„Cel puțin opt drone” aeriene de atac au intrat în spațiul aerian al Poloniei în primele ore ale zilei de 10 septembrie, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.
Forţele poloneze şi aliate au monitorizat cu ajutorul radarelor "peste 10 obiecte, iar pentru cele care puteau reprezenta o ameninţare, comandantul operaţional al forţelor armate a luat decizia de a le neutraliza”, a anunțat centrul de comandă polonez.
Decizia luată de conducerea politico-militară poloneză de doborâre a dronelor rusești indică faptul că acestea reprezentau un pericol deoarece au intrat suficient de adânc și într-un număr prea mare pentru a nu le doborî.
În acest punct al evenimentelor, întrebarea care apare în mintea majorității oamenilor din Europa și SUA, în special a liderilor politici și militari din țările NATO, este dacă Rusia a făcut intenționat acest lucru.
Înaltul Reprezentant al UE, Kaia Kallas, comentând intrarea masivă a UAV-urilor rusești în Polonia, a spus că ar putea fi intenționată
„Noaptea trecută, în Polonia, am fost martorii celei mai grave încălcări a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului și există semne că a fost deliberată, nu accidentală”, a remarcat ea pe contul său oficial de X (fost Twitter).
De asemenea, congresmanul american republican Joe Wilson a reacționat dur, numind incidentul „act de război”.
„Rusia atacă aliatul NATO Polonia cu drone iraniene Shahed, la mai puțin de o săptămână după ce președintele Trump l-a primit pe președintele Nawrocki la Casa Albă. Acesta este un act de război, iar noi suntem recunoscători aliaților NATO pentru răspunsul rapid la agresiunea continuă, neprovocată, a criminalului de război Putin împotriva națiunilor libere”, a transmis Wilson, pe contul său oficial de X.
În mesaj, Wilson l-a îndemnat președintelui SUA, Donald Trump, să „răspundă cu sancțiuni obligatorii, care să falimenteze mașina de război a Rusiei, și să înarmeze Ucraina cu arme capabile să lovească Rusia”.
Până acum oficialii din țările membre NATO au reacționat prudent la incursiunile UAV-urilor rusești în spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice dar, de data aceasta, amplitudinea incidentului nu prea lasă loc de interpretări.
Astfel, apare cea de-a doua întrebare logică: Ce mesaj a vrut să transmită conducerea Rusiei, prin această incursiune în Polonia a UAV-urilor sale de atac?
Răspunsurile trebuie legate de actuala fază a războiului ruso-ucrainean și de cele mai recente evenimente politice în care a fost implicată Rusia, care este autorul incursiunii.
Deși acum pare tot mai îndepărtată, încă se negociază pacea sau armistițiul de încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Președintele SUA, Donald Trump, a oferit, pe 15 august, în Alaska, la întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, o soluție de oprire a războiului. Deși, liderul american a spus că întâlnirea este mai mult un exercițiu de ascultare, era clar că propunerea SUA avea în vedere oprirea conflictului pe actualele aliniamente și garanții solide că războiul nu va fi reluat în următorii ani.
Conducerea Rusiei nu a fost de acord cu propunerea SUA și a amintit de cauzele profunde ale războiului care, în opinia ei, sunt legate de extinderea NATO spre granițele Rusiei. Astfel, Moscova a negat din nou Ucraina ca țară liberă pentru că o țară liberă are dreptul să-și decidă singură soluția de securitate, nu să-i fie impusă. Deci, teritoriul Ucrainei este privit, în continuare, de Moscova ca zonă tampon, ca țară marionetă pe care Moscova trebuie să o controleze în timp ce NATO, inclusiv SUA, este privită ca amenințare.
Dar, această perspectivă a Rusiei despre viitor, în care nu mai sunt recunoscute granițe internaționale și este pusă la îndoială toată ordinea mondială de după 1990, este aducătoare de războaie în toată lumea nu doar în Europa și intră într-o gravă contradicție cu perspectiva SUA și a lumii libere în general.
Cu toate acestea, Moscova are mare nevoie de o încetare a focului care să dureze cel puțin unul-doi ani.
Războiul ruso-ucrainean, declanșat de Moscova cu trei ani și jumătate în urmă, a generat pierderi umane și materiale importante ambilor beligeranți, dar în special Rusiei, care aflată în ofensivă a trebuit să-și asume riscuri mai mari.
