Oleksandr Sîrskîi a spus că o „pace justă” poate fi obținută doar dacă luptele sunt oprite de-a lungul liniei actuale a frontului, iar apoi să aibă loc negocieri.
Semnalând o lipsă totală de încredere în afirmațiile Kremlinului că își dorește să încheie războiul, el l-a acuzat pe Vladimir Putin că folosește încercarea lui Donald Trump de a intermedia negocieri de pace drept „acoperire”, în timp ce trupele ruse încearcă să captureze mai mult teritoriu prin forță pe câmpul de luptă.
Această intervenție rară a generalului Sîrskîi oferă cea mai clară indicație de până acum privind „liniile roșii” ale armatei ucrainene, în timp ce Washingtonul încearcă să negocieze o înțelegere care, potrivit unui prim proiect, ar impune Kievului să cedeze Moscovei întreaga regiune Donbas din estul țării.
Președintele Volodymyr Zelensky, sprijinit de Regatul Unit și de alți aliați europeni, a încercat pe plan diplomatic să consolideze poziția Ucrainei.
Însă președintele Putin a spus că Rusia fie va cuceri militar Donbasul, fie trupele ucrainene vor trebui să se retragă.
Vorbind fără ocolișuri, generalul Sîrskîi a semnalat că soldații țării sale vor continua să lupte dacă diplomația eșuează și a avertizat că soarta întregii Europe este în joc.
„Misiunea noastră principală este să ne apărăm pământul, țara și populația”, a spus el într-un interviu exclusiv pentru Sky News, în subsolul unei clădiri din estul Ucrainei.
„În mod natural, pentru noi este inacceptabil să renunțăm pur și simplu la teritoriu. Ce înseamnă asta, până la urmă – să ne predăm pământul? Tocmai de aceea luptăm; ca să nu renunțăm la teritoriul nostru.”
După aproape patru ani de la începerea invadării Ucrainei pe scară largă, Rusia ocupă aproape o cincime din Ucraina, inclusiv mari părți din Donbas, dar este departe de obiectivul inițial de a impune la Kiev un guvern pro-Kremlin.
Întrebat dacă ar fi în zadar sacrificiul celor care și-au dat viața apărându-și țara, în cazul în care Ucraina ar fi forțată să predea Moscovei terenul pe care îl mai controlează în Donbas, generalul Sîrskîi, vorbind în ucraineană printr-un traducător, a spus: „Știți, nici măcar nu îmi permit să iau în calcul un asemenea scenariu.
„Toate războaiele se încheie la un moment dat, iar noi sperăm, desigur, că și al nostru se va încheia. Iar când se va întâmpla, trebuie stabilită o pace justă.
„În înțelegerea mea, o pace justă este o pace fără precondiții, fără a renunța la teritoriu. Înseamnă oprirea pe linia actuală de contact.”
Apoi comandantul a trecut în engleză, spunând că asta înseamnă: „Stop. Un armistițiu. Și după aceea negocieri, fără niciun fel de condiții.”
Revenind la ucraineană, a adăugat: „Orice alt format ar fi o pace nedreaptă, iar pentru noi este inacceptabil.”
Deși voința și capacitatea Ucrainei de a lupta sunt esențiale în confruntarea cu armata mult mai mare a Rusiei, la fel de importantă este și furnizarea de arme, muniție și altă asistență din partea aliaților Kievului, cel mai semnificativ aliat fiind SUA.
Însă, cu Casa Albă devenind mai puțin previzibilă sub Donald Trump, armata ucraineană pare să ia în calcul planuri de rezervă, în cazul în care ajutorul american se oprește.
Întrebat dacă Ucraina ar putea continua să lupte dacă președintele Trump ar opri sprijinul, generalul Sîrskîi a spus: „Suntem foarte recunoscători partenerilor noștri americani și tuturor aliaților care ne-au sprijinit cu arme și echipamente pe timpul acestui război.
„Sperăm că vor continua să ofere sprijin deplin. Dar sperăm și că partenerii și aliații noștri europeni, dacă va fi necesar, vor fi pregătiți să ofere tot ceea ce este cerut pentru războiul nostru just împotriva agresorului.
„Pentru că acum ne apărăm nu doar pe noi înșine, ci întreaga Europă. Și este crucial pentru toți europenii ca noi să continuăm să facem asta, fiindcă dacă noi nu suntem aici, alții vor fi forțați să lupte în Europa.”
Un comandant decorat, cu indicativul „snow leopard”, generalul Sîrskîi desfășoară operații de luptă împotriva invaziei Rusiei de mai bine de un deceniu.
În februarie 2024, el a fost numit șef militar peste toate forțele ucrainene, după ce președintele Volodymyr Zelensky l-a eliberat din funcție pe comandantul anterior. Generalul Valeri Zalujnîi este acum ambasadorul Kievului la Londra.
