Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
EXCLUSIV
Ce semnal trimite Rusia cu incursiunea dronelor în Polonia. Analiză
„Cel puțin opt drone” aeriene de atac au intrat în spațiul aerian al Poloniei în primele ore ale zilei de 10 septembrie, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.
Forţele poloneze şi aliate au monitorizat cu ajutorul radarelor "peste 10 obiecte, iar pentru cele care puteau reprezenta o ameninţare, comandantul operaţional al forţelor armate a luat decizia de a le neutraliza”, a anunțat centrul de comandă polonez.
Decizia luată de conducerea politico-militară poloneză de doborâre a dronelor rusești indică faptul că acestea reprezentau un pericol deoarece au intrat suficient de adânc și într-un număr prea mare pentru a nu le doborî.
În acest punct al evenimentelor, întrebarea care apare în mintea majorității oamenilor din Europa și SUA, în special a liderilor politici și militari din țările NATO, este dacă Rusia a făcut intenționat acest lucru.
Înaltul Reprezentant al UE, Kaia Kallas, comentând intrarea masivă a UAV-urilor rusești în Polonia, a spus că ar putea fi intenționată
„Noaptea trecută, în Polonia, am fost martorii celei mai grave încălcări a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului și există semne că a fost deliberată, nu accidentală”, a remarcat ea pe contul său oficial de X (fost Twitter).
De asemenea, congresmanul american republican Joe Wilson a reacționat dur, numind incidentul „act de război”.
„Rusia atacă aliatul NATO Polonia cu drone iraniene Shahed, la mai puțin de o săptămână după ce președintele Trump l-a primit pe președintele Nawrocki la Casa Albă. Acesta este un act de război, iar noi suntem recunoscători aliaților NATO pentru răspunsul rapid la agresiunea continuă, neprovocată, a criminalului de război Putin împotriva națiunilor libere”, a transmis Wilson, pe contul său oficial de X.
În mesaj, Wilson l-a îndemnat președintelui SUA, Donald Trump, să „răspundă cu sancțiuni obligatorii, care să falimenteze mașina de război a Rusiei, și să înarmeze Ucraina cu arme capabile să lovească Rusia”.
Până acum oficialii din țările membre NATO au reacționat prudent la incursiunile UAV-urilor rusești în spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice dar, de data aceasta, amplitudinea incidentului nu prea lasă loc de interpretări.
Astfel, apare cea de-a doua întrebare logică: Ce mesaj a vrut să transmită conducerea Rusiei, prin această incursiune în Polonia a UAV-urilor sale de atac?
Răspunsurile trebuie legate de actuala fază a războiului ruso-ucrainean și de cele mai recente evenimente politice în care a fost implicată Rusia, care este autorul incursiunii.
Deși acum pare tot mai îndepărtată, încă se negociază pacea sau armistițiul de încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Președintele SUA, Donald Trump, a oferit, pe 15 august, în Alaska, la întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, o soluție de oprire a războiului. Deși, liderul american a spus că întâlnirea este mai mult un exercițiu de ascultare, era clar că propunerea SUA avea în vedere oprirea conflictului pe actualele aliniamente și garanții solide că războiul nu va fi reluat în următorii ani.
Conducerea Rusiei nu a fost de acord cu propunerea SUA și a amintit de cauzele profunde ale războiului care, în opinia ei, sunt legate de extinderea NATO spre granițele Rusiei. Astfel, Moscova a negat din nou Ucraina ca țară liberă pentru că o țară liberă are dreptul să-și decidă singură soluția de securitate, nu să-i fie impusă. Deci, teritoriul Ucrainei este privit, în continuare, de Moscova ca zonă tampon, ca țară marionetă pe care Moscova trebuie să o controleze în timp ce NATO, inclusiv SUA, este privită ca amenințare.
Dar, această perspectivă a Rusiei despre viitor, în care nu mai sunt recunoscute granițe internaționale și este pusă la îndoială toată ordinea mondială de după 1990, este aducătoare de războaie în toată lumea nu doar în Europa și intră într-o gravă contradicție cu perspectiva SUA și a lumii libere în general.
Cu toate acestea, Moscova are mare nevoie de o încetare a focului care să dureze cel puțin unul-doi ani.
Războiul ruso-ucrainean, declanșat de Moscova cu trei ani și jumătate în urmă, a generat pierderi umane și materiale importante ambilor beligeranți, dar în special Rusiei, care aflată în ofensivă a trebuit să-și asume riscuri mai mari.
Apelul adresat de Rusia, Coreei de Nord, pentru a fi sprijinită cu militari pe front, evidențiază, de asemenea, constrângerile mari la care a fost supusă armata rusă în acest război. În plus, problemele economice ale Rusiei s-au accentuat în ultima jumătate de an deoarece, pierderile sale umane și materiale au depășit un anumit nivel (apropiat de zona critică), sancțiunile economice occidentale s-au intensificat și forțele ucrainene au dobândit abilitatea de a lovi sistematic infrastructura energetică și de industrie militară rusă aflată până la 500 km de linia frontului.
