Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu. 

Nu sunt puține situațiile în care trupele ucrainene au fost acuzate de utilizare inadecvată și de risipă în exploatarea tehnicii militare primite de la aliați. Oficialii militari ucraineni au reacționat în dese rânduri, explicând că realitatea de pe câmpul de luptă diferă de cele mai multe ori de condițiile din poligoanele de antrenament sau de ceea ce se percepe din afară, lăsând să se înțeleagă că cea mai bună decizie aparține celor direct implicați în luptă.

Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.

Un atac ucrainean cu dronă, efectuat la 16 mai 2025, ar fi devastat o facilitate militară rusă din satul Perevalne, aflat in Peninsula Crimeea ocupată, distrugând un depozit de muniții și patru clădiri aparținând Brigăzii 126 de Apărare de Coastă. Atacul, despre care se crede că a implicat drone kamikaze, a dus, de asemenea, la evacuarea a peste 2 000 de locuitori.

Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.

Forțele ruse au trimis 273 de drone în Ucraina în cursul nopții de 18.05.2025, până la ora 07:00 CEST astăzi, ceea ce reprezintă cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei în 2022, potrivit înregistrărilor de până acum, au raportat AP și Reuters. Forțele Aeriene ucrainene au raportat că 88 de drone au fost doborâte. Potrivit informațiilor anterioare, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă, inclusiv un copil.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut sâmbătă Statelor Unite să părăsească Orientul Mijlociu, pe fondul discuţiilor indirecte dintre cele două ţări cu privire la programul nuclear al Iranului, şi a calificat statul Israel drept "o tumoră canceroasă periculoasă şi letală în regiune", care trebuie "extirpată", informează Agerpres, AFP şi Reuters.

O întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este "posibilă", cu condiţia ca Moscova şi Kievul să fi ajuns la "acorduri" în prealabil, a declarat Kremlinul sâmbătă, a doua zi după primele discuţii directe de pace dintre cele două părţi din 2022, informează Agerpres și AFP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat vineri regretul cu privire la ceea ce el a numit o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia după mai mult de trei ani, relatează agențiile Agerpres și DPA.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a demis pe comandantul șef al Forțelor Terestre Ruse, generalul Oleg Saliukov.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ferm că integritatea teritorială a Ucrainei este un principiu fundamental, consfințit de Constituție, excluzând astfel orice posibilitate de negociere privind statutul teritoriilor aflate sub ocupație temporară, inclusiv peninsula Crimeea. Declarația categorică a fost făcută în capitala Turciei, Ankara, în cadrul unei conferințe de presă susținute în urma convorbirilor cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.

În timp ce toată lumea stă cu ochii ațintiți asupra negocierilor de pace de la Istanbul, trupele ruse fac progrese în Republica Populară Donețk (RPD), unde au anunțat capturarea unor noi localități. Astfel, pe 15.05.2025, Ministerul rus al Apărării a informat că Grupările de trupe Vest și Centru au preluat controlul asupra localităților Torskoye și Novoaleksandrovka.

Kremlinul a anunţat miercuri membrii delegaţiei care se vor deplasa joi la Istanbul pentru negocieri directe cu ucrainenii, fără a menţiona numele preşedintelui Vladimir Putin, care a fost invitat să se deplaseze acolo de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres și AFP.

Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească

Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.

Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.

Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.

Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.

Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.

Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.

Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.

Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. 

Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.

Cele 10 țări nord-europene care alcătuiesc Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force - JEF) au convenit să consolideze cooperarea în domeniul securității între ele, precum și să includă Ucraina într-un parteneriat extins cu JEF.

Rusia continuă să mimeze disponibilitatea pentru negocieri și vine cu o serie de condiții pentru a oprii atacurile împotriva Ucrainei.

Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-şi demonstra sprijinul "de neclintit" pentru Ucraina şi, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un "armistiţiu complet şi necondiţionat de 30 de zile", potrivit unei declaraţii comune, arată Agerpres.

Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.

În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.

După foarte mulți ani de secetă și de „înfrângeri” pe linie, avioanele Gripen au reușit o victorie majoră în fața F-16 Fighting Falcon americane, și chiar în fața celei mai performante versiuni a F-ului american, Block 70 Viper. 

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.

Coșmarul continuă pentru aviația militară rusă. După ce au pierdut peste 40 de bombardiere strategice aflate la sol, în urma unei operațiuni fără precedent a ucrainenilor care s-au infiltrat în teritoriul Federației Ruse și au lansat sute de drone kamikaze din camioane civile, rușii au pierdut în acest weekend și un Su-35, cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. Și unul din cele mai performante, folosite intens în războiul lor de agresiune asupra Ucrainei. Avionul a fost doborât în interiorul Rusiei și există trei scenarii privind această performanță.

Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.

În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională Iulian Fota a atras atenția că următoarea perioadă e critică pentru România și Europa în ceea ce privește războiul rus de agresiune. Căci dacă Rusia se va aventura să testeze Articolul 5 al NATO o va face în următorii doi ani. De ce? Iulian Fota explică.

Președintele Donald Trump se abține să preseze China pentru a opri sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, concentrându-se pe alte probleme din relația cu cel mai mare rival geopolitic al său, potrivit unor oficiali americani și europeni familiarizați cu situația, precizează Bloomberg.

Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.

Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.

Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.

Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.

Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.

Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.

Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.

Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.

Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.

Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.

La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.

Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.

Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.

În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.

În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.

La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.

Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale.  Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.

”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.

Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk. 

Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.