Oleksandr Sîrskîi a spus că o „pace justă” poate fi obținută doar dacă luptele sunt oprite de-a lungul liniei actuale a frontului, iar apoi să aibă loc negocieri.
Semnalând o lipsă totală de încredere în afirmațiile Kremlinului că își dorește să încheie războiul, el l-a acuzat pe Vladimir Putin că folosește încercarea lui Donald Trump de a intermedia negocieri de pace drept „acoperire”, în timp ce trupele ruse încearcă să captureze mai mult teritoriu prin forță pe câmpul de luptă.
Această intervenție rară a generalului Sîrskîi oferă cea mai clară indicație de până acum privind „liniile roșii” ale armatei ucrainene, în timp ce Washingtonul încearcă să negocieze o înțelegere care, potrivit unui prim proiect, ar impune Kievului să cedeze Moscovei întreaga regiune Donbas din estul țării.
Președintele Volodymyr Zelensky, sprijinit de Regatul Unit și de alți aliați europeni, a încercat pe plan diplomatic să consolideze poziția Ucrainei.
Însă președintele Putin a spus că Rusia fie va cuceri militar Donbasul, fie trupele ucrainene vor trebui să se retragă.
Vorbind fără ocolișuri, generalul Sîrskîi a semnalat că soldații țării sale vor continua să lupte dacă diplomația eșuează și a avertizat că soarta întregii Europe este în joc.
„Misiunea noastră principală este să ne apărăm pământul, țara și populația”, a spus el într-un interviu exclusiv pentru Sky News, în subsolul unei clădiri din estul Ucrainei.
„În mod natural, pentru noi este inacceptabil să renunțăm pur și simplu la teritoriu. Ce înseamnă asta, până la urmă – să ne predăm pământul? Tocmai de aceea luptăm; ca să nu renunțăm la teritoriul nostru.”
După aproape patru ani de la începerea invadării Ucrainei pe scară largă, Rusia ocupă aproape o cincime din Ucraina, inclusiv mari părți din Donbas, dar este departe de obiectivul inițial de a impune la Kiev un guvern pro-Kremlin.
Întrebat dacă ar fi în zadar sacrificiul celor care și-au dat viața apărându-și țara, în cazul în care Ucraina ar fi forțată să predea Moscovei terenul pe care îl mai controlează în Donbas, generalul Sîrskîi, vorbind în ucraineană printr-un traducător, a spus: „Știți, nici măcar nu îmi permit să iau în calcul un asemenea scenariu.
„Toate războaiele se încheie la un moment dat, iar noi sperăm, desigur, că și al nostru se va încheia. Iar când se va întâmpla, trebuie stabilită o pace justă.
„În înțelegerea mea, o pace justă este o pace fără precondiții, fără a renunța la teritoriu. Înseamnă oprirea pe linia actuală de contact.”
Apoi comandantul a trecut în engleză, spunând că asta înseamnă: „Stop. Un armistițiu. Și după aceea negocieri, fără niciun fel de condiții.”
Revenind la ucraineană, a adăugat: „Orice alt format ar fi o pace nedreaptă, iar pentru noi este inacceptabil.”
Deși voința și capacitatea Ucrainei de a lupta sunt esențiale în confruntarea cu armata mult mai mare a Rusiei, la fel de importantă este și furnizarea de arme, muniție și altă asistență din partea aliaților Kievului, cel mai semnificativ aliat fiind SUA.
Însă, cu Casa Albă devenind mai puțin previzibilă sub Donald Trump, armata ucraineană pare să ia în calcul planuri de rezervă, în cazul în care ajutorul american se oprește.
Întrebat dacă Ucraina ar putea continua să lupte dacă președintele Trump ar opri sprijinul, generalul Sîrskîi a spus: „Suntem foarte recunoscători partenerilor noștri americani și tuturor aliaților care ne-au sprijinit cu arme și echipamente pe timpul acestui război.
„Sperăm că vor continua să ofere sprijin deplin. Dar sperăm și că partenerii și aliații noștri europeni, dacă va fi necesar, vor fi pregătiți să ofere tot ceea ce este cerut pentru războiul nostru just împotriva agresorului.
„Pentru că acum ne apărăm nu doar pe noi înșine, ci întreaga Europă. Și este crucial pentru toți europenii ca noi să continuăm să facem asta, fiindcă dacă noi nu suntem aici, alții vor fi forțați să lupte în Europa.”
Un comandant decorat, cu indicativul „snow leopard”, generalul Sîrskîi desfășoară operații de luptă împotriva invaziei Rusiei de mai bine de un deceniu.
În februarie 2024, el a fost numit șef militar peste toate forțele ucrainene, după ce președintele Volodymyr Zelensky l-a eliberat din funcție pe comandantul anterior. Generalul Valeri Zalujnîi este acum ambasadorul Kievului la Londra.
Zalujnîi și Oleksandr Sîrski (Comandant al Forțelor Terestre ale Forțelor Armate ale Ucrainei) / Forțele armate ucrainene
Generalul Sîrskîi și-a oferit evaluarea luptelor de pe front, spunând:
Trupele ucrainene controlează încă partea de nord a orașului-fortăreață Pokrovsk din Donbas și vor continua să se bată pentru a recuceri restul, contrar afirmațiilor rușilor că au capturat ceea ce reprezintă o țintă-cheie pentru Moscova în ultimele 16 luni.