În aceste condiții vitrege, Rusia are nevoie de o perioadă de refacere, cel puțin la nivel economic, pentru că altfel riscă să repete anul 1917 când regimul țarist de atunci a fost înlăturat de la putere de bolșevici ca urmare a deteriorării nivelului de trai al populației.
Dar, Rusia, cum am arătat mai sus, vrea și să își atingă, cel puțin parțial, următoarele scopuri cu acest război, deși acum adaptate noilor realități.
- vinderea publicului intern a unei imagini de învingător în război pentru ca actualul regim să rămână la putere. Apropo, întâlnirea lui Trump cu Putin contribuie din plin la așa ceva;
- rămânerea în vigoare a obiectivului de a ocupa sau controla Ucraina mai târziu.
Deci, Rusia are nevoie de pace dar, în termenii săi care să-I permită să-și atingă în viitor obiectivul de a ocupa/controla Ucraina.
Altfel, conducerea de la Moscova, deja puternic erodată intern de nerealizările sale ca urmare a războiului – neocuparea Ucrainei, pierderi umane și materiale mari, apropierea și mai mare a NATO de granițele sale prin aderarea Finlandei și Suediei - riscă să fie înlocuită și trasă la răspundere pentru dezastrul în care a condus țara.
Incursiunea în Polonia a UAV-urilor rusești de atac corelată cu scopurile Moscovei indică mai degrabă o presiune pe care Rusia o pune pe Occident pentru a determina Ucraina să accepte cât mai rapid condițiile Rusiei.
Dar, paradoxal, această presiune a Moscovei scoate în evidență slăbiciunea forțelor sale armate și a Rusiei în general.
Dacă Rusia își poate atinge scopurile prin război, așa cum susține, atunci nu are nevoie să mai apeleze la amenințări de acest gen și la cele nucleare. Inclusiv prin bombardarea în plină zi a vârstnicilor ucraineni, care se adunaseră pentru primi pensiile, Moscova intimidează Kievul pentru a accepta condițiile sale.
De asemenea, avertismentul dat de președintele Chinei, Xi Jinping, că lumea se va confrunta în curând cu alegerea dintre „pace sau război” reprezintă tot un șantaj pe care Rusia și aliații săi îl fac pentru a se încheia războiul cât mai rapid, dar în condițiile sale. Atunci când a făcut această afirmație, liderul chinez poate nu a înțeles că, de fapt, el amenință întreaga lume cu războiul dacă nu se conformează cerințelor sale. Ar fi pentru prima dată în istorie când China amenință planeta cu războiul. Până acum, doar Hitler și Putin au amenințat întreaga lume cu anihilarea.
În avansurile din această vară, forțele ruse au înregistrat pierderi mari deși statistica s-a îmbunătățit pentru ruși în sensul că numărul de militari morți și răniți pentru a ocupa un kilometru pătrat de teritoriu a scăzut.
Dar, luptele din august de pe direcția Dobropillia, în care trupele ucrainene au contraatacat decisiv pentru păstrarea unui obiectiv important, au arătat că forțele ruse sunt încă departe de a controla evoluția războiului. De asemenea, se poate aprecia că statistica este înșelătoare dacă nu există tabloul complet al războiului, în care se cunosc și pierderile ucrainene. Într-adevăr, forțele ucrainene s-au retras din anumite localități sau poziții, dar au făcut-o pentru a ține pierderile proprii într-o limită care să permită regenerarea oportună. Dacă din cei 900 – 1000 de militari ruși neutralizați pe front, sunt recuperabili pentru luptă doar 20% și dacă ucrainenii pierd un militar în timp ce rușii pierd opt, atunci statistica este, de fapt, în favoarea ucrainenilor.
Cu siguranță este multă dezinformare, dar următoarele lucruri importante sunt adevărate:
- Ucraina este încă picioare și armata ei lovește decisiv când sunt în joc poziții importante;
- Ucraina lovește adânc în Rusia;
- Moscova folosește intimidarea politică și chiar militară la scară largă nu doar în Ucraina, deoarece armata ei nu este capabilă să lupte eficient.
În plus, experții militari din toată lumea spun că forțele ruse au nevoie de cel puțin trei ani pentru a ocupa restul regiunii Donețk la cum decurg luptele.
Este un timp pe care regimul Putin nu îl mai are.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
Într-un interviu acordat publicației germane ZDF-Magazin WISO, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat planurile de a livra Ucrainei sisteme mobile performante de apărare antidronă chiar înainte de sfârșitul anului 2025.
