:
„Totuși, implicarea limitată atât a Europei, cât și a Statelor Unite în ultimii 14 ani în Ungaria nu a condus la o criză de comunicare, ci la una democratică. A recunoaște acest lucru nu înseamnă că judecăm; este un fapt inevitabil pentru orice țară care de aproape un deceniu se află într-o „stare de urgență” continuă, permițând guvernului său să adopte legi ocolind Parlamentul.
Politica SUA obișnuia să accepte ideea că Ungaria spune una și face alta. Și acum le vedem pe cele două – a spune și a face – din ce în ce mai mult și îngrijorător fuzionând. Panourile publicitare anti-europene, titlurile și articolele din presa pro-guvernamentală din Ungaria nu mai sunt – dacă au fost vreodată – simple cuvinte, retorică politică, trucuri de comunicare. Sunt un braț al puterii de stat. Au un impact, un scop precis. Pe scurt, sunt politici și au impact asupra Alianței noastre și merită atenția noastră.
În 2014, când prim-ministrul Orbán a rostit un discurs în care a subliniat viziunea sa despre un stat iliberal în cadrul UE, unii s-au grăbit să spună că e doar retorică politică. Acum vedem clar că aceasta nu a fost o simplă retorică. Am ajuns într-un punct în care astăzi, la o conferință pentru democrație de la Budapesta – la fel ca la un summit al democrațiilor de la Casa Albă – tot mai mulți oameni se întreabă dacă Ungaria este încă o democrație. Aceasta este o întrebare la care, pentru un membru al UE și un aliat NATO, ar trebui să fie ușor de răspuns.
Sunt alții astăzi aici care pot descrie modul în care ar trebui să funcționeze democrațiile și să analizeze modul în care se descurcă Ungaria în funcție de diferite criterii de referință. Dar pe ce aș dori să mă concentrez sunt alegerile făcute astăzi de Ungaria și modul în care această realitate afectează Alianța noastră.
Dacă democrația cere ca cetățenii să se simtă confortabil să susțină sau să se opună în mod deschis politicilor propuse de liderii lor politici, atunci aceste acțiuni deliberate au pus Ungaria pe calea către o criză democratică. Controlul presei de către partidul de guvernământ și atacurile sale asupra societății civile au creat o atmosferă de teamă. În Ungaria, alegerea de a se angaja în dezbateri politice, în special de a se opune public partidului de guvernământ, a devenit din ce în ce mai existențială. Nu este o chestiune să-ți fie „frică” de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă vorbești – ci să cunoști costurile reale ale acestui lucru.
Aceste atacuri agresive ale presei controlate de guvern nu sunt „doar cuvinte”. Guvernul se află în spatele lor iar atacurile un efect dramatic oamenilor și vieții acestora.
Pentru că dacă vorbești, probabil vei deveni o țintă. Poți fi linșat public de minciuni pe primele pagini ale presei de guvernământ, supus campaniilor de calomnie online etc. (...) Cine ar alege de bunăvoie o astfel de cale? Să fii supus nu doar umilinței, ci și izolării și irelevantei? Este nevoie de un angajament excepțional față de conștiință, față de idealuri, față de valori. Dar într-o societate democratică, a-și spune liber părerea nu ar trebui să fie excepțional”.
Viktor Orban, bucuros după ce a primit un cadou de la fostul președinte american Donald Trump: ”Curierul ne-a adus un cadou”, a scris acesta pe Facebook
Valorile noastre nu sunt doar proiecții retorice pioase; nu sunt doar cuvinte. Ele sunt cimentul care leagă împreună cea mai puternică și de succes alianță de securitate din istorie. Guvernul ungar a înțeles asta cu ani în urmă, când s-a alăturat unor parteneriate bazate pe valori comune precum UE și NATO.
