Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Pentru valorificarea acestei capabilități de luptă, singura în măsură să reducă din inferioritatea evidentă a armatei ucrainene, au fost create structuri militare specializate, s-a lucrat la integrarea într-un centru unic de control a tuturor dronelor de pe câmpul de luptă, iar industria locală de producție de drone militare a cunoscut o adevărată explozie.
Încă din octombrie 2024, generalul-locotenent Ivan Gavryliuk, ministrului adjunct al apărării, a anunțat că planul de 10.000 de drone de atac cu rază medie de acțiune, 1.000 de drone cu rază de acțiune de peste 1.000 km, precum și 1 milion de drone FPV, anunțat anterior de președintele Zelenski, a fost depășit.
Succesele utilizării dronelor aeriene nu au întârziat să apară încă din primele luni ale războiului, iar ingeniozitatea întrebuințării acestora de către ucraineni pe câmpul de luptă continuă încă să uimească o lume întreagă.
Cu toate acestea, Ucraina nu are aceeași eficiență în utilizarea dronelor kamikaze asupra capitalei ruse precum are Rusia asupra Kievului, iar expertul ucrainean în drone Iuri Kasianoviar a identificat în acest sens patru cauze principale.
Drone ucrainene, foto: Biroul Președintelui Ucrainei
I. Primul factor este reprezentat de contramăsurile electronice foarte puternice (ECM) adoptate de ruși în zona Moscovei, care fac ca semnalele de navigație prin satelit să fie complet absente, false sau alterate, ceea ce se soldează de regulă cu prăbușirea dronei cu mult timp înainte de a ajunge la țintă.
Pentru a evita ECM-ul, drona trebuie să fie echipată cu un sistem inerțial de navigație, destul de costisitor, o busolă magnetică precisă și un echipament minimal de procesare pentru analiza datelor de navigație și luarea deciziilor. Însă majoritatea dronelor ucrainene nu au astfel de sisteme, după cum afirmă Kasianoviar.
II. Al doilea factor important este dat de măsurile puternice de apărare antiaeriană adoptate pe o regiune extinsă în jurul Moscovei, cu o mare densitate a stațiilor radar și a complexelor de apărare antiaeriană pe kilometru pătrat.
Drone ucrainene, foto: Biroul Președintelui Ucrainei
Pentru a ajunge la Moscova, dronele trebuie să se zboare la altitudini extrem de scăzute, iar acest mod de lucru este, de asemenea, indisponibil pentru majoritatea aparatelor ucrainene, care au fost construite conform conceptului „cară mult - duce departe”, a observat Kasianov, explicând că dronele ucrainene sunt de mari dimensiuni, au o rază de acțiune semnificativă, dar nu au echipamentul și software-ul necesare la bord pentru a zbura la altitudini sub 100 de metri.
Aceste două prime aspecte au determinat chiar o reținere din partea ucrainenilor în utilizarea dronelor kamikaze cu rază lungă de acțiune. „În sfârșit, avem drone de atac cu rază medie și lungă de acțiune „Bobry”, „Lyuty” și altele ale căror nume nu sunt făcute publice. Unele tipuri de astfel de drone cu rază lungă de acțiune, achiziționate cu fonduri publice, au fost stocate în depozite de la jumătatea anului trecut, dar nu le folosește nimeni”, afirmă expertul ucrainean.
III. A treia cauză identificată este dată de calitatea dronelor ucrainene kamikaze cu rază lungă de acțiune și pregătirea insuficientă a echipajelor care le exploatează. În timp rușii s-au concentrat pe un tip de astfel de drone (Shahed-136 / Gerani), care este în mod constant îmbunătățit, ucrainenii folosesc zeci de drone diferite, achiziționate de diferite structuri după principiul „cu cât mai ieftine, cu atât mai bine”.
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
IV. A patra mare problemă este una de sezon, fiind generată de comportamentul dronelor la umiditate ridicată și temperaturi scăzute. „Când umiditatea de-a lungul traseului sau în zona țintei este aproape de 100% și temperatura este între +2 și -12 °C, dronele sunt rapid acoperite cu gheață și, pur simplu, cad. Shahed-urile nu cad pentru că sunt tratate cu compuși speciali antigivrare care conțin fluor, iar unele dintre ele au un sistem de încălzire în aripi și senzori de viteză”, a explicat Kasianov.
Alături de aceste probleme, expertul ucrainean a mai observat că rușii au capacitatea de a identifica rapid locul de lansare de către ucraineni a dronelor și de a lansa imediat rachete asupra acestor poziții, forțând piloții ucraineni să schimbe frecvent pozițiile de lansare.
Rușii pot lansa constant drone de patru sau cinci ori din aceeași locație, fără să se aștepte la o lovitură de răspuns, în timp ce echipajele ucrainene de drone cu rază lungă de acțiune sunt nevoite să caute de fiecare dată un loc nou pentru a-și lansa dispozitivele. Acestea se mută în fiecare noapte, deoarece cercetarea rusă le detectează rapid pozițiile și sunt lansate imediat lovituri preventive împotriva lor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.