Statele din Flancul Estic sunt afectate direct de donele rusești, așa cum o arată zecile de incidente în care drone rusești au survolat sau au căzut pe teritoriul României, Moldovei, Poloniei sau a statelor baltice.
În această vară, România a anununțat că va achiziționa sistemul antiaerian Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems.
Un MI-8 rusesc a încălcat spațiul aerian estonian duminică după-amiază, a relatat postul public de televiziune estonian ERR. Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Tallinn a fost convocat la MAE estonian.
În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.
Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
Avioanele de luptă Eurofighter Typhoon au fost dezvoltate la mijlocul anilor 1990 de un consorțiu european format din industriile de apărare din Marea Britanie, Germania, Italia și Spania.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
În timpul testelor efectuate la Camp Atterbury, Indiana, sistemul Leonidas a neutralizat un roi de 49 de drone în doar câteva secunde.
Potrivit Statului Major General al Apărării Naționale Elene, avioanele turcești F-16, înarmate cu rachete aer-aer, au încălcat reglementările de trafic aerian intrând în spațiul de informare a zborurilor (FIR)al Greciei, fără plan de zbor, dar nu au pătruns în spațiul aerian național grec. În plus, un avion turc ATR-72 și un elicopter militar au intrat, de asemenea, în aceeași zi în FIR fără autorizație. Nu au fost raportate exerciții militare turcești programate în zonă, astfel că Atena acuză Ankara de noi provocări în Mediterană.
Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
În teatrul de operațiuni al Mării Negre, unde tensiunile se măsoară nu doar în nave de război și rachete, ci și în mișcări discrete, o intercepție recentă a expus mai mult decât o simplă "rutină" de monitorizare. Pe 27 august 2025, un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Forțelor Navale Americane, decolat din baza Sigonella, a fost abordat de un avion de vânătoare rusesc, cel mai probabil un Su-30 (dupa alte surse de un Su-27).
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
În timp ce Germania instalează sisteme laser pentru detecția dronelor rusești, Kremlinul se declară indignat de acuzațiile care plasează Rusia în spatele raidurilor cu drone.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Coreea, E.S. Kap-soo RIM, ambasadorul Coreei la București, a susținut un discurs în care a trecut în revistă principalele repere ale relației bilaterale și a subliniat direcțiile de cooperare pentru anii următori.
În contextul tensiunilor globale, parteneriatul dintre cele două țări capătă o valoare strategică, plasând România ca aliat de încredere al Coreei în Europa, iar Coreea ca un partener tehnologic și industrial cheie în Asia, a ținut să precizeze Excelența Sa.
Într-unul dintre rarele sale interviuri, fostul cancelar german Angela Merkel sugerează că eșecurile în prevenirea agresiunii Rusiei sunt rezultatul unor circumstanțe externe și al deciziilor altor țări, precum Polonia și țările baltice, nu atitudinea sa împăciuitoare față de Putin.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
Fostul director al editurii de stat ruse Pravda, Veaceslav Leontiev, a căzut pe fereastră la Moscova în weekend, a relatat agenția de știri TASS.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania germană Hensoldt, un lider în tehnologia sistemelor radar, anunță o expansiune masivă a capacității sale de producție, vizând atingerea unui prag de aproximativ 1.000 de radare pe an începând cu 2027.
Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.
O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.
Într-un avertisment care zguduie fundamentele securității europene, Serhii Kyslytsia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Ucrainei, a tras un semnal de alarmă categoric: Rusia este deja în război cu Europa, folosind tactici de război hibrid și infiltrând rețele de spionaj capabile să lovească infrastructura vitală a Uniunii Europene.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Premierul francez Sebastien Lecornu şi-a prezentat luni demisia, pe care preşedintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunţat Palatul Elysée într-un comunicat, relatează agențiile Agerpres, AFP, Reuters şi DPA.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat luni numirea echipei de consilieri prezidenţiali şi de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse.
Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
La câteva luni după declanșarea Operației Sindoor – o campanie de represalii menită să răzbune uciderea a 26 de persoane în Pahalgam, Kashmir, de către teroriști legați de Pakistan – India a ieșit public cu un bilanț spectaculos al acțiunilor sale aeriene.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
Pentagonul a confirmat demisia lui Harrison într-un comunicat, mulțumindu-i pentru serviciile depuse.
ANO (Acţiunea cetăţenilor nemulţumiţi) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților, în fața coaliției Spolu.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.
Olanda își consolidează capacitățile cibernetice din cauza amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei și Chinei. Operațiile ofensive și parteneriatele cu aliații sunt priorități cheie.
Un atac violent asupra infrastructurii a lovit un tren care se îndrepta spre Kiev și a provocat un incendiu în vagonul de pasageri.
Ukrzaliznytsia (CFR-ul ucrainean) a clarificat faptul că rușii au lovit două trenuri: trenul suburban Tereshchenska - Novgorod-Siverskyi și trenul Shostka - Kiev.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