Democrațiile înțeleg asta. Azi ne întâlnim în timp ce în Statele Unite urmează alegeri prezidențiale. Voi lăsa pe alții să comenteze politica internă a SUA, inclusiv pe cei prezenți aici din guvernul ungar. Prim-ministrul Orbán nu a ascuns cine și-ar dori să câștige. Nu cred că servește la ceva transformarea SUA între o alegere între două personalități. Statele Unite au alianțe cu țări nu cu persoane. Iar ele vor exista indiferent dacă președintele SUA este republican sau democrat. Acest lucru se întâmplă și când Viktor Orbán și se va întâmpla și după ce nu va mai fi. Alianțele nu se bazează pe „simple cuvinte” între parteneri.
Dar, în ciuda discuțiilor despre hiper-raționalitate și gândire strategică, Fidesz (n.r. - partidul lui Orban) continuă aparent să riște relația cu Statele Unite pentru rezultatul alegerilor (n.r. - din SUA). Și dacă alegerile nu decurg așa cum speră ei, strategia lor este... să aștepte. Citând un înalt oficial: „Nu există niciun plan B”. O mulțime de cuvinte îmi vin în minte când mă gândesc la acest tip de abordare a relației noastre, dar „rațional” și „strategic” nu se numără printre ele.
Nesăbuința privind relația noastră bilaterală va schimba în mod inevitabil această relație, așa cum ceea ce ar fi putut fi considerate „simple cuvinte” au schimbat Ungaria.
Premierul Ungariei Viktor Orban, primit de președintele Rusiei Vladimir Putin. Photo source: Viktor Orban @OFFICIALFACEBOOK
În urmă cu exact șase luni, chiar în această sală, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la aderarea Ungariei la Alianța NATO, am ținut o alocuțiune în care spuneam că Statele Unite își doresc o relație strânsă cu Ungaria bazată pe „transparență, dialog, nepartizanism și un angajament față de democrație”. Șase luni mai târziu, declarațiile și politicile acestui guvern ne-arătat clar ce s-a ales. Și nu s-a ales transparență, dialog, nepartizanism și angajament față de democrație.
Practic tot ce am descris azi în acest discurs – de la investigațiile controversatului Oficiului pentru Protecția Suveranității care „transparența”; la vizita la Moscova din acea „misiune de pace” la Putin, înainte de vizitarea aliaților Ungariei din Washington; la închiderea școlilor pastorului Iványi – totul s-a întâmplat în aceeași perioadă de timp: În ultimele șase luni. Nu în ultimul deceniu. Ci pe parcursul ultimei veri.
Trebuie să analizăm doar ultimele șase luni pentru admite că alibiul „sunt simple cuvinte” nu mai este valabil în fața aparentelor divergențe în relația Ungariei cu restul Europei și cu NATO.
În același discurs din aceeași sală, am spus că vom continua să luăm legătura cu guvernul acestei țări pentru discuții pragmatice despre cum să normalizăm relația bilaterală și că vom vorbi clar despre ceea ce se întâmplă. Pentru maghiari însă a vorbi cu o sinceritate similară implică tot mai mult costuri reale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Racheta a fost lansată miercuri și a aterizat în zonele maritime așteptate, a declarat Ministerul chinez al Apărării.
Nu se poate permite ca războiul dintre Rusia și Ucraina să devină un alt conflict „înghețat”, a declarat marți președintele polonez Andrzej Duda în timpul discursului său la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
India are o oportunitate unică de a juca un rol important în negocierea celui mai important acord de pace din primele decenii ale secolului 21. Potrivit publicației POLITICO, Ucraina și-a găsit intermediarul favorit pentru a ajuta la încheierea războiului cu Rusia: premierul indian Narendra Modi.
Oficialii occidentali nu văd un „progres” în „planul de victorie” al președintelui Volodimir Zelenski, pe care acesta îl prezintă săptămâna aceasta la New York, a susţine Bloomberg într-un editorial publica pe 24 septembrie, citând surse confidențiale. Kievul a rămas destul de discret cu privire la detaliile planului, pe care Zelenski urmează să le discute cu președintele american Joe Biden în timpul vizitei sale.
