Compromiterea pensionarilor militari prin dezinformare. Cât de 'speciale' sunt pensiile de serviciu ale militarilor
Măsura politico-populistă de a introduce cadrele militare în ceea ce societatea numește peiorativ 'pensii speciale' a afectat grav nu doar imaginea cadrelor militare în rezervă care au servit țara, dar și imaginea Armatei române.
Notă: Material publicat pentru prima oară pe 23 octombrie 2020
Introducerea pensiilor de serviciu ale militarilor în categoria așa-numitelor 'pensii speciale' pare o miză pur politică în contextul în care un simplu calcul ne arată că pensiile de serviciu ale cadrelor militare nu au 'sărăcit' poporul și nici nu vor duce la economii în urma cărora se vor ridica zgârie-nori în fiecare din cartierele mioritice ale țării. Și oricum aceste sume nu se vor întoarce la bugetul de asigurări al statului pentru că pensiile de fapt sunt alocate din bugetul MApN.
Așadar, iată cât de 'speciale' sunt pensiile de serviciu ale militarilor care, în întreaga lor carieră în slujba țării, așa cum vom vedea, sunt supuși unor serii de restricții și interziceri.
Care e miza?
Și totuși, de ce au fost introduși militarii în această categorie stigmatizată în societate? Generalul (r) Nicolae Gropan, președintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari, într-un interviu pe care ni l-a acordat în exclusivitate, a vorbit și despre așa-zisele pensii speciale. Vom relua principalele alocuțiuni ale generalului Gropan pe acest subiect.
Așadar, care e miza? „E o miză pur personală a unor oameni din mediul politic în mod deosebit, care au avut anumite trăiri în viață și au găsit acum modalitatea de a refula.
Încadrarea militarilor în categoria „pensionarilor speciali”, expresie folosită cu sens peiorativ, „te pune pe tine, un om care ai slujit toată viața pentru țară în haină militară, să te întrebi 'cu ce sunt eu vinovat, să mă arate toți cu degetul?'”, e de părere generalul Nicolae Gropan.
Mituri asupra pensiilor de serviciu ale militarilor
Ulterior, reputatul general român a demitizat câteva aspecte pe care societatea le-a asimilat în mod cu totul eronat în ceea ce privește pensiile de serviciu ale militarilor români. În primul rând, ideea falsă că soldele militarilor nu sunt impozitate. Asemenea tuturor românilor, militarii contribuie și ei la bugetul de stat, li se reține din soldă pentru asigurări de sănătate și impozit pe venit.
„Se face intenționat (n.a. - confuzia cu privire la faptul că militarii nu achită taxe către stat). Întâi s-a făcut de anumiți oameni așa-ziși politici. Ei au creat această confuzie în rândul maselor, în primul rând cu pensiile contributive. Aceasta e cea mai mare minciună prorogată de la nivel de șef de stat până la ultimul funcționar din unele ministere. (...) Militarii au fost primii contribuitori individuali încă din 1967”, mai precizează generalul Gropan.
Iar argumente pentru stigmatizarea pensionarilor militari români și introducerea acestora în categoria „pensionarilor speciali” sunt folosite prin acuze la activitatea desfășurată de soldați pe perioada carierei. Nu puține sunt vocile care susțin că pensiile de serviciu nu se justifică în contextul în care „soldatul stă doar în cazarmă” în timp ce doar o parte din militari se află în teatrele de operații. La fel ca în cazul impozitării, e un alt argument fals.
E suficient să precizăm că riscul există la fiecare antrenament și la fiecare misiune oricât de banală ar părea. Și, să nu uităm, cu toate că suntem în clubul select al statelor care alocă 2% din PIB pentru apărare și dezvoltăm ample programe de modernizare și înzestrare, majoritatea militarilor români încă operează cu tehnică militară veche de aproape jumătate de secol din perioada Uniunii Sovietice.
Interziceri și limitări ale unor drepturi fundamentale
Articolul 42 din Constituția României spune că munca forțată este interzisă. Aliniatul următor însă spune că îndeplinirea obligațiilor militare nu constituie muncă forțată. E doar unul din paradoxurile constituționale la care sunt supuși militarii. Limitări există în nenumărate domenii, inclusiv în drepturile și libertățile fundamentale. Sunt limitări și interziceri pe care însă militarii le respectă cu strictețe pe întreaga carieră.
Generalul Gropan amintește că în „capitolul referitor la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, prevăzute în Constituție, unsprezece sau doisprezece articole, au interdicții sau limitări de drepturi pentru militari”.
„În Legea 80, statutul cadrelor militare, e singurul statut în cuprinsul căruia există o secțiune întreagă care se intitulează interziceri și limitări de drepturi”, subliniază generalul Gropan, care amintește că militarii sunt singura categorie care nu au dreptul să se organizeze în sindicat. „Neorganizându-se în sindicat, li s-a luat dreptul de a își negocia drepturile, inclusiv cele salariale, dar și drepturile de condiții de muncă”, pentru că tot vorbeam în rândurile precedente despre riscurile la care se expun soldații prin folosirea de tehnica militară depășită de timp și istorie.
Și, la acestea am adăuga interzicerea dreptului de a fi aleși, interzicerea dreptului la activități politice, interzicerea dreptului la grevă, dar și numeroase limitări în ceea ce privește libera exprimare.
„Cred că o să vă surprindă ce vă spun acum. Dar o spun cu toată responsabilitatea și mi-o asum. Militarii sunt singura categorie socio-profesională din România, nu discriminată, dar persecutată politic, social și biologic. Biologic în termenii folosiți de declarația universală a drepturilor omului, adică pe bază de vârstă” - generalul (r) Nicolae Gropan.
Așadar, cât de speciale sunt 'pensiile speciale' ale militarilor și cine și de ce are interesul de a stigmatiza prin dezinformare pensionarii militari după o întreagă carieră desfășurată în slujba țării?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
