Israelul va răspunde Iranului pentru atacul efectuat de acesta cu peste 300 de drone şi rachete, a declarat luni şeful Statului Major al armatei israeliene, generalul Herzi Halevi,
În atacurile iraniene au fost folosite peste 120 de rachete balistice, peste 30 de rachete de croazieră și aproximativ 170 de drone.
Cabinetul de război israelian a decis asupra unei riposte "clare şi puternice" contra Iranului.
Nu este clar cum vor alege israelienii să riposteze, însă escaladarea conflictului ar putea implica dezlănțuirea unor forțe militare gigantice.
Rachetă iraniană Zolfaghar
Teheranul are cel mai mare arsenal de rachete balistice și drone din Orientul Mijlociu, inclusiv rachete de croazieră și antinavă, precum și rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune.
Iranul are, de asemenea, un stoc mare de drone cu o rază de acțiune de la 2.000 la 2.500 de kilometri și poate zbura jos pentru a evita detectarea.
Shahed 136 are o rază de acțiune de 2.500 de kilometri (aproximativ 12 ore) și poate transporta un focos mic de 40 de kilograme, care explodează la impact. Ele pot fi lansate individual sau ca roi dintr-un camion de lansare. Nu sunt foarte rapizi (180 km/h), dar pot zbura la o altitudine foarte joasă (60 de metri).
Drona de luptă Mohajer-6 este omologul iranian al Bayraktar TB-3 turc, dar este ceva mai scurtă și are o anvergură mai mică. A fost conceput în primul rând pentru recunoaștere pe câmpul de luptă, dar poate transporta până la patru bombe ghidate, cu o greutate totală de până la 150 de kilograme.
În august, Iranul s-a lăudat cu un vehicul aerian fără pilot avansat, produs pe plan intern, numit Mohajer-10, cu o rază de funcționare de 2.000 km, capacitatea de a zbura până la 24 de ore și o sarcină utilă de până la 300 kg.
În arsenalul militar al Iranului, există cel puțin nouă tipuri de rachete care pot ajunge în Israel, potrivit agenției de presă iraniene IRNA. Comandamentul Central al SUA a estimat în 2022 că Iranul are peste 3.000 de rachete balistice în arsenalul său.
Printre acestea se numără rachetele balistice cu rază medie de acțiune Sejil-2, care pot zbura cu o viteză de peste 17.000 km/h și pot atinge o țintă la 2.000 km, Khaibar (cunoscut și ca Khorramshahr-4) cu o rază de acțiune de 2.000 km și un focos care cântărește 1.500 de kilograme și racheta Qasem, care are o rază de acțiune de 1.400 km și o sarcină utilă de 500 kg și poartă numele fostului comandant al forței de elită Al Quds din Iran, Qasem Suleimani.
Ar trebui de asemenea evidențiată racheta balistică Emad, care are o rază de acțiune de aproximativ 1.700 km și este prima rachetă balistică cu ghidare de precizie cu rază medie de acțiune a Iranului, cu posibilitatea de a separa focosul și a avea controlul până la sfârșitul traiectoriei.
Racheta balistică Shahab-3 are o rază de acțiune de 1.000 km atunci când este echipată cu o sarcină utilă de 1.200 kg sau 2.000 km fără sarcină utilă. Se bazează pe racheta Nodong-1 a Coreei de Nord, dar Iranul a folosit tehnologia de ghidare chineză pentru a îmbunătăți precizia loviturii.
Racheta Kheibar Shekan este o rachetă balistică cu rază medie de a treia generație, operată de IRGC. A fost introdus în 2022 și are o autonomie de 1.400 de kilometri.
Racheta balistică Ghadr-110 este o versiune îmbunătățită a rachetei Shahab-3, care poate transporta un focos cu o greutate de până la 1.000 kg.
Iranul produce, de asemenea, rachete de croazieră Paveh, care au o rază de acțiune de până la 1.650 km, și rachete hipersonice Fattah-2, care constau dintr-o combinație de vehicule cu planare hipersonică și rachete de croazieră hipersonice. Au o autonomie de la 1500 la 1800 de kilometri.
Rachetele hipersonice pot zbura de cel puțin cinci ori viteza sunetului și pe traiectorii complexe, ceea ce le face dificil de interceptat.
Iranul are în arsenalul său militar rachete de croazieră precum Kh-55, care poate transporta arme nucleare, cu o rază de acțiune de până la 3.000 km, și racheta antinavă avansată Khalid Farzh, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care poate transporta un focos de 1.000 kg.
La atacul de zilele trecute, tacticile folosite de Iran au fost similare cu cele folosite de Rusia în atacurile sale asupra Ucrainei, implicând mai multe valuri de atacuri care lansează o combinație de rachete balistice și de croazieră alături de drone kamikaze.
Cu un buget militar anual care depășește 20 de miliarde de dolari și acces la cele mai avansate echipamente militare americane, Israelul controlează cerul și o mare parte a mării din jurul teritoriului său.
Sistemul de apărare antirachetă multistrat al Israelului include Iron Dome, David's Slingshot și sistemele Arrow-2 și Arrow-3, care au fost dezvoltate în cooperare cu SUA.
Iron Dome este un sistem specializat pentru doborârea rachetelor cu rază scurtă de acțiune. A interceptat mii de rachete de când a fost activată la începutul ultimului deceniu, inclusiv mii de interceptări în timpul războiului împotriva Hamas și Hezbollah. Israelul spune că are o rată de succes de peste 90%.
Sistemul David Sling este conceput pentru a doborî rachete cu rază medie de acțiune și poate, de asemenea, intercepta vehicule aeriene fără pilot și rachete balistice tactice. Israelul îl folosește în mod regulat pentru a doborî rachete și drone trase de Hezbollah din Liban.