Rusia lansează între 4.000 și 5.000 de drone de atac "kamikaze" asupra pozițiilor ucrainene de pe linia frontului în fiecare zi, precum și 1.500–2.000 de drone care aruncă bombe. Însă Ucraina răspunde cu același volum – și chiar mai mult. „În ceea ce privește dronele, există aproximativ paritate. În acest moment, folosim ceva mai multe drone FPV [first person view] decât rușii.”
Forțele armate ruse au încă dublul volumului de proiectile de artilerie față de Ucraina, dar raza și letalitatea războiului cu drone înseamnă că e mai greu să folosești artileria eficient. Acum, 60% din lovituri sunt realizate de drone.
Peste 710.000 de soldați ruși sunt desfășurați de-a lungul unei linii a frontului care se întinde pe aproximativ 780 de mile (1.255 km), iar partea rusă pierde în jur de 1.000–1.100 de soldați pe zi, morți sau răniți „iar majoritatea sunt uciși”.
„În acest stadiu, armata rusă încearcă să avanseze, practic, de-a lungul întregii linii a frontului”, a spus generalul Sîrskîi.
Cele mai aprige lupte sunt în jurul orașului Pokrovsk, precum și în jurul orașului Kupiansk din nord-est, în regiunea Harkiv, în zona Lîman (tot în Donbas), și în apropierea unui oraș mic numit Huliaipole, în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
„Armata ucraineană desfășoară o operație defensivă strategică, urmărind să limiteze înaintarea inamicului, să împiedice străpungerea în adâncime, să provoace pierderi maxime și să desfășoare acțiuni contraofensive în sectoarele în care vedem că inamicul este vulnerabil”, a spus comandantul.
„Strategia noastră este să epuizăm cât mai mult armata rusă, să îi împiedicăm înaintarea, să ne menținem teritoriul, în timp ce lovim simultan inamicul în adâncimea tactică, în adâncimea operativă și… în Rusia însăși, cu scopul de a-i submina capacitatea de apărare și capacitatea industrială.”
El se referă la o abilitate dezvoltată de Ucraina de a lansa, adânc în Rusia, drone cu rază lungă încărcate cu explozibil pentru a lovi ținte militare, precum și rafinării de petrol.
Operația vizează distrugerea combustibilului pentru tancurile, navele de război și avioanele care atacă Ucraina și, în mod crucial, reducerea veniturilor din petrol care ajută la finanțarea mașinăriei de război a Rusiei.
Armata ucraineană folosește și drone navale explozive, care lovesc nave de război rusești, precum și petroliere folosite pentru transportul petrolului rusesc sancționat.
Ucraina are resurse pentru a continua luptele
Întrebat dacă forțele ucrainene sunt pregătite și au suficienți militari pentru a continua lupta dacă va fi nevoie, generalul Sîrskîi a spus: „Avem resursele pentru a continua desfășurarea operațiilor militare.”
Totuși, Ucraina suferă de lipsă de trupe pe linia frontului, în timp ce soldații și societatea, în ansamblu, sunt epuizați și se confruntă cu încă o iarnă de război, precizează Sky News.
Niciun semn că Moscova își reduce efortul de război
Președintele Putin are, pe termen lung, un avantaj la numărul de trupe și puterea de foc, ceea ce face sprijinul continuu pentru Kiev din partea aliaților săi mai vital ca oricând.
Generalul Sîrskîi a avertizat că Moscova nu dă niciun semn că își reduce efortul de război, deși liderul rus i-a spus președintelui Trump că este pregătit să negocieze.
„Așa că facem totul astfel încât, dacă inamicul continuă războiul, și vedeți că, deși noi vrem pace, o pace dreaptă, inamicul continuă ofensiva, folosind aceste negocieri de pace ca acoperire”, a spus el.
„Nu există pauze, nu există întârzieri în operațiile lor. Continuă să-și împingă trupele înainte pentru a cuceri cât mai mult posibil din teritoriul nostru, sub acoperirea negocierilor.”
Sîrskîi a adăugat: „Așa că suntem pur și simplu forțați să purtăm acest război… protejându-ne oamenii, orașele, localitățile și pământul.”
Comandantul a spus că aceasta este motivația soldaților săi.
„Dacă nu facem asta, vedem clar ce lasă în urmă armata rusă: doar ruine, doar morți.”
Cât despre faptul dacă Regatul Unit și alte națiuni europene ar trebui să-și pregătească populația pentru posibilitatea unui război mai larg cu Rusia, generalul a spus: „Desigur, forțele armate ale fiecărei țări asigură protecție fiabilă cetățenilor săi, copiilor săi și teritoriului său.
„În existența statelor agresive, în primul rând Federația Rusă și aliații săi, această chestiune este extrem de urgentă.
„Trebuie făcut totul pentru a menține un nivel de apărare și forțe armate suficient de moderne pentru a respinge agresiunea, atât individual, cât și cu sprijinul aliaților.”
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra majorității regiunilor Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puțin trei persoane au fost rănite în regiunea Kiev, a relatat administrația militară regională.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
O flotilă norvegiano-britanică de 13 fregate va activa în în apele dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) reprezintă structura de forță de elită din cadrul Armatei României, atât din punct de vedere al pregătirii, precum și din perspectiva înzestrării cu tehnică de ultimă generație.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
În perioada următoare, Europa va putea integra pe aeronavele F-35 și rachete Meteor produse de MBDA. Testele sunt în plină desfășurare.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
