Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține în prezent președinția Uniunii Europene (UE). „(Președintele rus Vladimir) Putin nu vrea să oprească masacrele. Nu există nicio indicație că ar dori pace”, a subliniat ea într-o conferință de presă, potrivit BBC.
Potrivit acesteia, UE a făcut „pași semnificativi” cu noul pachet de sancțiuni anti-ruse, iar noile sancțiuni americane reprezintă, de asemenea, o măsură importantă, a adăugat ea.
„Promisiunea noastră față de tine, dragă Volodimir, față de Ucraina și față de toți europenii este că suntem pregătiți să continuăm”, a continuat Frederiksen, adresându-se președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit și el pentru discuțiile de la Londra.
La Londra, Zelenski a cerut furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune din partea „coaliției celor dispuși”, spunând că o astfel de mișcare l-ar putea forța pe Putin să negocieze. Când Putin a aflat că Kievul ar putea primi rachete Tomahawk, așa cum a sugerat cândva președintele american Donald Trump, Moscova s-a arătat pregătită pentru discuții, a spus Zelenski.
„Pacea se naște din presiunea asupra agresorului”, a subliniat el. Cu toate acestea, SUA sunt încă reticente în a furniza rachete Tomahawk Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a exclus posibilitatea ca Kievul să primească rachete Tomahawk, dar a declarat într-o conferință de presă că depinde de fiecare aliat să decidă ce tip de armă să furnizeze.
Potrivit lui Rutte, Ucraina are dreptul să se apere, inclusiv prin efectuarea de atacuri asupra țintelor rusești cu arme cu rază lungă de acțiune. „Dar depinde de SUA dacă furnizează sau nu rachete Tomahawk”, a adăugat șeful NATO, care a spus că Putin „rămâne fără bani, soldați și idei” în Ucraina.
Zelenski a subliniat urgența lansării rachetelor, chiar și cu iarna care se apropie în Ucraina, despre care a spus că va fi grea. „Ei (rușii) vor să ne distrugă și fac tot posibilul pentru a realiza acest lucru. Vor să transforme iarna într-un instrument al suferinței”, a adăugat președintele ucrainean.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer, gazda întâlnirii de la Londra, a anunțat că țara sa va accelera programul de producere a peste cinci mii de rachete pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.
„Vom consolida apărarea aeriană a Ucrainei pentru a proteja civilii și infrastructura energetică. Prin urmare, anunț că vom accelera programul nostru de a furniza Ucrainei peste cinci mii de rachete ușoare multifuncționale”, a asigurat Starmer.
Referitor la utilizarea activelor ruseşti, liderii europeni au făcut joi la Bruxelles un prim pas timid, cerând Comisiei să exploreze mijloacele de a finanţa Ucraina în următorii doi ani, lăsând deschisă posibilitatea unui împrumut care s-ar baza pe aceste active.
Imobilizate de fapt de sancţiunile occidentale, aceste active reprezintă circa 210 miliarde de euro.
Această propunere va figura pe agenda summitului european din decembrie, amânând de fapt cele mai dificile decizii. Ea este formulată în termeni vagi din cauza rezervelor Belgiei, ţara în care se află cea mai mare parte a fondurilor.
Confiscarea pur şi simplu a acestor active este exclusă în acest stadiu de către ţările din UE pentru a nu-şi fragiliza poziţia financiară, propune un mecanism de finanţare a unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, folosind o garanţie bazată pe activele ruseşti îngheţate, dar fără a le utiliza direct.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Autorităţile ruse l-au inclus miercuri pe lista extremiştilor şi teroriştilor pe omul de afaceri Mihail Hodorkovski, fostul patron al companiei petroliere ruse Iukos, care a stat zece ani la închisoare, iar după eliberare şi exilarea în Occident a devenit unul dintre principalii opozanţi ai Kremlinului, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Administrația Trump se așteaptă ca toate părțile să ajungă la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în următoarele zile.
În noaptea de miercuri, 19 noiembrie, armata rusă a atacat masiv Ucraina cu drone și calibre de atac, rachete de la aeronave Tu -95 MS și Tu -160 și a ridicat în aer avioane MiG-31K. Atacul a fost în principal asupra vestului și centrului Ucrainei, iar Harkivul a suferit și el un atac masiv.
Deja vu cu drone: Un nou incident a avut loc în această noapte, când o dronă rusă a intrat 8 kilometri în spațiul aerian al României, după care a dispărut de pe radar. Au fost ridicate două avioane germane Eurofighter și două F-16 românești.
Într-o ”evoluție semnificativă” a războiului, forțele ucrainene au lansat un atac precis asupra unor ținte militare rusești, folosind rachete ATACMS de fabricație americană. Informația a fost anunțată de Statul Major General (SMG) în seara de 18 noiembrie.
Centralele nucleare ale Ucrainei au fost nevoite să-și reducă activitatea după ce atacurile cu drone ale Rusiei care au vizat inclusiv liniile electrice esenţiale pentru sistemele de securitate ale reactoarelor.
Ucraina se confruntă cu ceea ce a fost descris ca o „criză a locuințelor fără precedent”, la trei ani și jumătate de la invazia la scară largă a țării est-europene de către Rusia, precizează ONU într-un raport pe care l-a publicat pe 16 noiembrie.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Frontul din estul regiunii Zaporojie nu s-a prăbușit, însă presiunea rusă este reală. Retragerile tactice ucrainene și pătrunderile ruse de câțiva kilometri sunt rezultatul combinat al condițiilor meteo, deficitului de efective al ucrainenilor, precum și a adaptării tactice a rușilor.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Cehia rămâne unul dintre marii susținători ai luptei Ucrainei pentru supraviețuire. Chiar dacă noua conducere politică de la Praga are o orientare mai apropiată de cea a Slovaciei, sprijinul societății civile cehe rămâne unul extrem de puternic.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) lansează o nouă dezinformare cu scopul de a provoca neîncrederea NATO față de Ucraina. Însă, după multitudinea de falsuri și probleme grave create de Rusia la nivel mondial, nimeni nu mai crede poveștile inventate de serviciile rusești de informații sau de conducerea de la Kremlin.
Președintele Donald Trump s-a întâlnit luni, 10 noiembrie, la Casa Albă, cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, aflat în prima sa vizită în Statele Unite.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
În seara zilei de joi, 11.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a participat la o consfătuire cu comandanții militari privind situația din zona “operației militare speciale” (adică războiul din Ucraina), cu accent pe situația din nordul așa numitei "Republici Populare" Donețk (RPD).
Ultimele remarci ale secretarului general NATO sunt un semn clar că "toată lumea de la Bruxelles s-a aliniat împotriva eforturilor de pace ale preşedintelui american Donald Trump" şi, prin urmare, guvernul ungar îi cere lui Mark Rutte să "înceteze să alimenteze tensiunile de război", a declarat vineri pe Facebook ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de agențiile Agerpres și MTI.