Apelul adresat de Rusia, Coreei de Nord, pentru a fi sprijinită cu militari pe front, evidențiază, de asemenea, constrângerile mari la care a fost supusă armata rusă în acest război. În plus, problemele economice ale Rusiei s-au accentuat în ultima jumătate de an deoarece, pierderile sale umane și materiale au depășit un anumit nivel (apropiat de zona critică), sancțiunile economice occidentale s-au intensificat și forțele ucrainene au dobândit abilitatea de a lovi sistematic infrastructura energetică și de industrie militară rusă aflată până la 500 km de linia frontului.
În aceste condiții vitrege, Rusia are nevoie de o perioadă de refacere, cel puțin la nivel economic, pentru că altfel riscă să repete anul 1917 când regimul țarist de atunci a fost înlăturat de la putere de bolșevici ca urmare a deteriorării nivelului de trai al populației.
Dar, Rusia, cum am arătat mai sus, vrea și să își atingă, cel puțin parțial, următoarele scopuri cu acest război, deși acum adaptate noilor realități.
- vinderea publicului intern a unei imagini de învingător în război pentru ca actualul regim să rămână la putere. Apropo, întâlnirea lui Trump cu Putin contribuie din plin la așa ceva;
- rămânerea în vigoare a obiectivului de a ocupa sau controla Ucraina mai târziu.
Deci, Rusia are nevoie de pace dar, în termenii săi care să-I permită să-și atingă în viitor obiectivul de a ocupa/controla Ucraina.
Altfel, conducerea de la Moscova, deja puternic erodată intern de nerealizările sale ca urmare a războiului – neocuparea Ucrainei, pierderi umane și materiale mari, apropierea și mai mare a NATO de granițele sale prin aderarea Finlandei și Suediei - riscă să fie înlocuită și trasă la răspundere pentru dezastrul în care a condus țara.
Incursiunea în Polonia a UAV-urilor rusești de atac corelată cu scopurile Moscovei indică mai degrabă o presiune pe care Rusia o pune pe Occident pentru a determina Ucraina să accepte cât mai rapid condițiile Rusiei.
Dar, paradoxal, această presiune a Moscovei scoate în evidență slăbiciunea forțelor sale armate și a Rusiei în general.
Dacă Rusia își poate atinge scopurile prin război, așa cum susține, atunci nu are nevoie să mai apeleze la amenințări de acest gen și la cele nucleare. Inclusiv prin bombardarea în plină zi a vârstnicilor ucraineni, care se adunaseră pentru primi pensiile, Moscova intimidează Kievul pentru a accepta condițiile sale.
De asemenea, avertismentul dat de președintele Chinei, Xi Jinping, că lumea se va confrunta în curând cu alegerea dintre „pace sau război” reprezintă tot un șantaj pe care Rusia și aliații săi îl fac pentru a se încheia războiul cât mai rapid, dar în condițiile sale. Atunci când a făcut această afirmație, liderul chinez poate nu a înțeles că, de fapt, el amenință întreaga lume cu războiul dacă nu se conformează cerințelor sale. Ar fi pentru prima dată în istorie când China amenință planeta cu războiul. Până acum, doar Hitler și Putin au amenințat întreaga lume cu anihilarea.
În avansurile din această vară, forțele ruse au înregistrat pierderi mari deși statistica s-a îmbunătățit pentru ruși în sensul că numărul de militari morți și răniți pentru a ocupa un kilometru pătrat de teritoriu a scăzut.
Dar, luptele din august de pe direcția Dobropillia, în care trupele ucrainene au contraatacat decisiv pentru păstrarea unui obiectiv important, au arătat că forțele ruse sunt încă departe de a controla evoluția războiului. De asemenea, se poate aprecia că statistica este înșelătoare dacă nu există tabloul complet al războiului, în care se cunosc și pierderile ucrainene. Într-adevăr, forțele ucrainene s-au retras din anumite localități sau poziții, dar au făcut-o pentru a ține pierderile proprii într-o limită care să permită regenerarea oportună. Dacă din cei 900 – 1000 de militari ruși neutralizați pe front, sunt recuperabili pentru luptă doar 20% și dacă ucrainenii pierd un militar în timp ce rușii pierd opt, atunci statistica este, de fapt, în favoarea ucrainenilor.
Cu siguranță este multă dezinformare, dar următoarele lucruri importante sunt adevărate:
- Ucraina este încă picioare și armata ei lovește decisiv când sunt în joc poziții importante;
- Ucraina lovește adânc în Rusia;
- Moscova folosește intimidarea politică și chiar militară la scară largă nu doar în Ucraina, deoarece armata ei nu este capabilă să lupte eficient.
În plus, experții militari din toată lumea spun că forțele ruse au nevoie de cel puțin trei ani pentru a ocupa restul regiunii Donețk la cum decurg luptele.
