Unul dintre cele două sensuri de mers ale comunicației rutiere a devenit impracticabil după prăbușirea în mare a două secțiuni de pod, iar calea ferată a suferit și ea avarii tot în zona respectivă după ce mai multe vagoane cu combustibil au luat foc.
Primele informații au dat ca sursă a exploziei o mașină-capcană plină cu explozibil, deși imaginile arată că podul rutier a suferit avarii importante în două puncte distincte la o distanță destul de mare unul de celălalt.
Ipoteza cu două mașini capcană în loc de una singură implică deja o breșă mare de securitate în protejarea podului, inadmisibilă pentru importanța acestui obiectiv. Desigur, intră în calcul și posibila minare a podului cu două încărcături explozive foarte puternice care, ar explica amplitudinea mare a deflagrației. În această ipoteză, breșa de securitate ar fi și mai mare, deoarece presupușii sabotori ucraineni au avut suficient timp să instaleze o cantitate semnificativă de explozibil fără a fi totuși observați de personalul care asigură de luni bune o protecție riguroasă a podului.
Dacă se exclude posibilitatea unei extrem de slabe securități a podului, singura ipoteză care mai rămâne în picioare este cea a unui act de autosabotaj, decis chiar la Kremlin.
La prima vedere pare total absurd, deoarece podul este unul vital pentru logistica forțelor ruse care, luptă în Ucraina.
Dar poate totuși autosabotajul nu este chiar atât de lipsit de sens dacă se ține cont de mersul războiului, amenințările fluturate de Moscova cu folosirea armei nucleare tactice pe teritoriul ucrainean, precum și de o recentă declarație dată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, postului britanic BBC.
Dacă despre mersul războiului și amenințările cu arma nucleară se cunosc destul de multe, ucrainenii eliberând în fiecare zi noi localități și determinând astfel Kremlinul să amenințe cu arma nucleară, despre faptul că autoritățile de la Moscova au început deja pregătirea populației ruse pentru folosirea armei nucleare se știe mai puțin.
Cu câteva ore înainte de explozia de la podul peste strâmtoarea Kerci, președintele Zelenski, într-un interviu pentru BBC, a declarat, în limba engleză: „Încep să-și pregătească societatea. Este foarte periculos. Nu sunt pregătiți să o facă, să o folosească. Dar încep să comunice. Ei nu știu dacă o vor folosi sau nu. E periculos chiar și să discutăm despre asta."
Ar putea atacul asupra podului Crimeea să fie folosit de Kremlin drept pretext pentru o ripostă nucleară? Probabil că ”da”, ar răspunde specialiștii familiarizați cu războiul ruso-ucrainean. Ar fi Kremlinul capabil să-și arunce singur în aer un element vital pentru propriile trupe, dacă prin această acțiune se întoarce soarta războiului? De data aceasta, răspunsul ar fi cu siguranță da, deoarece pare singura cale prin care Rusia mai poate câștiga acest război.
Ar mai fi un amănunt care arată cât de interesat este Kremlinul de folosirea armei nucleare. Cu câteva ore înainte de interviul lui Zelenski pentru BBC, președintele SUA, Joe Biden, a avertizat că Rusia nu se joacă cu cuvintele, iar omenirea este mai aproape de Armaghedon decât a fost pe timpul crizei rachetelor din Cuba.
Nu mai este nevoie să se amintească cât de precise au fost predicțiile americane la începutul lui februarie despre iminenta invadare a Ucrainei sau despre estimarea tipurilor și cantităților de arme de care are nevoie Ucraina pentru a opri ofensiva rusă și de a trece la contraofensivă. O altă estimare, care ar trebui să dea fiori reci comandanților ruși care acționează pe teritoriul Ucrainei, este că forțele ruse ar fi distruse în câteva ore dacă NATO va răspunde militar la un atac nuclear rusesc.
Desigur, Moscova se bazează pe faptul că NATO nu va acționa militar împotriva sa, deoarece se teme de escaladarea nucleară. Dar Moscova nu ar fi la prima eroare gravă de calcul. A estimat greșit atât rezistența ucraineană, cât și solidaritatea Occidentului cu Ucraina. Probabil consideră că forțele NATO nu ar acționa direct împotriva Rusiei, deoarece va exista un veto al Ungariei și al Turciei. Însă, va fi suficient să acționeze doar forțele americane cu sprijin asumat individual de alte țări NATO.