Intențiile Rusiei de a staționa o parte a flotei sale din Marea Neagră în Abhazia separatistă ar putea apropia periculos de mult conflictul Rusia-Ucraina de Georgia. Până în prezent, Georgia a făcut față provocărilor de securitate reprezentate de invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, natura schimbătoare a războiului alimentează temerile georgienilor de a fi prinși în focul încrucișat. Aslan Bzhania, liderul Abhaziei separatiste, a declarat recent că Rusia va stabili în curând o instalație navală în Ochamchire, la aproximativ 24 de mile de linia de frontieră administrativă cu Georgia. Obiectivul este de a „îmbunătăți capacitatea defensivă atât a Rusiei, cât și a Abhaziei”, a declarat el pentru ziarul rus Izvestia.
Consiliul de Securitate al ONU poate pune capăt războiului lui Putin și consolida regulile internaționale care garantează securitatea internațională dacă ia imediat două măsuri interconectate - abordează problema susținerii Rusiei de către țările care încalcă Carta ONU și sprijină căutarea păcii pe baza principiilor fundamentale ale ONU, consideră secretarul de stat american Antony Blinken.
Odată cu creșterea stării de haos din Sudan, Teheranul găsește o oportunitate de a-și consolida prezența în această țară și de a profita de locația sa geografică pentru a-și extinde influența în Africa, un continent la a cărui inimă a încercat de zeci de ani să ajungă.
Candidatul republican la președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește ca rivalul său democrat Kamala Harris să câștige alegerile din noiembrie .
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va prezenta săptămâna aceasta la Washington o serie de propuneri care, speră el, vor pune capăt războiului început de Vladimir Putin. Zelenski se va deplasa la Adunarea Generală a ONU de la New York și apoi va merge la Washington unde va prezenta un „plan de victorie” președintelui SUA, Congresului și celor doi candidați la alegerile prezidențiale, Kamala Harris și Donald Trump. Invitația de a adera la NATO face parte din planul de victorie al Ucrainei, a declarat șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andri Yermak, în timpul vizite pe care o efectuează în SUA alături de Zelenski.
Liniile roșii nucleare ale Moscovei au fost încălcate în mod repetat în conflictul din Ucraina, forțându-l pe președintele rus Vladimir Putin să utilizeze un nou limbaj pentru a speria Occidentul, potrivit unor oficiali și academicieni ruși. Potrivit Washington Post, care citează declarații ale unor funcționari și academicieni ruși anonimi cu presupuse legături cu Kremlinul, „Putin caută un răspuns mai nuanțat și mai limitat la faptul că Occidentul permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia”.
Miniștrii de externe din țările membre ale Grupului celor Șapte (G7) - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA - vor discuta în curând la New York problema aprovizionării Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei, după cum a declarat luni, 23 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell.
În cadrul unui interviu acordat cotidianului american The New York Times (NYT), președintele ceh, Petr Pavel, a declarat, pe 23.09.2024, că Ucraina trebuie să fie mai realistă în ceea ce privește obiectivele sale de război și să accepte că o parte a teritoriului ar putea rămâne sub control rusesc, cel puțin temporar.
Utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială în diverse zone de conflict armat, cum ar fi războiul ruso-ucrainean și războiul israelian din Gaza, a stârnit numeroase discuții cu privire la natura acestora, riscurile pentru securitatea internațională și regională și durabilitatea conflictului. Aceste experimente au arătat că armele susținute de inteligența artificială pot fi mai precise decât cele controlate de oameni, ceea ce poate reduce potențial daunele colaterale, inclusiv victimele civile, daunele produse zonelor rezidențiale și numărul de soldați uciși sau răniți. Cu toate acestea, ridică, de asemenea, preocupări cu privire la posibilitatea de a comite greșeli dezastruoase.
Iranul a dezvăluit sâmbătă o nouă rachetă balistică și o dronă de atac avansată într-o paradă militară, a informat presa de stat, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, mai ales după loviturile sângeroase israeliene care vizează Hezbollahul libanez și acuzațiile de înarmare a Rusiei.
DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.
