Israelul va răspunde Iranului pentru atacul efectuat de acesta cu peste 300 de drone şi rachete, a declarat luni şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi,
În atacurile iraniene au fost folosite peste 120 de rachete balistice, peste 30 de rachete de croazieră și aproximativ 170 de drone.
Cabinetul de război israelian a decis asupra unei riposte "clare şi puternice" contra Iranului.
Nu este clar cum vor alege israelienii să riposteze, însă escaladarea conflictului ar putea implica dezlănțuirea unor forțe militare gigantice.
Rachetă iraniană Zolfaghar
Teheranul are cel mai mare arsenal de rachete balistice și drone din Orientul Mijlociu, inclusiv rachete de croazieră și antinavă, precum și rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune.
Iranul are, de asemenea, un stoc mare de drone cu o rază de acțiune de la 2.000 la 2.500 de kilometri și poate zbura jos pentru a evita detectarea.
Shahed 136 are o rază de acțiune de 2.500 de kilometri (aproximativ 12 ore) și poate transporta un focos mic de 40 de kilograme, care explodează la impact. Ele pot fi lansate individual sau ca roi dintr-un camion de lansare. Nu sunt foarte rapizi (180 km/h), dar pot zbura la o altitudine foarte joasă (60 de metri).
Drona de luptă Mohajer-6 este omologul iranian al Bayraktar TB-3 turc, dar este ceva mai scurtă și are o anvergură mai mică. A fost conceput în primul rând pentru recunoaștere pe câmpul de luptă, dar poate transporta până la patru bombe ghidate, cu o greutate totală de până la 150 de kilograme.
În august, Iranul s-a lăudat cu un vehicul aerian fără pilot avansat, produs pe plan intern, numit Mohajer-10, cu o rază de funcționare de 2.000 km, capacitatea de a zbura până la 24 de ore și o sarcină utilă de până la 300 kg.
În arsenalul militar al Iranului, există cel puțin nouă tipuri de rachete care pot ajunge în Israel, potrivit agenției de presă iraniene IRNA. Comandamentul Central al SUA a estimat în 2022 că Iranul are peste 3.000 de rachete balistice în arsenalul său.
Printre acestea se numără rachetele balistice cu rază medie de acțiune Sejil-2, care pot zbura cu o viteză de peste 17.000 km/h și pot atinge o țintă la 2.000 km, Khaibar (cunoscut și ca Khorramshahr-4) cu o rază de acțiune de 2.000 km și un focos care cântărește 1.500 de kilograme și racheta Qasem, care are o rază de acțiune de 1.400 km și o sarcină utilă de 500 kg și poartă numele fostului comandant al forței de elită Al Quds din Iran, Qasem Suleimani.
Ar trebui de asemenea evidențiată racheta balistică Emad, care are o rază de acțiune de aproximativ 1.700 km și este prima rachetă balistică cu ghidare de precizie cu rază medie de acțiune a Iranului, cu posibilitatea de a separa focosul și a avea controlul până la sfârșitul traiectoriei.
Racheta balistică Shahab-3 are o rază de acțiune de 1.000 km atunci când este echipată cu o sarcină utilă de 1.200 kg sau 2.000 km fără sarcină utilă. Se bazează pe racheta Nodong-1 a Coreei de Nord, dar Iranul a folosit tehnologia de ghidare chineză pentru a îmbunătăți precizia loviturii.
Racheta Kheibar Shekan este o rachetă balistică cu rază medie de a treia generație, operată de IRGC. A fost introdus în 2022 și are o autonomie de 1.400 de kilometri.
Racheta balistică Ghadr-110 este o versiune îmbunătățită a rachetei Shahab-3, care poate transporta un focos cu o greutate de până la 1.000 kg.
Iranul produce, de asemenea, rachete de croazieră Paveh, care au o rază de acțiune de până la 1.650 km, și rachete hipersonice Fattah-2, care constau dintr-o combinație de vehicule cu planare hipersonică și rachete de croazieră hipersonice. Au o autonomie de la 1500 la 1800 de kilometri.
