Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Nu e un secret pentru nimeni că tensiunile dintre Wagner Group și forțele regulate ale Armatei ruse sunt majore.
Dar se pare că lucrurile au escaladat periculos de mult în zona Bahmutului, unde o unitate a Forțelor Armate ale Federației Ruse a deschis focul împotriva unui grup de geniști ai PMC Wagner.
Incidentul a fost raportat și confirmat de canalele oficiale ale Wagner. Serviciul de presă a companiei militare condusă de Evgheni Prigojin a publicat un raport întocmit de comandantul unui batalion de al Wagner Group.
Astfel, potrivit documentului oficial, un grup de mercenari Wagner au identificat soldați ai Armatei ruse care minau un drum în spatele liniilor PMC Wagner. Incidentul a avut loc pe data de 17 mai, dar când Wagner se aflau implicați activ în luptele din Bahmut.
Potrivit documentului analizat de publicația ucraineană Mil.ua, geniști ai Brigăzii 72 Infanterie a Wagner au început ulterior deminarea. În tot acest timp Armata rusă a deschis focul cu arme de calibru mic asupra unităților Wagner de deminare.
Forțele regulate ruse au distrus un camion de tip URAL al Wagner, dar potrivit raportului oficial personalul nu a fost rănit. Ulterior Wagner a răspuns și au reușit să rețină militari ruși din cadrul Brigăzii 72, inclusiv un important colonel. Ulterior Wagner a prezentat interogatoriul colonelului Roman Venevitin care a declara că atacul asupra PMC Wagner fost ordonat din cauza „animosității personale”.
Acesta e primul caz în care se confirmă la nivel oficial și public în premieră o confruntare între Armata rusă și Wagner Group.
????⚔️???? ПВК “Вагнер” заявляє про обстріл своїх саперів бійцями Збройних сил РФ.
— Мілітарний (@mil_in_ua) June 4, 2023
Виявилося, що це 72 бригада, яку раніше вагнерівці публічно принижували за втрату позицій біля Кліщіївки. https://t.co/USqjRx7Vez pic.twitter.com/XJKQMwqsat
Wagner Group
Compania privată de mercenari Wagner este o organizație rusă controversată specializată în furnizarea de servicii militare și de securitate la nivel global. A fost fondată în 2014 și e condusă de Evgheni Prigojin.
Wagner s-a remarcat inițial în conflictul din Ucraina, unde a oferit sprijin militar rebelilor separatiști proruși. Membrii Wagner au luptat în bătălii precum bătălia de la Debaltseve și au fost implicați în alte operațiuni în regiunile estice ale Ucrainei. Cu toate acestea, guvernul rus a negat întotdeauna implicarea oficială a companiei în conflict.
În afara Ucrainei, Wagner a fost implicată și în alte conflicte și operațiuni din diferite părți ale lumii. Au fost implicați în Siria, Libia, Sudanul de Sud și alte țări. Wagner a fost acuzată de încălcări ale drepturilor omului și de implicare în activități ilegale.
Deși nu există multe informații oficiale despre Wagner, există suspiciuni rezonabile că organizația primește sprijin din partea guvernului rus și acționează în interesul acestuia. Se presupune că membrii Wagner sunt în mare parte foști militari ruși, care sunt plătiți pentru serviciile lor în cadrul companiei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o 'tentativă de manipulare' după ce omologul său rus Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului în Ucraina între 8 și 10 mai pentru a marca victoria sovietică asupra Germaniei naziste, relatează Agerpres și AFP.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Forțele ucrainene care operează sisteme de apărare aeriană NASAMS au doborât 11 rachete de croazieră rusești în mai puțin de două minute în timpul unui masiv atac aerian efectuat de ruşi, a declarat locotenent-colonelul ucrainean Kirilo Peretiatko într-un videoclip publicat pe 27 aprilie.
Vladimir Putin a anunțat un nou „ armistiu” în războiul cu Ucraina , care va dura trei zile — de la 00:00 pe 8 mai până la 00:00 pe 11 mai, au scris propagandiștii ruși luni, 28 aprilie, citând Kremlinul.
Într-o rară luare de poziție, oarecum în favoarea Ucrainei, Departamentul de Stat al SUA din administrația Trump condamnă implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat duminică seară că liderul ucrainean Volodomir Zelenski este dispus să renunţe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, în contradicţie totală cu declaraţiile preşedintelui ucrainean, transmit Agerpres și AFP.