Oficialii și experții occidentali fac apel la Statele Unite să permită Ucrainei să lovească ținte aflate adânc în interiorul teritoriului Rusiei cu arme occidentale. În ultimele zile, astfel de apeluri au venit din partea prim-ministrului danez Mette Frederiksen, a președintelui finlandez Alexander Stubb și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care vizitează Statele Unite în această săptămână, speră să îl convingă pe președintele american Joe Biden să ridice restricțiile privind utilizarea unor astfel de arme pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.
Polonia, potrivit ministrului său de externe, Radosław Sikorski, va face totul pentru a nu cădea din nou sub influența Moscovei. El a descris Rusia drept o amenințare la adresa stabilității și securității nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.
Există indicii că Estonia își va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. În ceea ce privește procentul din PIB alocat cheltuielilor militare, Estonia se va situa imediat după Polonia.
Pe insula Tuzla, rușii instalează turnuri metalice cu platforme pe care amplasează sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja podul Kerci de eventuale atacuri cu drone ucrainene. Centrul de Investigații Jurnalistice din Ucraina a găsit două astfel de turnuri cu sisteme de rachete sol-aer Pantsir-S1M, totodată a inspectat locul unde sunt amplasate acestea.
Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat că sunt în curs discuții delicate cu Casa Albă pentru a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow în Rusia, susținând că este timpul pentru „curaj și îndrăzneală”, a relatat The Guardian. Declarația oficialului britanic a venit la puțin mai mult de o săptămână după ce Lammy și premierul britanic Keir Starmer l-au vizitat pe președintele american Joe Biden la Casa Albă, dar nu au reușit să rezolve problema.
Portalul rusesc topcor.ru a anunțat, pe 22.09.2024, că ultima lansare-test a unei rachete balistice intercontinentale de tip RS-28 Sarmat a fost una nereușită. După cum au informat jurnaliștii ruși, racheta a explodat direct în siloz, provocând avarii poligonului Plesețk din Regiunea Arhanghelsk.
Încă de la începutul acestui an, SUA au adus în Danemarca și Filipine sistemul Typhon care poate lansa rachetele cu rază medie și mai scurtă – SM-6 și Tomahawk - înarmate convențional.
Conducerea militară rusă se aștepta la o incursiune ucraineană în regiunea Kursk și lucra de luni de zile la planuri pentru prevenirea ei. Acest lucru rezultă dintr-un set de documente pe care soldații ucraineni le-au găsit în pozițiile rusești abandonate din regiune, scrie The Guardian.
Marina SUA a prezentat o nouă strategie pentru anul 2024, unul dintre obiectivele acesteia fiind acela de a fi „pregătită pentru posibilitatea unui război cu Republica Populară Chineză până în 2027”. Al doilea obiectiv strategic al U.S. Navy este consolidarea superiorității sale militare pe termen lung.
Viacheslav Volodin, președintele camerei inferioare a parlamentului rus și membru al Consiliului de Securitate al lui Putin, a avertizat guvernele occidentale joi, 19 septembrie, că, dacă permit Kievului să utilizeze arme cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, ar putea duce la un război nuclear.
Fostul premier britanic Boris Johnson e probabil printre puținii politicieni din vestul Europei care nu ezită nicio secundă în ceea ce privește implicarea lumii libere în înfrângerea Rusiei prin susținerea Ucrainei. Johnson a înțeles pericolul pe care îl reprezintă pentru Europa o Rusiei victorioasă și a atras din nou atenția cerând Alianței să nu facă niciun centimetru în spate și să fie mai incisivă în ceea ce privește susținerea Ucrainei. El a solicitat de asemenea să nu ne mai temem de „linii roșii” trasate de Moscova.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 20 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Uniunea Europeană trebuie să accelereze întărirea apărării sale, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în următorii 6-8 ani, a afirmat candidatul pentru funcția de comisar european pentru apărare, într-un interviu acordat Reuters.
Generalul Ismail Qaani, comandantul Forței Quds, unitatea specială a Gardienilor Revoluţiei Iraniene însărcinată cu operaţiile externe, a efectuat, marți, o vizită inopinată în capitala irakiană, Bagdad, în cadrul căreia a avut o serie de întâlniri cu lideri politici din Cadrul de Coordonare și liderii unor facţiuni armate irakiene sprijinite de Teheran.