Zalujnîi și Oleksandr Sîrski (Comandant al Forțelor Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei) / Forțele armate ucrainene
Generalul Sîrskîi și-a oferit evaluarea luptelor de pe front, spunând:
Trupele ucrainene controlează încă partea de nord a orașului-fortăreață Pokrovsk din Donbas și vor continua să se bată pentru a recuceri restul, contrar afirmațiilor rușilor că au capturat ceea ce reprezintă o țintă-cheie pentru Moscova în ultimele 16 luni.
Rusia lansează între 4.000 și 5.000 de drone de atac "kamikaze" asupra pozițiilor ucrainene de pe linia frontului în fiecare zi, precum și 1.500–2.000 de drone care aruncă bombe. Însă Ucraina răspunde cu același volum – și chiar mai mult. „În ceea ce privește dronele, există aproximativ paritate. În acest moment, folosim ceva mai multe drone FPV [first person view] decât rușii.”
Forțele armate ruse au încă dublul volumului de proiectile de artilerie față de Ucraina, dar raza și letalitatea războiului cu drone înseamnă că e mai greu să folosești artileria eficient. Acum, 60% din lovituri sunt realizate de drone.
Peste 710.000 de soldați ruși sunt desfășurați de-a lungul unei linii a frontului care se întinde pe aproximativ 780 de mile (1.255 km), iar partea rusă pierde în jur de 1.000–1.100 de soldați pe zi, morți sau răniți „iar majoritatea sunt uciși”.
„În acest stadiu, armata rusă încearcă să avanseze, practic, de-a lungul întregii linii a frontului”, a spus generalul Sîrskîi.
Cele mai aprige lupte sunt în jurul orașului Pokrovsk, precum și în jurul orașului Kupiansk din nord-est, în regiunea Harkiv, în zona Lîman (tot în Donbas), și în apropierea unui oraș mic numit Huliaipole, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
„Armata ucraineană desfășoară o operație defensivă strategică, urmărind să limiteze înaintarea inamicului, să împiedice străpungerea în adâncime, să provoace pierderi maxime și să desfășoare acțiuni contraofensive în sectoarele în care vedem că inamicul este vulnerabil”, a spus comandantul.
„Strategia noastră este să epuizăm cât mai mult armata rusă, să îi împiedicăm înaintarea, să ne menținem teritoriul, în timp ce lovim simultan inamicul în adâncimea tactică, în adâncimea operativă și… în Rusia însăși, cu scopul de a-i submina capacitatea de apărare și capacitatea industrială.”
El se referă la o abilitate dezvoltată de Ucraina de a lansa, adânc în Rusia, drone cu rază lungă încărcate cu explozibil pentru a lovi ținte militare, precum și rafinării de petrol.
Operația vizează distrugerea combustibilului pentru tancurile, navele de război și avioanele care atacă Ucraina și, în mod crucial, reducerea veniturilor din petrol care ajută la finanțarea mașinăriei de război a Rusiei.
Armata ucraineană folosește și drone navale explozive, care lovesc nave de război rusești, precum și petroliere folosite pentru transportul petrolului rusesc sancționat.
Ucraina are resurse pentru a continua luptele
Întrebat dacă forțele ucrainene sunt pregătite și au suficienți militari pentru a continua lupta dacă va fi nevoie, generalul Sîrskîi a spus: „Avem resursele pentru a continua desfășurarea operațiilor militare.”
Totuși, Ucraina suferă de lipsă de trupe pe linia frontului, în timp ce soldații și societatea, în ansamblu, sunt epuizați și se confruntă cu încă o iarnă de război, precizează Sky News.
Niciun semn că Moscova își reduce efortul de război
Președintele Putin are, pe termen lung, un avantaj la numărul de trupe și puterea de foc, ceea ce face sprijinul continuu pentru Kiev din partea aliaților săi mai vital ca oricând.
Generalul Sîrskîi a avertizat că Moscova nu dă niciun semn că își reduce efortul de război, deși liderul rus i-a spus președintelui Trump că este pregătit să negocieze.
„Așa că facem totul astfel încât, dacă inamicul continuă războiul, și vedeți că, deși noi vrem pace, o pace dreaptă, inamicul continuă ofensiva, folosind aceste negocieri de pace ca acoperire”, a spus el.
„Nu există pauze, nu există întârzieri în operațiile lor. Continuă să-și împingă trupele înainte pentru a cuceri cât mai mult posibil din teritoriul nostru, sub acoperirea negocierilor.”
Sîrskîi a adăugat: „Așa că suntem pur și simplu forțați să purtăm acest război… protejându-ne oamenii, orașele, localitățile și pământul.”
Comandantul a spus că aceasta este motivația soldaților săi.