Trump a declarat că întâlnirea sa cu Zelenski la înmormântarea Papei Francisc a mers bine și că Zelenski este gata să renunțe la Crimeea.
Trupele ucrainene continuă să lupte în regiunile Kursk și Belgorod din vestul Rusiei, a scris președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe rețelele de socializare, pe 27.04.2025, după ce s-a consultat cu comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Syrsky. Declarația lui Zelenski contrazice afirmația Moscovei de sâmbătă despre “eliberarea completă” a regiunii Kursk, a notat AFP. Militarii ucraineni au intrat regiunea de vest a Rusiei în urmă cu aproape nouă luni, la începutul lunii august a anului trecut.
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
O campanie de dezinformare intensificată pe platforma TikTok propagă, în aceste zile, zvonuri nefondate despre o presupusă decizie a conducerii statului român de a trimite trupe în Ucraina. Aceste speculații, lipsite de orice bază reală, reprezintă o încercare clară de a amplifica teama și incertitudinea generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Ucraina a fost victima unui nou atac aerian cu drone vineri seară. Explozii s-au auzit în regiunile Cernăuți, Zaporojie și Kiev, unde unitățile de apărare aeriană (ADF) intervin. În regiune Cernăuți, ținta atacului aerian a fost o linie de cale ferată.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Forțele Aeriene ale SUA își schimbă fundamental strategia de achiziție pentru F-47, avionul de vânătoare de generația a 6-a, cunoscut anterior ca Next Generation Air Dominance (NGAD). Această nouă abordare, confirmată de șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, urmărește să ofere armatei o mai mare proprietate asupra tehnologiei avioanelor, deschizând calea pentru actualizări viitoare mai rapide și mai accesibile.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 23.05.2025, portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) din clasa Nimitz a părăsit Marea Mediterană traversând Strâmtoarea Gibraltar în direcția Oceanului Atlantic. Nava se întoarce în portul său de origine din Norfolk, Virginia, în urma unei desfășurări extinse, care a inclus operațiuni în Marea Roșie și Marea Mediterană.
Polonia face pași importanți în direcţia modernizării capacităților sale militare, încercând să achiziționeze aproape 800 de rachete de apărare aeriană Patriot și 1 400 de bombe de înaltă precizie de la Statele Unite în cadrul unor acord care ar putea totaliza aproape 6 miliarde de dolari. Aceste vânzări propuse subliniază angajamentul Poloniei de a-și consolida securitatea națională și de a-și spori rolul în cadrul NATO.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia duce o campanie continuă de sabotaj, intimidare și propagandă împotriva statelor europene care susțin Ucraina, iar războiul cibernetic e folosit din plin.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Un studiu recent de o echipă de cercetători şi experţi militari chinezi a stârnit controverse, identificând Boeing B-52 Stratofortress, un bombardier proiectat în anii 1950, drept cea mai semnificativă amenințare a Statelor Unite într-un eventual atac nuclear tactic împotriva Chinei. Publicat în revistei chinezi, Modern Defence Technology, cercetarea, condusă de Wang Bingqie de la Academia Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare din Wuhan, a simulat o operațiune aeriană de penetrare a Forțelor Aeriene ale S.U.A. care viza flote navale chineze sau situri interne.
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Industriile Aerospațiale Turcești (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și la accelerarea producției de prototipuri ale avionului de vânătoare de a cincea generație din Turcia.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Într-o mișcare strategică ce subliniază angajamentul său ferm față de securitatea regională, Polonia va achiziționa până la 1.400 de bombe de mici dimensiuni GBU-39/B (SDB-I) de la Statele Unite. Aprobarea acestei vânzări militare externe, evaluată la 180 de milioane de dolari, a fost confirmată de Departamentul de Stat al SUA și anunțată de Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării (DSCA). Această achiziție este un pas esențial pentru modernizarea forțelor armate poloneze și pentru întărirea capacităților NATO în contextul tensiunilor geopolitice crescute, în special după invazia Rusiei în Ucraina.
Platforma Telegram, care a trecut uşor de la aplicație de mesagerie la câmp de luptă pentru influența utilizatorilor, ridică semne de întrebare tot mai mari în contextul conflictului din Ucraina și al războiului hibrid. Deși departe de a fi cea mai populară rețea socială în România, impactul său este din ce în ce mai semnificativ, mai ales în rândul grupurilor radicale și pro-ruse, iar acest lucru are implicații directe asupra scenei politice interne.
Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.