Producția Rusiei de avioane Su-57 devine aproape invizibilă, după ce fabricile rusești nu reușesc să crească producția anuală a programului Su-57, deși au trecut 14 ani de la primul zbor.
Ucraina va primi sisteme de artilerie AS90 suplimentare din Marea Britanie până la sfârșitul anului 2024.
Personalul militar care participă la exerciții va simula misiuni în care avioane de război transportă focoase nucleare americane, notează Reuters.
Seimul (Parlamentul leton) a adoptat o nouă Lege privind serviciul militar.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, dronele ucrainene au avut culoar liber de zbor spre sud-est, în direcția regiunilor rusești Krasnodar și Adigheia. UAV-urile de atac ucrainene au lovit baza aeriană „Khanskaya” situată lângă orașul Maykop, capitala Republicii Adigheia – o unitate administrativ teritorială aflată la nord de Munții Caucaz.
Comandantul suprem al armatei americane în Europa, generalul Christopher Cavoli, a întocmit o listă a sistemelor de armament pe care SUA le dețin și care ar putea ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei și pe care administrația Biden nu le-a furnizat încă, inclusiv rachete aer-sol și o rețea de comunicații securizată utilizată de NATO.
Președintele Comisiei Europene a anunțat lansarea unui nou mecanism de asistență financiară pentru Republica Moldova. Este vorba de Mecanismul de Reformă și Creștere folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, care a fost lansat în luna mai a anului curent.
Într-un raport publicat la 9 octombrie și consultat de The Guardian, institute de cercetare germane și britanice au îndemnat factorii de decizie să înființeze o „bancă NATO” pentru a „proteja de Trump” cheltuielile militare ale alianței.
Forțele Armate Ucrainene au distrus un depozit de muniții în care se aflau şi drone Shahed („Geran”). Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că depozitul era situat în satul Oktyabrske din regiunea rusă Krasnodar.
Producătorii ucraineni ar putea primi până la 20 de miliarde de dolari în cazul ridicării interdicției privind exporturile de arme și, de exemplu, ar putea înveşti această sumă în creșterea producției interne pentru propria armată. Financial Times scrie despre acest lucru, analizând dorința industriei ucrainene și a unor oficiali ca aceasta interdicţiei să fie ridicată, după ce a fost introdusă în 2022.
Documentul „Fundamentele păcii”, care va stabili condițiile detaliate pentru un sfârșit just al războiului, va fi gata până în noiembrie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat acest lucru la Dubrovnik (Croația), în timpul unui discurs susținut la cel de-al treilea summit Ucraina-Europa de Sud-Est, relatează Ukrinform.
Grupul de monitorizare Belarusian Hajun Project a informat, într-o postare pe contul său de Twitter, că, pe 09.10.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip MiG-31K, purtător de rachete hipersonice Kinjal, a aterizat pe aerodromul Machulishchy din Republica Belarus.
De la formarea Alianței Sahel cu partenerii săi Mali și Burkina Faso, Nigerul a apărut ca un caz excepțional prin deschiderea sa față de tratarea cu Algeria și consolidarea relațiilor sale bilaterale cu aceasta, ceea ce a încurcat situația din cadrul confederației.
Serviciul de presă al companiei ruse de stat Rostec a informat, pe 09.10.2024, că reprezentanții Corporației întrunite constructoare de avioane (OAK) au predat Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse un nou lot de bombardiere de front Su-34.
Northrop Grumman, lider în producția de arme de calibru mediu, a prezentat cea mai recentă inovație a sa: tunul cu lanț cu dublă alimentare M230 Link Fed.
Franța ține pasul cu cele mai noi sisteme de luptă ale domeniului aerian – avioanele de luptă fără pilot care colaborează între ele, cunoscute mai larg sub acronimul CCA (Collaborative combat aircraft). Noua dronă de luptă va fi una stealth.
Serviciile de informații americane și agențiile ONU estimează că armele Republicii Islamice ar putea fi gata până la sfârșitul anului.
