În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
"În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe Flancul estic, din punctul meu de vedere, ea ar trebui să se producă cât mai curând. Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză. Sunt decizii care trebuie materializate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice.
Pe de altă parte, trebuie spus că această consolidare şi aceste anunţuri pe care cei doi preşedinţi american şi francez le-au făcut au şi un rol important de descurajare în actualul context de securitate foarte complicat", a spus Aurescu, la Antena 3, citat de Agerpres.
El a arătat că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, sunt extrem de importante şi reprezintă "dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic" al celor două ţări pentru România.
"Am salutat aceste anunţuri pentru că ele reprezintă rezultate concrete ale unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă, dar este de fapt o construcţie care a pornit în urmă cu mai mult timp şi care a avut ca obiectiv promovarea intereselor de securitate şi de stabilitate ale României în regiune", a spus ministrul de Externe.
Aurescu a menţionat că prezenţa înaintată NATO are două componente, una în nordul şi una în sudul Flancului estic, la Marea Neagră, afirmând că este nevoie de o echilibrare a acestui tip de prezenţă aliat, mai ales la Marea Neagră.
El a arătat că a avut o discuţie telefonică cu consilierul de securitate naţională al preşedintelui Biden, Jack Sullivan, împreună cu ceilalţi colegi de pe Flancul estic, în formatul B9, în care s-a discutat pregătirea întâlnirii de vineri de la Geneva dintre secretarul de stat american Antony Blinken cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
"În această discuţie am reluat importanţa consolidării Flancului estic, care este necesară nu doar în contextul actual, care este într-adevăr foarte complicat şi de mai multă vreme, pentru că această situaţie de securitate pe Flancul estic, în vecinătatea noastră, s-a deteriorat de-a lungul timpului", a declarat ministrul de Externe.
Ministrul de Externe a vorbit şi despre propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Europa să construiască 'o nouă ordine de securitate' cu NATO în faţa Rusiei.
"Noi până acum am avut o serie de dialoguri cu Federaţia Rusă, mai ales săptămâna trecută au fost trei serii de dialog, o dată pe 10 ianuarie, în cadrul dialogului strategic dintre SUA şi Rusia, la Geneva, apoi pe 12 ianuarie în cadrul consiliului NATO-Rusia şi apoi pe 13 ianuarie, la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, dar este vorba de sesiuni de dialog, nu de negociere şi în cadrul acestor sesiuni am arătat foarte clar, şi aici a fost o poziţie unitară a tuturor aliaţilor din cadrul NATO, şi anume aceea că actuala ordine de securitate internaţională sau arhitectura de securitate europeană din momentul de faţă trebuie să fie prezervată de nişte parametri care sunt, din punctul nostru de vedere, de nenegociat, dacă vorbim despre principii importante - suveranitatea statelor sau integritatea teritorială (...) sau interzicerea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa, aici lucrurile sunt absolut clare, iarăşi dacă vorbim despre fundamente ale Alianţei Nord-Atlantice, cum este apărarea colectivă.
Aici nu putem să facem rabat, putem, însă, să discutăm şi cel mai probabil preşedintele Macron s-a referit la această componentă, am putea să discutăm de măsuri de reducere a riscurilor, eficientizarea mecanismelor de control al armamentelor, mecanisme de transparenţă militară. Aceste chestiuni pot să fie discutate, dar ele nu pot să fie discutate în condiţiile în care nu există o dezescaladare pe teren. Nu poţi să negociezi, nu poţi să discuţi aceste chestiuni de substanţă care sunt foarte importante sub ameninţarea folosirii forţei", a spus Aurescu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa, a explicat de ce baza militară Mihail Kogălniceanu (MK) din România este considerată esențială pentru a contracara agresiunea Rusiei și a asigura stabilitatea în Ucraina.
Uniunea Europeană a dat derogare pentru importul de petrol rusesc, până la sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi cel puțin doi ani în care Europa alimentează cu bani mașina de război a Rusiei, perioadă în care mai mor militari pe front și civili ucraineni, inclusiv copii, în casele lor și pe străzi, sunt bombardați sau vânați, precum animalele, de dronele rusești.
Ce s-ar întâmpla însă, dacă Europa ar renunța brusc, până la finalul lui 2025, la importul de petrol rusesc? Ar fi suficient acest cutremur pentru a forța Rusia să accepte pacea?
Premierul Plenković al Croației a anunțat recent că țara să oferă Ungariei și Slovaciei o alternativă la petrolul rusesc.
În urmă cu câteva zile s-au împlinit un an de când programul de modernizare a 10 avioane IAR-99 la versiunea SM (n.r. Șoim) ar fi trebuit finalizat. Avioane Craiova și sindicatele au explicat întârzierile ca fiind cauzate de nerespectarea anumitor termene privind livrările de echipamente, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. O veste bună după foarte multe amânări o dă Victor Peța, lider de sindicat, Avioane Craiova, care spune că s-a primit softul necesar, ultima piesă din puzzle care lipsea, în contextul în care 5 avioane IAR-99 au deja instalată toată aparatura. Astfel, dacă nu apar surprize, până la finalul lunii octombrie 5 avioane IAR-99 modernizate la standardul Șoim vor fi livrate într-un final Armatei României.
Declaraţiile recente ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Șantierul Naval Damen Galați, sună ca o promisiune fermă, dar rămân învăluite într-un pragmatism familiar. „Îmi doresc că viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României să fie realizate pe plan intern'', a spus el, lăsând o urmă de optimism peste o industrie de apărare cu o istorie recentă a proiectelor eșuate și a ambițiilor neîmplinite. Este un refren pe care l-am mai auzit, dar de această dată contextul pare ușor diferit, deși nuanțele rămân la fel de complicate.