„Dacă nu facem asta, vedem clar ce lasă în urmă armata rusă: doar ruine, doar morți.”
Cât despre faptul dacă Regatul Unit și alte națiuni europene ar trebui să-și pregătească populația pentru posibilitatea unui război mai larg cu Rusia, generalul a spus: „Desigur, forțele armate ale fiecărei țări asigură protecție fiabilă cetățenilor săi, copiilor săi și teritoriului său.
„În existența statelor agresive, în primul rând Federația Rusă și aliații săi, această chestiune este extrem de urgentă.
„Trebuie făcut totul pentru a menține un nivel de apărare și forțe armate suficient de moderne pentru a respinge agresiunea, atât individual, cât și cu sprijinul aliaților.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
În cursul nopții de 25.11.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac combinat de amploare asupra Ucrainei, folosind rachete și drone kamikaze. Valul principal al loviturilor a acoperit Kievul, dar a vizat și alte regiuni ucrainene.
Pentru a ocoli sistemele de război electronic rusești, Forțele Armate ale Ucrainei extind gama de frecvență pentru controlul și conducerea dronelor. La rândul lor, trupele ruse adaptează mijloacele de război electronic pentru a face față modernizării UAV-urilor ucrainene.
Cel mai recent plan de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina a fost creat de Statele Unite, a precizat secretarul de stat american Marco Rubio, contrazicând astfel afirmațiile făcute de doi senatori americani, care au spus că planul ar fi fost primit, transmit agențiile Agerpres, DPA și AFP.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (FOS) au reușit, pentru prima dată, să doboare un elicopter rusesc Mi-8 aflat în misiune de interceptare a dronelor ucrainene, folosind o dronă de atac cu rază lungă de acțiune, marcând o premieră istorică în evoluția tacticilor de luptă cu UAV-uri. Lovitura a fost efectuată chiar adânc în interiorul teritoriului rus.
Rusia nu ar trebui să fie de acord cu noua propunere a SUA de pace cu Ucraina, deoarece este o „provocare” care nu va duce la un sfârșit real al războiului, a declarat Alexei Zhuravlev, prim-vicepreședinte al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat. „Conflictul poate fi rezolvat pe deplin doar dacă obținem o victorie clară pe front și Ucraina capitulează... Orice alt rezultat ar amâna doar confruntarea”, a scris el pe contul său de Telegram.
Întâlnirea de ieri de la Kiev dintre oficiali americani, ambasadori europeni și reprezentanți ucraineni a scos la iveală una dintre cele mai severe divergențe transatlantice de la începutul războiului.
Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă un audit care vizează sectorul apărării, relatează Agerpres și AFP.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a sugerat că a fost surprins de prevederile care menționează țara sa în „planul de pace” american în 28 de puncte, la a cărui pregătire Varșovia nu a participat, și a subliniat că nici despre Ucraina nu se poate decide nimic fără ea.
Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat sâmbătă un înalt oficial ucrainean, conform agențiilor Agerpres, AFP şi Reuters.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
China a criticat din nou vehement joi cel mai recent acord de vânzare de arme americane către Taiwan, o mișcare despre care China spune că aduce conflictul mai aproape.
Înaintea unei noi întâlniri între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, rușii au lovit violent capitala Ucrainei.
Înainte de a se întâlni duminică cu Volodimir Zelenski, care va fi înarmat cu noi propuneri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, preşedintele american Donald Trump l-a avertizat vineri pe omologul său ucrainean că nimic nu este garantat până când nu îşi va da "acordul", notează Agerpres și AFP.
Guvernul japonez a aprobat vineri un buget record pentru următorul an fiscal, care prevede alocări-record pentru apărare, în contextul în care tensiunile cu China continuă să crească, Beijingul acuzând săptămâna aceasta Tokyo că „alimentează o cursă a înarmării spațiale”.
Spania își reevaluează în mod vizibil postura de apărare pe flancul sudic, în contextul schimbărilor rapide ale mediului de securitate din Africa de Nord și al modernizării accelerate a Forțelor Armate Regale ale Marocului.
Madridul consideră că vechile concepte de descurajare nu mai sunt suficiente și că este necesară o adaptare la un spectru de amenințări complex, specific așa-numitei „zone gri”.
Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump la 28 decembrie, la Mar-a-Lago, în ceea ce este, probabil, încă o încercare a administrației americane de a forța încetarea conflictului din Ucraina.