Este un timp pe care regimul Putin nu îl mai are.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Primul avion F-35A Lightning II al Belgiei a fost livrat. Acesta va staționa în țară și a sosit la baza aeriană Florennes. Lockheed Martin s-a alăturat ceremoniei de sosire organizate de Forțele Aeriene Belgiene la bază pentru a sărbători încorporarea oficială a avionului F-35 în operațiunile Forțelor Aeriene Belgiene.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
Forțele Aeriene Franceze au dat un nou impuls capacităților lor de atac terestru odată cu intrarea în serviciu operațional, în aprilie, a variantei modernizate Mirage 2000D RMV. Dar ce aduce ea nou?
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Nu mai e niciun secret că Turcia are nevoie de avioane noi pentru a-și moderniza flota îmbătrânită de F-16 Fighting Falcon, o problemă care a degenerat după excluderea Turciei din programul F-35 Lightning II, ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționa sisteme antiaeriene ruse de tip S-400.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în seara zilei de 09.10.2025, un avion de vânătoare-interceptare de tip MiG-31 s-a prăbușit în districtul Chaplyginsky din regiunea Lipețk din vestul țării, în timpul unui zbor de antrenament.
Comisia pentru buget a Parlamentului german a aprobat achiziţionarea a 20 de avioane Eurofighter.
Televiziunea de stat rusă, unul dintre canalele cele mai importante de propagandă a Kremlinului, amenință că dacă Trump furnizează rachete Tomahawk Ucrainei, Rusia ar putea ataca Polonia.
Asemenea multor state din regiune, Bulgaria trece printr-un program de modernizare a aviației militare. Dacă România a ales avioane de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, bulgarii au optat pentru avioane noi F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune a F-ului american - Block 70 Viper. Dar se pare că primul F-16 livrat în primăvara acestui an e încă ținut la sol din cauza unor probleme tehnice, iar vecinii noștri de la sud de Dunăre acuză că avionul a fost livrat cu defecțiuni.
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Unul dintre cei mai buni piloți de vânătoare F-16 din Ucraina, cunoscut sub indicativul său de apel „AB” a fost, pe 6 octombrie, oaspetele Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale din SUA. Aripa de Luptă, în care deține funcția de locțiitor al comandantului, este creditată cu doborârea a peste 1.000 de drone Shahed și rachete de croazieră rusești, un palmares extraordinar.
Pe 3 octombrie, ministerul bulgar al Apărării a anunțat că două aeronave bulgărești F-16 Block 70 au fost livrate la Baza Aeriană Graf Ignatievo.
Ucraina a prezentat membrilor NATO o nouă versiune a rachetei de croazieră „Neptune” în timpul unei demonstrații a capacităților industriei de apărare ucrainene.
Avioanele de luptă multirol chineze J-10 - un răspuns la F-16 americane - sunt în dotarea Chinei și au fost vândute până în prezent doar Pakistanului. Însă acest lucru e pe cale să se schimbe.
Statele NATO ar putea avea la dispoziție drone pentru operațiuni de război electronic, un sistem versatil și modular dezvoltat de Thales și Autonomous Devices, dedicat forțelor navale și terestre.
Thales vine cu experiența uriașă în zona războiului electronic, în timp ce Autonomous Devices va produce dronele.
Acest sistem, ce va fi disponibil la cheie, se află în faza de testări care vor continua pe tot parcursul anului.
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Autoritățile lituaniene au închis aeroportul din Vilnius sâmbătă seara, după ce baloane meteorologice din Belarus, care transportau țigări, au apărut deasupra spațiului aerian lituanian. Nu este clar dacă este vorba despre încă o acțiune război hibrid organizată de Moscova sau autoritățile lituaniene au de-a face cu acte de contrabandă.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
Agenția de presă cehă CTK a informat că astăzi (19.11.2025) armata germană a primit simbolic primul tanc de luptă Leopard 2A8, produs de KNDS. Până în 2030, Bundeswehr-ul ar trebui să primească în total 123 de astfel de tancuri de nouă generație. În septembrie anul acesta, Republica Cehă a aderat și ea la acordul-cadru dintre Ministerul Apărării german și KNDS, semnând un contract pentru achiziționarea a 44 de tancuri de comandă și de luptă Leopard 2A8.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Zece mii de soldați vor fi implicați în patrularea și protejarea infrastructurii critice. „Sporim cooperarea dintre toate serviciile pentru a contracara actele de sabotaj și a îmbunătăți securitatea”, a declarat ministrul Apărării Naționale, în cadrul unei conferințe de presă. Operațiunea a fost denumită în cod „Horyzont” - Operațiunea Orizont.