Sistemele Arrow-2 și Arrow-3 pot intercepta amenințările la o rază de până la 1.500 și, respectiv, până la 3.000 de kilometri, inclusiv rachete înarmate cu un focos nuclear.
Israelul are și sistemul Iron Beam, care folosește raze laser pentru a distruge drone și rachete. Israelul a spus că acest sistem va schimba jocul, deoarece este mult mai ieftin de operat decât sistemele existente. Cu toate acestea, se pare că nu este încă operațional. Israelul folosește și sistemul de rachete american Patriot pentru a doborî avioane și drone.
Se crede că Israelul are zeci de focoase nucleare (deși nu a admis niciodată acest lucru), dar și drone extrem de sofisticate, avioane de luptă, tancuri, submarine și artilerie.
Avioane de vânătoare F-35 ale Forţelor Aeriene Israeliene, escadrila ''Lions of the South'', zboară deasupra sudului Israelului, în ianuarie 2020. Sursa Foto: IDF.
Israelul și-a început programul de rachete încă din anii 1960, în cooperare cu Franța, când a dezvoltat, testat și vândut Israelului racheta Jericho, care a devenit operațională în anii 1970. Această rachetă are o rază de acțiune de 500 km și poate transporta arme nucleare și chimice. La mijlocul anilor 1970, Israelul a dezvoltat racheta Jericho 2 împreună cu Republica Africa de Sud. Este o rachetă balistică cu o rază de acțiune de aproximativ 1.500 km. Israelul a efectuat mai multe teste ale rachetei în Marea Mediterană, unele dintre ele ajungând în Creta, iar altele aterizează lângă Benghazi, Libia.
La sfârșitul anilor 1990, Israelul a început să dezvolte ICBM în trei trepte Jericho 3, cu o rază de acțiune de până la 15.500 km, capabil să transporte mai multe focoase nucleare și termonucleare între 800 kilotone și 12 megatone, de 650 de ori puterea bombei atomice aruncate de Statele Unite pe Hiroshima. Se estimează că racheta a devenit operațională în 2008.
Potrivit unui raport secret către Congresul SUA, racheta oferă Israelului capacitatea de a provoca daune nucleare tuturor țărilor din Orientul Mijlociu, Africa, Europa, Asia, aproape toată America de Nord și mari părți din America de Sud și Oceania. Se pare că Israelul dezvoltă, de asemenea, următoarea generație Jericho, Jericho 4, o rachetă în trei trepte, ale cărei capacități vor include transportarea focoaselor cluster.
Pe lângă faptul că este capabil să transporte rachete nucleare, Israelul și-a echipat seria de submarine Dolphin cu o rachetă de croazieră numită Popeye Turbo SLCM, care poate atinge o rază de acțiune de 1.500 km și poate transporta un focos nuclear. Fiecare submarin Dolphin are patru rachete de croazieră Popeye Turbo SLCM.
În plus, Israelul dezvoltă noi rachete pentru submarinele Dolphin care includ un sistem de lansare verticală. Rachetele care vor fi pe noul submarin sunt rachete balistice care sunt lansate din submarin în același timp cu rachetele de croazieră.
În plus, Israelul deține bombe de distrugere a buncărelor cu rază lungă de acțiune, care pot lovi unele dintre instalațiile nucleare ale Iranului, pot deteriora instituțiile, terminalele de combustibil și pot paraliza exporturile de petrol ale Iranului, atacând portul Bandar Abbas.
Rachetele nu sunt singura opțiune de atac pe distanță lungă pe care Israelul o are. IDF are, de asemenea, un arsenal de drone care include seria Heron, Hermes și Skylark.
Dintre acestea, ar trebui evidențiată drona Hermes 900, care are o rază operațională de 1.000 de kilometri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore și este înarmată cu rachete aer-sol precise pentru țintirea țintelor.
Heron TP este un UAV strategic care poate atinge o mie de kilometri și o înălțime maximă de aproximativ 14.000 de metri. Poate transporta combustibil și senzori cu o greutate totală de aproximativ 2,7 tone.
Israelul produce, de asemenea, drone Skylark mai mici, care sunt utilizate în principal pentru supraveghere, spionaj și strângere de informații.
Foto: Khordad-15
În ultimii ani, Iranul și-a dublat eforturile de a echipa Hezbollah și alți aliați regionali cu sisteme avansate de apărare aeriană, iar la începutul acestui an a dezvăluit două noi sisteme de apărare aeriană.
Sistemul antibalistic Arman are o rază medie și poate identifica ținte la 180 de kilometri și le distruge la 120 de kilometri. Sistemul poate trage șase ținte simultan.
Sistemul de apărare antiaeriană Azarakhsh poate fi montat pe mai multe tipuri de vehicule și utilizează un radar, un sistem electro-optic și un sistem termic pentru a detecta și urmări ținte.
Pe lângă aceste noi sisteme antiaeriene, Iranul se bazează foarte mult pe Khordad-15, un sistem modern de apărare aeriană introdus în 2019, care este similar cu sistemul Patriot al armatei americane. Acest sistem poate angaja simultan până la șase ținte de dimensiunea unui avion de luptă dintr-o rază de 120 de kilometri.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Rusia a desfășurat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropîvnîțkii, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, a declarat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Imaginile foto și video cu blocuri și locuințe în flăcări sunt terifiante. Atacul a avut loc în timpul nopții când majoritatea oamenilor dormeau.
Israelul a anunțat că a lansat o „operațiune terestră limitată” pentru a relua o parte a unui coridor cheie din Gaza.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan au anunțat formarea unui guvern alternativ, la doi ani de când țara se confruntă cu un război brutal care a făcut zeci de mii de morți și a declanșat ceea ce Națiunile Unite numește “cea mai mare criză umanitară”.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