Rachetele hipersonice pot zbura de cel puțin cinci ori viteza sunetului și pe traiectorii complexe, ceea ce le face dificil de interceptat.
Iranul are în arsenalul său militar rachete de croazieră precum Kh-55, care poate transporta arme nucleare, cu o rază de acțiune de până la 3.000 km, și racheta antinavă avansată Khalid Farzh, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care poate transporta un focos de 1.000 kg.
La atacul de zilele trecute, tacticile folosite de Iran au fost similare cu cele folosite de Rusia în atacurile sale asupra Ucrainei, implicând mai multe valuri de atacuri care lansează o combinație de rachete balistice și de croazieră alături de drone kamikaze.
Cu un buget militar anual care depășește 20 de miliarde de dolari și acces la cele mai avansate echipamente militare americane, Israelul controlează cerul și o mare parte a mării din jurul teritoriului său.
Sistemul de apărare antirachetă multistrat al Israelului include Iron Dome, David's Slingshot și sistemele Arrow-2 și Arrow-3, care au fost dezvoltate în cooperare cu SUA.
Iron Dome este un sistem specializat pentru doborârea rachetelor cu rază scurtă de acțiune. A interceptat mii de rachete de când a fost activată la începutul ultimului deceniu, inclusiv mii de interceptări în timpul războiului împotriva Hamas și Hezbollah. Israelul spune că are o rată de succes de peste 90%.
Sistemul David Sling este conceput pentru a doborî rachete cu rază medie de acțiune și poate, de asemenea, intercepta vehicule aeriene fără pilot și rachete balistice tactice. Israelul îl folosește în mod regulat pentru a doborî rachete și drone trase de Hezbollah din Liban.
Sistemele Arrow-2 și Arrow-3 pot intercepta amenințările la o rază de până la 1.500 și, respectiv, până la 3.000 de kilometri, inclusiv rachete înarmate cu un focos nuclear.
Israelul are și sistemul Iron Beam, care folosește raze laser pentru a distruge drone și rachete. Israelul a spus că acest sistem va schimba jocul, deoarece este mult mai ieftin de operat decât sistemele existente. Cu toate acestea, se pare că nu este încă operațional. Israelul folosește și sistemul de rachete american Patriot pentru a doborî avioane și drone.
Se crede că Israelul are zeci de focoase nucleare (deși nu a admis niciodată acest lucru), dar și drone extrem de sofisticate, avioane de luptă, tancuri, submarine și artilerie.
Avioane de vânătoare F-35 ale Forţelor Aeriene Israeliene, escadrila ''Lions of the South'', zboară deasupra sudului Israelului, în ianuarie 2020. Sursa Foto: IDF.
Israelul și-a început programul de rachete încă din anii 1960, în cooperare cu Franța, când a dezvoltat, testat și vândut Israelului racheta Jericho, care a devenit operațională în anii 1970. Această rachetă are o rază de acțiune de 500 km și poate transporta arme nucleare și chimice. La mijlocul anilor 1970, Israelul a dezvoltat racheta Jericho 2 împreună cu Republica Africa de Sud. Este o rachetă balistică cu o rază de acțiune de aproximativ 1.500 km. Israelul a efectuat mai multe teste ale rachetei în Marea Mediterană, unele dintre ele ajungând în Creta, iar altele aterizează lângă Benghazi, Libia.
La sfârșitul anilor 1990, Israelul a început să dezvolte ICBM în trei trepte Jericho 3, cu o rază de acțiune de până la 15.500 km, capabil să transporte mai multe focoase nucleare și termonucleare între 800 kilotone și 12 megatone, de 650 de ori puterea bombei atomice aruncate de Statele Unite pe Hiroshima. Se estimează că racheta a devenit operațională în 2008.
Potrivit unui raport secret către Congresul SUA, racheta oferă Israelului capacitatea de a provoca daune nucleare tuturor țărilor din Orientul Mijlociu, Africa, Europa, Asia, aproape toată America de Nord și mari părți din America de Sud și Oceania. Se pare că Israelul dezvoltă, de asemenea, următoarea generație Jericho, Jericho 4, o rachetă în trei trepte, ale cărei capacități vor include transportarea focoaselor cluster.