Cunoscând toate aceste lucruri, mai rămân de răspuns la întrebarea dacă societatea rusă va fi influențată de acest atac asupra podului Crimeea sau de un alt eveniment asemănător, pentru a da mână liberă lui Vladimir Putin la întrebuințarea armelor nucleare tactice în Ucraina. Întrebarea s-ar putea să nu fie complet validă deoarece, societatea rusă nu este deloc una democratică, iar poziția majorității rușilor nu va fi ascultată.
Citește mai mult despre subiect:
Putin a ordonat FSB să consolideze măsurile de protecţie a podului din Crimeea
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Forțele ruse au trimis 273 de drone în Ucraina în cursul nopții de 18.05.2025, până la ora 07:00 CEST astăzi, ceea ce reprezintă cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei în 2022, potrivit înregistrărilor de până acum, au raportat AP și Reuters. Forțele Aeriene ucrainene au raportat că 88 de drone au fost doborâte. Potrivit informațiilor anterioare, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă, inclusiv un copil.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut sâmbătă Statelor Unite să părăsească Orientul Mijlociu, pe fondul discuţiilor indirecte dintre cele două ţări cu privire la programul nuclear al Iranului, şi a calificat statul Israel drept "o tumoră canceroasă periculoasă şi letală în regiune", care trebuie "extirpată", informează Agerpres, AFP şi Reuters.
O întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este "posibilă", cu condiţia ca Moscova şi Kievul să fi ajuns la "acorduri" în prealabil, a declarat Kremlinul sâmbătă, a doua zi după primele discuţii directe de pace dintre cele două părţi din 2022, informează Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat vineri regretul cu privire la ceea ce el a numit o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia după mai mult de trei ani, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a demis pe comandantul șef al Forțelor Terestre Ruse, generalul Oleg Saliukov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că integritatea teritorială a Ucrainei este un principiu fundamental, consfințit de Constituție, excluzând astfel orice posibilitate de negociere privind statutul teritoriilor aflate sub ocupație temporară, inclusiv peninsula Crimeea. Declarația categorică a fost făcută în capitala Turciei, Ankara, în cadrul unei conferințe de presă susținute în urma convorbirilor cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
În timp ce toată lumea stă cu ochii ațintiți asupra negocierilor de pace de la Istanbul, trupele ruse fac progrese în Republica Populară Donețk (RPD), unde au anunțat capturarea unor noi localități. Astfel, pe 15.05.2025, Ministerul rus al Apărării a informat că Grupările de trupe Vest și Centru au preluat controlul asupra localităților Torskoye și Novoaleksandrovka.
Kremlinul a anunţat miercuri membrii delegaţiei care se vor deplasa joi la Istanbul pentru negocieri directe cu ucrainenii, fără a menţiona numele preşedintelui Vladimir Putin, care a fost invitat să se deplaseze acolo de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres și AFP.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Forţele de drone ale armatei ucrainene au lovit duminică noapte aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care integrează rachete hipersonice Kinjal, transmit Agerpres și EFE.
România va deține trei escadrile de F-16 și, odată cu transferul celor olandeze aflate la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, unde se antrenează piloți români și ucraineni, numărul va crește de la 49 de avioane F-16 la aproape 70. Dar această chestiune ridică o dezbatere în zona de expertiză. Sunt suficiente în caz de război trei escadrile de F-16? Și ar fi trebuit să se axeze România și pe alte obiective, nu doar numărul de avioane?
În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.
Fiona Hill, cea care a fost consilier principal pe probleme legate de Rusia la Casa Albă în primul mandat al lui Donald Trump și a contribuit acum la strategia de securitate a Guvernului britanic, a atras atenția într-un interviu acordat The Guardian că Rusia a declanșat deja războiul împotriva Europei, momentan într-o formă hibridă, și a subliniat că de data asta bătrânul continent și Marea Britanie nu se vor mai putea baza pe SUA.
După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.
Coșmarul continuă pentru aviația militară rusă. După ce au pierdut peste 40 de bombardiere strategice aflate la sol, în urma unei operațiuni fără precedent a ucrainenilor care s-au infiltrat în teritoriul Federației Ruse și au lansat sute de drone kamikaze din camioane civile, rușii au pierdut în acest weekend și un Su-35, cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. Și unul din cele mai performante, folosite intens în războiul lor de agresiune asupra Ucrainei. Avionul a fost doborât în interiorul Rusiei și există trei scenarii privind această performanță.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.
Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
