Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Unii republicani au minimalizat semnificația declarației lui Trump, care care a produs îngrijorare țările aliate, în timp ce alții au condamnat declarațiile fostului președinte.
"Totul este sarcasm. Este vorba despre a-i face pe ei (aliatii Alianței) să plătească prețul. Știi, majoritatea nu au făcut-o", a spus senatorul republican Tommy Tuberville despre Trump că "încurajează" Rusia să facă "tot ce vrea" cu NATO cu membrii care își încalcă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.
Între timp, senatorul republican James Lankford a spus că nu este deloc de acord că Statele Unite ar trebui să întoarcă spatele aliaților săi.
„Acest lucru, în primul rând, nu s-a făcut niciodată înainte și nu ar trebui făcut. Evident, toată lumea trebuie să-și îndeplinească obligațiile, dar să spunem că te vom lăsa să fii ucis dacă nu o faci, este o cale greșită”, a adăugat el.
Potrivit senatorului republican Joni Ernst, Statele Unite nu ar trebui să încurajeze adversarii cu astfel de declarații. "Este clar că europenii sunt partenerii noștri. Vom continua să-i încurajăm să contribuie la NATO și să lucreze mai bine", a spus ea.
Parlamentarii americani recunosc că deși, președintele nu mai poate să scoată de unul singur SUA din NATO, totuși acestuia îi rămân la dispoziție alte pârghii prin care poate submina slăbi și submina Alianța.
„Ceea ce am împiedicat prin legea (adoptată în decembrie 2023), care cred că este important, este o retragere oficială din NATO… dar președintele ar avea atât de multe alte pârghii, participarea noastră ar putea fi diminuată semnificativ”, a spus senatorul Jack Reed, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Senatului.
„Există atât de mulți factori care contribuie la participarea noastră la NATO și, în general, trec prin [Departamentul Apărării] și președintele Statelor Unite, încât doar închiderea sau nu dotarea cu muniții, îndepărtarea trupelor din Europa, toate aceste lucruri sunt posibile", a precizat Reed.
Senatorul Jeanne Shaheen a spus că ar putea fi necesare obstacole suplimentare, având în vedere comentariile lui Trump „pentru că nu ne putem permite un președinte care să-și insulte aliații și să dea credibilitate inamicilor noștri”.
Dar senatorul Marco Rubio, care a fost autorul legislației care blochează retragerea prezidențială din NATO fără acordul Congresului, a respins faptul că parlamentarii trebuie să pună obstacole în problema angajamentelor militare ale SUA.
„El [Trump] nu a spus nimic prospectiv. A fost doar o poveste, o analogie, cum vrei să-i spui despre felul în care a abordat lucrurile în trecut. În niciun moment nu a spus „și nu voi apăra țările în viitor”, ceva de acest fel. Așa este formulat, dar nu asta a spus el.”
Experții analizează problemele și văd semne că Partidul Republican îmbrățișează agenda lui Trump - America First.
„Cred că aceasta este o resurecție a vechii aripi izolaționiste a partidului. Încă cred că republicanii internaționaliști sunt dominanți, dar asta va fi o luptă”, a spus Thomas Schwartz, profesor de istorie, științe politice și studii europene la Universitatea Vanderbilt.
Dar, cea mai importantă este reacția președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la declarația lui Trump, susține Michael O'Hanlon, director de cercetare în Politică Externă la Brookings Institution.
„Problema cu comentariile lui Trump nu este doar că i-au oferit lui Putin ajutor și speranță, despre Ucraina și Europa în general, dar ar putea duce și la eșec de descurajare – și la război – dacă Putin decide să-și încerce norocul având în vedere încurajarea lui Trump”, a spus O'Hanlon.
„Cu alte cuvinte, nu contează cu adevărat ce cred alți republicani. Contează ce crede Putin și cum decide să acționeze”, a adăugat el. „Prin urmare, comentariile lui Trump sunt un joc cu focul, indiferent dacă GOP (Partidul Republican) este de acord sau nu”, a adăugat O'Hanlon.
Comentariul autorului: Țările membre NATO au redus, treptat, după 1990 cheltuielile cu înarmarea ca procente din PIB, inclusiv SUA care, deși, în perioada 2000 – 2010 a dispus o creștere modestă, nu s-a mai ridicat niciodată la valorile de peste 5 - 6% din PIB din perioada Războiului Rece. Aproape în toate prognozele experților din domeniul securității și apărării nu mai era estimat un război între marile puteri cu șanse destul de mari pentru a se justifica reluarea cursei înarmării.
În prezent, Occidentul încearcă din răsputeri să-și schimbe profilul economiei pentru a relua producția de apărare la scară mare, dar acest lucru nu se poate face rapid deoarece, chiar dacă există bani, nu există suficiente capabilități de producție pentru apărare și destule materii prime pentru a prelua dintr-o dată acest capital. Cel mai elocvent exemplu este eșuarea planului UE de a fabrica un milion de obuze pentru Ucraina până în martie 2024, deși existau banii necesari.