Pe lângă faptul că este capabil să transporte rachete nucleare, Israelul și-a echipat seria de submarine Dolphin cu o rachetă de croazieră numită Popeye Turbo SLCM, care poate atinge o rază de acțiune de 1.500 km și poate transporta un focos nuclear. Fiecare submarin Dolphin are patru rachete de croazieră Popeye Turbo SLCM.
În plus, Israelul dezvoltă noi rachete pentru submarinele Dolphin care includ un sistem de lansare verticală. Rachetele care vor fi pe noul submarin sunt rachete balistice care sunt lansate din submarin în același timp cu rachetele de croazieră.
În plus, Israelul deține bombe de distrugere a buncărelor cu rază lungă de acțiune, care pot lovi unele dintre instalațiile nucleare ale Iranului, pot deteriora instituțiile, terminalele de combustibil și pot paraliza exporturile de petrol ale Iranului, atacând portul Bandar Abbas.
Rachetele nu sunt singura opțiune de atac pe distanță lungă pe care Israelul o are. IDF are, de asemenea, un arsenal de drone care include seria Heron, Hermes și Skylark.
Dintre acestea, ar trebui evidențiată drona Hermes 900, care are o rază operațională de 1.000 de kilometri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore și este înarmată cu rachete aer-sol precise pentru țintirea țintelor.
Heron TP este un UAV strategic care poate atinge o mie de kilometri și o înălțime maximă de aproximativ 14.000 de metri. Poate transporta combustibil și senzori cu o greutate totală de aproximativ 2,7 tone.
Israelul produce, de asemenea, drone Skylark mai mici, care sunt utilizate în principal pentru supraveghere, spionaj și strângere de informații.
Foto: Khordad-15
În ultimii ani, Iranul și-a dublat eforturile de a echipa Hezbollah și alți aliați regionali cu sisteme avansate de apărare aeriană, iar la începutul acestui an a dezvăluit două noi sisteme de apărare aeriană.
Sistemul antibalistic Arman are o rază medie și poate identifica ținte la 180 de kilometri și le distruge la 120 de kilometri. Sistemul poate trage șase ținte simultan.
Sistemul de apărare antiaeriană Azarakhsh poate fi montat pe mai multe tipuri de vehicule și utilizează un radar, un sistem electro-optic și un sistem termic pentru a detecta și urmări ținte.
Pe lângă aceste noi sisteme antiaeriene, Iranul se bazează foarte mult pe Khordad-15, un sistem modern de apărare aeriană introdus în 2019, care este similar cu sistemul Patriot al armatei americane. Acest sistem poate angaja simultan până la șase ținte de dimensiunea unui avion de luptă dintr-o rază de 120 de kilometri.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Țările din așa-numita Coaliție de Voință (Coaliție a Voluntarilor) au convenit să intensifice presiunea asupra Rusiei la o reuniune a liderilor de vineri la Londra. De asemenea, s-au angajat să finanțeze pe termen lung și să consolideze industriei de apărare a Ucrainei.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
Suferind de foame și sete, blocați pe insule din delta râului Nipru. Aceasta este soarta a mii de soldați ruși care sunt separați de restul forțelor rusești la sud de Herson. Bombardamentele și dronele armatei ucrainene au transformat zona într-unul dintre cele mai periculoase câmpuri de luptă ale războiului din Ucraina.
Dacă în sudul Ucrainei, rușii sunt blocați în propriile tactici, situația e total diferită pe frontul din Donbas: cel puțin 250 de soldați ruși au intrat în orașul ucrainean Pokrovsk din regiunea Donețk.
Nava de război rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastei germane, la intrarea în Golful Lübeck. Ambarcațiunea de desant (debarcare) apăruse anterior în largul coastei Danemarcei, fix în timp ce drone neidentificate survolau aerodromurile și bazele militare daneze, dar nu există nicio dovadă că această navă ar fi lansat dronele.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit joi după-amiază la Washington, unde are programată vineri o întâlnire cu şeful Casei Albe, Donald Trump, a fost surprins de discuţia telefonică purtată de preşedintele american cu liderul rus Vladimir Putin şi reuniunea între cei doi anunţată să aibă loc în curând la Budapesta, relatează portalul RBC.ua și agenția Agerpres, citând publicaţia Axios.
Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni în curând la Budapesta, un anunţ surpriză făcut în ajunul unei întâlniri la Casa Albă între preşedintele american şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care speră să obţină rachete Tomahawk, comentează Agerpres și AFP.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
Forțele ruse au atacat alte instalații de producție de gaze din estul Ucrainei joi dimineață devreme pentru a crește presiunea asupra rețelei energetice locale înainte de iarnă. Agenția de presă slovacă TASR a scris despre acest lucru, citând o știre de la AFP.
Australia e una dintre principalele țări non-NATO care oferă ajutor Ucrainei, furnizează sprijin, muniție și echipamente militare încă din februarie 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este "foarte dezamăgit" de liderul rus Vladimir Putin, cu doar câteva zile înainte de vizita preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, informează Agerpres și DPA.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmit Agerpres și AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmite Agerpres.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
În cursul nopții de 13 octombrie, Ucraina și-a demonstrat din nou capacitatea de a lovi cu precizie infrastructura vitală a invadatorilor, declanșând un incendiu masiv la cel mai mare depozit de carburanți din Crimeea.
Acest atac, desfășurat de forțele ucrainene tot prin utilizarea dronelor, reprezintă un răspuns curajos și strategic la agresiunea rusă, erodând continuu capacitatea economică și militară a Moscovei.
După o scurtă prezență în Israel, Donald Trump ajunge la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a coprezida împreună cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi un 'summit pentru pace' în Fâșia Gaza, în prezența liderilor din peste 20 de țări și a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Dezbaterea privind viitorul program IFV al României omite adesea un aspect important: instrumentul european SAFE nu reprezintă finanțare nerambursabilă, ci un împrumut pe care România și generațiile viitoare îl vor rambursa. Aceasta transformă utilizarea SAFE într-un angajament strategic pe termen lung. Dacă astăzi sunt împrumutate miliarde de euro, ele trebuie să producă valoare pe termen lung prin competiție, transparență și beneficii industriale reale, nu să fie direcționate fără o evaluare riguroasă a alternativelor.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Columbia a semnat un acord major de achiziție militară confirmând cumpărarea a 17 avioane de vânătoare Gripen E/F de la compania suedeză Saab, într-un contract evaluat la 3.6 miliarde de dolari. Decizia reprezintă cea mai importantă investiție a aviației militare columbiene din ultimele decenii și marchează intrarea statului sud-americane într-un club restrâns al statelor care operează Gripen, unul dintre cele mai avansate avioane multirol din lume. Totodată, „victoria” Gripen în fața F-16 Fighting Falcon american, în cea mai modernă versiune Block 72, reprezintă din perspectivă strategică și o pierdere de teren a SUA, într-o regiune pe care istoric se află în sfera sa de influență.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Considerat odată coloana vertebrală a proiecției de putere globală a Rusiei, giganticul complex militar-industrial al Kremlinului se află în cea mai severă criză de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Presiunea susținerii războiului prelungit împotriva Ucrainei, combinată cu greutatea sancțiunilor occidentale și o disfuncționalitate internă cronică, expune defecțiuni sistemice care amenință însăși capacitatea Moscovei de a purta un război de uzură.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Vizita președintelui Volodimir Zelenski la Paris, pentru a semna ceea ce a numit un „acord istoric”, seamănă mai mult a pariu strategic pe termen lung decât a soluție de urgență pentru front. Pe hârtie, miza este uriașă: o scrisoare de intenție pentru achiziția a „până la 100” de avioane de luptă Dassault Rafale, sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T de nouă generație și drone.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Având în vedere faptul că noua coaliție guvernamentală din Cehia va prelua conducerea țării în săptămânile următoare, întrebarea privind continuarea inițiativei de referință a țării privind muniția pentru Kiev rămâne fără răspuns.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