Rusia și-a reafirmat, zilele acestea, una dintre condițiile pentru a opri atacurile: cedarea completă a Donbasului și reafirmă în presa internă că ar putea exista chiar și un "schimb de teritorii". De fapt, schimbul se referă tot la teritorii ucrainene, din care Moscova ar putea accepta să se retragă.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul Arhivele de Securitate Națională (ASN) ale SUA au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președintelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Documentele au fost cerute la publicare în noiembrie 2023. Biblioteca George W. Bush a răspuns în iunie 2024 că estimează că acestea ar putea declasificate pentru publicare în aproximativ 12 ani. Cu toate acestea, Arhivele cu ajutorul firmei de avocatură Goodwin Procter au convins instanța federală să aprobe publicarea mult mai devreme decât se estima.
Netanyahu lansează cel mai mare proiect de apărare din istoria țării pentru a reduce dependența de furnizorii străini.
Rusia atacat din nou Ucraina cu drone, dar și cu rachete de croazieră Kalibr lansate de pe submarinele din Marea Neagră.
Noi atacuri cu drone au fost înregistrate asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în cursul nopţii de joi spre vineri, fiind transmis şi un mesaj RO-ALERT pentru populaţiei, informează Ministerul Apărării Naţionale.
În noaptea de 24 decembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit un loc rusesc de depozitare și întreținere pentru nave fără echipaj în zona Myrne a Peninsulei Crimeea ocupată temporar.
Într-o Europă care alege aproape în mare parte ca soluție pentru aviația militară de generația a 5-a avioanele F-35 Lightning II, există și cazuri de ezitare.
Rusia a efectuat atacuri cu drone în mai multe locații din Ucraina, inclusiv în capitala Kiev. O persoană a murit în urma unui atac asupra Odesei, Ucraina.
În același timp, zeci de drone au fost trimise de ucraineni în Rusia, dintre care unele au fost doborâte deasupra Moscovei.
Comandamentul american pentru Africa a declarat că atacul a fost efectuat la cererea autorităților nigeriene.
Avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion de cercetare rusesc deasupra Mării Baltice, care zbura aproape de spațiul său aerian, a anunțat joi, 25 decembrie, Comandamentul Operațional al Forțelor Armate ale țării membre NATO.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a informat, pe 23.12.2025, că, înainte de a ataca submarinul rusesc de la Novorossisk, structurile serviciului au distrus un avion de cercetare maritimă de tip Il-38N. Atacul din această lună în care Ucraina a scos submarinul rus din joc, aflat chiar în portul militar din Novorossisk, reprezintă una din cele mai spectaculoase operațiuni din cei patru ani de război. În ciuda problemelor de pe frontul din Est, pe mare ucrainenii reușesc să îi țină în șah pe ruși.
Orban a reamintit că pacea europeană de după al Doilea Război Mondial a durat aproape opt decenii, ceea ce, după cum subliniază el, reprezintă o excepție istorică. Potrivit acestuia, teama de un conflict nuclear a împiedicat noi războaie timp de decenii, dar acest mecanism de descurajare nu mai este la fel de eficient astăzi ca odinioară.
În tot interviul, Orban vorbește mult despre presupusele greșeli ale Europei, dar nu spune un cuvânt despre Rusia. Va fi interesant să vedem cum se va poziționa liderul ungar în scenariul unui atac (evident hibrid) al Moscovei asupra unui alt stat european.
Glenn Corn, un fost înalt ofițer CIA, avertizează că Ucraina se află într-un moment critic. Glenn Corn, fost ofițer de informații și apărare, într-un editorial recent pentru Cypher Brief, reamintește administrației americane să nu repete greșelile făcute de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain.
Bombardiere strategice ruse cu rază lungă de acțiune Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mărilor Norvegiei şi Barents, informează joi agențiile de știri.
În noaptea de Ajun, invadatorii ruși au efectuat un alt atac asupra infrastructurii portuare și industriale din regiunea ucraineană Odesa. În urma atacului, o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite.
Liderul nord-coreean Kim Jong-un a participat la testul unei noi rachete, a relatat joi presa de stat nord-coreeană, conform AFP și Reuters. Kim a vizitat, de asemenea, miercuri docurile unde presa de stat a declarat că Nordul își construiește submarinul nuclear.
Suedia va avea în curând capacitatea de a efectua lovituri în adâncime mult în spatele liniilor inamice, după pe avioanele Gripen va fi integrată racheta de croazieră Taurus, de producție germană. Procesul se desfășoară mai rapid decât era planificat.
Președintele american se prezintă drept apărătorul absolut al libertății de exprimare pe rețelele de socializare. În schimb, Trump amenință că va ridica licențele pentru toate canalele tv care difuzează emisiuni umoristice la adresa sa.
Sistemele antiaeriene SAMP/T sunt văzute de mulți drept un Patriot european. Până acum au apărut puține informații despre utilizarea acestora în Ucraina, dar lucrurile ar putea să se schimbe pe viitor, mai ales că francezii intenționează să trimită mai multe SAMP/T NG, noua generație a sistemului antirachetă franco-italian.