Pe lângă obstacolele pur economice ale reluării cursei înarmării, mai este de remarcat că, în perioada 2016 – 2020 când Donald Trump era președinte, specialiștii dădeau în continuare șanse mici unui război între marile puteri. Deci nu exista bază pentru creșterea cheltuielilor militare. Nici măcar acum, după doi ani de război în Europa, societatea civilă occidentală nu crede majoritar că va fi război pe teritoriile țărilor lor, iar recentul discurs al lui Putin tocmai a alimentat acest curent. Supremația militară americană indiscutabilă, cu un rol major în descurajare, induce și ea un sentiment de siguranță și de autosuficiență militară la nivelul populației obișnuite.
Dar, o diminuare drastică a efectivelor americane din Europa ar schimba radical și rapid datele problemei. Poate Rusia a înțeles că Ucraina nu poate fi depășită frontal. Dar dacă ar fi încercuită, care ar fi șansele să se predea? Iar, Donald Trump tocmai ce a făcut aluzie, poate în glumă, despre ce are de gând să facă dacă va fi ales președinte. După recenta sa declarație, republicanii nu mai pot spune că nu au fost avertizați din timp.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Președintele SUA, Donald Trump, este convins că războiul ruso-ucrainean ar fi fost „foarte scurt”, dar ucrainenii, în primele zile ale invaziei la scară largă, au primit cele mai bune arme americane. El s-a referit la sistemele americane Javelin și a făcut totodată o aluzie care a ridicat multe sprâncene: Vorbind de Ucraina, Trump a lăudat rachetele Tomahawk.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Rusia a lansat un număr record de 728 de drone şi 13 rachete împotriva Ucrainei în noaptea de marţi spre miercuri, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
După zile de confuzie și apeluri la nivel înalt, Trump ar fi aprobat trimiterea a 10 interceptoare Patriot, condiționând sprijinul viitor de o implicare financiară și militară mai mare din partea aliaților europeni. Într-o răsturnare de situație caracteristică, președintele american Donald Trump a decis să reia livrările de armament defensiv către Ucraina, promițând trimiterea imediată a 10 interceptoare Patriot, esențiale pentru apărarea aeriană a țării.
Dincolo de acuzațiile recente de spionaj și complot electoral la adresa Ucrainei, guvernul lui Viktor Orban pare să urmeze un tipar de subminare regională care ar trebui să tragă un semnal de alarmă serios la București și în alte capitale europene. Strategia Budapestei, mascată sub o retorică a protejării identității culturale ungare, pare să ascundă ambiții revizioniste și servește drept perdea de fum pentru cea mai mare criză politică internă a liderului maghiar din ultimul deceniu.
În dimineața zilei de 08.07.2025, unul dintre prototipurile celui mai recent UAV rusesc de cercetare și atac de tip “Altius-RU” s-a prăbușit lângă Kazan. Localnicii au filmat momentul prăbușirii destul de line a UAV-ului, iar videoclipul a fost postat online.
Compania francez Dassault Aviation vrea o felie mai mare din tortul FCAS, stârnind furia Germaniei și punând sub semnul întrebării parteneriatul de zeci de miliarde de euro menit să asigure autonomia strategică a continentului.
Ministerul german de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul chinez în legătură cu un incident în care armata chineză a amenințat echipajul unui avion german din cadrul misiunii maritime militare Aspides.
Varșovia devine un jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO, investind masiv în capabilități de artilerie cu rază lungă de acțiune pentru a crea o forță de descurajare redutabilă. Într-o demonstrație clară de ambiție militară, Polonia a inaugurat oficial Academia HIMARS, un centru de elită dedicat pregătirii soldaților care vor opera unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din arsenalul NATO.
Timp de două săptămâni, spațiul aeriana al Finlandei, cel mai nou stat membru al NATO, a răsunat de zgomotul avioanelor de luptă americane, britanice, franceze și finlandeze. Oficial, evenimentul s-a numit Atlantic Trident 25, un exercițiu multinațional de interoperabilitate. Neoficial, însă, a fost o demonstrație de forță calculată și un semnal politic fără echivoc adresat direct Rusiei: Flancul Nordic al Alianței este acum mai puternic, mai integrat și pregătit pentru un conflict de mare intensitate.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Într-un interviu acordat BBC (publicat pe 8 iulie), Pavel, care în 2023 era încă general în activitate, a discutat, printre altele, despre situația războiului din Ucraina. Președintele Cehiei, Petr Pavel, consideră că atât Ucraina, cât și Rusia au anumite limitări care le împiedică să obțină un avantaj decisiv în război.
DefenseRomania difuzează marți, 8 iulie 2025, începând cu ora 12:00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic” moderată de Tudor Curtifan, avându-l ca invitat pe Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.