Germania reconsideră cererea Turciei de a achiziționa avioane de luptă Eurofighter Typhoon, pe fondul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a anunțat miercuri că a lovit peste noapte un arsenal militar rus în regiunea Bryansk, inclusiv muniție de rachete și artilerie și bombe aeriene dirijate, scrie Reuters.
Totul va fi diferit după războiul din Ucraina - de la zecile de mii de drone care vor supraveghea non-stop linia frontului, până la echipamentele robotizate folosite pentru acțiuni de luptă în medii prea riscante pentru soldați. Chiar și procesul de deminare va suferi îmbunătățiri substanțiale, grație noilor tehnologii care vor îngloba inteligența artificială.Cum arată ”Terminator 7”?
Ungaria amenință securitatea europeană, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs de miercuri, în care a criticat relațiile Budapestei cu Rusia și China.
Stimulată de creșterea dramatică a cheltuielilor de apărare de către multe guverne europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de creșterea tensiunilor geopolitice în Indo-Pacific și în Orientul Mijlociu, Coreea de Sud a apărut ca o alternativă viabilă la furnizorii mai tradiționali de echipamente militare. Țările europene către care comaniil sud-coreene au inceput să-și exporte produsele includ deja Polonia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Estonia, România, Slovacia, Cehia și Regatul Unit.
Alegătorii americani vor fi probabil inundați de o avalanșă de dezinformări și campanii de manipulare puse la cale de adversarii SUA cu scopul, potrivit unor înalți oficiali ai serviciilor de informații americane, de a influența rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale și de a pune la îndoială procesul în sine. Cea mai recentă evaluare a Office of the Director of National Intelligence (ODNI), publicată luni, vine cu doar 29 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, în cadrul cărora alegătorii americani vor alege următorul președinte al țării. „Am continuat să vedem cum actorii își intensifică activitățile pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, informând reporterii sub rezerva anonimatului.
Armata franceză se pregătește pentru o confruntare militară cu Rusia, relatează Politico. Publicația notează că anul viitor se va dovedi un test crucial pentru armata franceză, pe măsură ce aceasta se transformă într-o forță capabilă să facă față unor ameninţări de securitate generate de Rusia.
În contextul actual, NATO se întoarce la misiunea sa principală de descurajare și apărare împotriva amenințărilor din est, în primul rând din partea Rusiei. Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat acest lucru la Bruxelles, în timpul unei conferințe de presă, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
De un an și jumătate, Occidentul vorbește despre posibila aderare a Ucrainei la NATO după ''scenariul german'', adică modelul când Germania a devenit membră a Alianței în ciuda faptului că era împărțită între vest și de est. Subiectul a fost readus în discuție de Financial Times, dar și de mai mulți experți, consultați chiar de către presă ucraineană. Fără urmă de îndoială, Kievul îşi menţine poziţia faţă de această propunere şi susţine că este o simplă speculație.
Bulgaria a comandat sistemul de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană. Anunțul a fost făcut pe 7 octombrie de biroul de presă al companiei germane Diehl Defense, care produce acest sistem de apărare antiaeriană. Achiziția face parte din inițiativa europeană Sky Shield, la care Bulgaria a aderat anul trecut.
Rusia folosește bombe de aviație pe frontul din Donbas.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că loviturile aeriene israeliene au ucis doi succesori ai liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, în timp ce Israelul își extinde ofensiva împotriva grupului susținut de Iran, cu o divizie suplimentară desfășurată în sudul Libanului.
Drona aeriană rusească, presupusă stealth, S-70 „Okhotnyk”, care s-a prăbușit zilele trecute lângă Konstantyanivka, era echipată cu o bombă glisantă ghidată, potrivit celor mai recente informații.
Turcia, stat membru NATO, a devenit azi sub conducerea regimului islamist al președintelui Recep Tayyip Erdogan, unul din cei mai importanți susținători ai grupării teroriste Hamas. În contextul în care Israelul a decis să taie toate capetele hidrei, atât ale grupărilor teroriste din Gaza, inclusiv Hamas, cât și a mult mai puternicei organizații teroriste Hezbollah în Liban, Erdogan vorbește de iminența unui război mondial.