Astăzi, pe poligonul de antrenament din Orzysz, la doar 100 de kilometri de strategicul gol Suwałki, va avea loc unul dintre cele mai mari exerciții militare din Polonia din acest an.
Manevrele din aceste zile, cu numele de cod „Poarta de Fier”, fac parte din exercițiul mai amplu “Iron Defender-25”.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
”Aspen European Strategic Forum 2025” reunește, la București, lideri politici, experți în securitate, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai organizațiilor internaționale, într-un dialog strategic despre viitorul Europei.
Ministrul apărării naționale a vizitat o serie de facilități de instruire din garnizoana Galați.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Centrul spaniol de vize din Moscova va înceta înregistrarea turiștilor pentru depunerea documentelor și va anula cererile deja depuse, Germania anunțând criterii mai stricte.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu și a grupării paramilitare a lui Horațiu Potra de către Parchetul General este mai mult decât un simplu dosar penal. Este o radiografie brutală a unei vulnerabilități naționale pe care o ignoram, pe care o minimizam de ani buni: România a fost, este și va rămâne o țintă predilectă a războiului hibrid dus de Federația Rusă. Iar acum, procurorul general Alex Florența a pus punctele pe „i”, demascând un mecanism complex, care a exploatat tocmai fragilitățile noastre ca societate.
Rusia și Belarus au exersat lansarea de arme nucleare tactice în timpul manevrelor militare comune. Potrivit Reuters, președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat acest lucru astăzi (16.09.2025), precizând că exercițiul comun ruso-belarus nu este menit să amenințe pe nimeni. Anterior, Ministerul rus al Apărării anunțase că bombardiere strategice Tu-160 au îndeplinit misiuni de luptă deasupra Mării Barents, inclusiv lansarea de rachete de croazieră.
Într-un război modern, definit de precizia dronelor și de atacurile nemiloase cu rachete de croazieră, o piesă de artilerie antiaeriană dezvoltată în anii '60, la apogeul Războiului Rece, a devenit un simbol al rezistenței ucrainene. Este vorba despre sistemul Gepard, "micul vânător" autopropulsat, care demonstrează că ingeniozitatea și adaptarea pe câmpul de luptă pot învinge tehnologia nouă. Povestea sa nu este doar despre un succes militar, ci și despre o nouă formă de cooperare industrială, construită din mers, direct pe liniile frontului.
Pentru cei ce au ambiții de a fi putere mondială atunci ei să rezolve problemele grele ale omenirii, cum ar fi războiul din Ucraina cu un impact economic mondial mult mai mare decât tarifele impuse de Donald Trump. Problemele simple le poate rezolva oricine.
Bucureștiul cântărește cu prudență fiecare cuvânt, în timp ce ecourile războiului din Ucraina se aud tot mai puternic la graniță. Poziția președintelui Nicușor Dan, exprimată recent, a ridicat întrebarea dacă confirmă o abordare calculată, pragmatică, care evită escaladarea conflictului și menține un echilibru fragil între solidaritatea cu Ucraina și imperativul de a proteja teritoriul național sau este o ezitare pentru a nu escalada tensiunile din regiune?
Într-un apel disperat, dar plin de hotărâre, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o poziție tranșantă din partea lui Donald Trump. Într-un interviu exclusiv acordat postului britanic Sky News, liderul de la Kiev a subliniat că singura cale de a pune capăt războiului este stabilirea unor garanții de securitate clare, garantate de Statele Unite și de aliații europeni, înainte de încheierea conflictului.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Kremlinul încearcă să arunce asupra Occidentului vina pentru incursiunile cu drone de pe teritoriul României și Poloniei.
Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt trimiși în judecată pentru tentative de subminare a ordinii constituționale.
Corporația Aeronautică Unită (UAC) din Rusia a anunțat livrarea unui nou lot de aeronave Su-34 către Forțele Aerospațiale Ruse, aeronave esențiale pentru avansul trupelor rusești.
În timp ce aripa suveranistă din România susține că ”pacea-i pace” și că nu trebuie să ne înarmăm sau să avem legislație împotriva dronelor, discursul ”suveranist” din Polonia este aliniat cu poziția oficială a NATO și descrie Rusia drept principală amenințare pentru pacea în Europa.
"Trebuie să facem totul să fim pregătiţi de război, pentru că numai asta asigură pacea", este declarația președintelui Poloniei.
Armata israeliană a lansat marți noaptea o ofensivă terestră așteptată pentru a captura orașul Gaza.
Israelul a cerut tuturor locuitorilor din orașul Gaza să evacueze, dar 700 de mii de locuitori încă se află în oraș.
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că avioanele de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) vor efectua o misiune de apărare aeriană deasupra Poloniei, în cadrul misiunii Garda de Est a NATO.
Președintele american Donald Trump a semnat marți un ordin de desfășurare a trupelor Gărzii Naționale în Memphis, din statul Tennessee, pentru a ajuta la combaterea criminalității.
O dronă a fost neutralizată deasupra clădirilor guvernamentale din centrul Varșoviei, a anunțat premierul polonez Donald Tusk, un incident care subliniază fragilitatea securității regionale, în contextul unor tensiuni deja ridicate. Două persoane, cetățeni belaruși, au fost reținute, iar poliția investighează.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.
În spațiul public, de multe ori, se vorbește despre politică externă în termeni de mari alianțe, tratate și declarații solemne. Dar, în culisele industriei de apărare, unde se fac afaceri de miliarde de euro și se pun la cale parteneriate pe termen lung, discursul este mult mai direct și, de multe ori, mai onest. O dovadă în acest sens o reprezintă recenta ieșire publică a lui Armin Papperger, CEO-ul gigantului german din industria de apărare, Rheinmetall.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.