Aceste vânzări, care sunt legale şi nu sunt vizate de sancţiuni, au generat un semnal de alarmă în rândul experţilor în nonproliferare şi oficialilor care susţin că aceste importuri sprijină dezvoltarea arsenalului nuclear al Moscovei şi complică eforturile destinate limitării capacităţii Rusiei de a purta războiul. Dependenţa de produsele nucleare ruseşti, utilizate în principal pentru a alimenta reactoarele civile, lasă SUA şi aliaţii săi vulnerabili la posibile crize energetice dacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va decide să oprească livrările.
"Trebuie să le dăm bani oamenilor care produc arme? Asta e absurd. Dacă nu există o regulă clară care împiedică furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia, şi este mai ieftin să îl cumpere de acolo, de ce nu ar face asta?", spune Henry Sokolski, director la organizaţia non-profit Nonproliferation Policy Education Center.
Potrivit datelor comerciale şi experţilor, Rusia a vândut firmelor din SUA şi Europa produse nucleare în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Aceste achiziţii au avut loc în acelaşi timp în care Occidentul a impus sancţiuni Moscovei pentru invadarea Ucrainei, blocând importurile unor produse ruseşti de bază precum petrolul, gazele naturale, votca şi caviarul.
Însă Vestul a fost reticent la ideea de a viza exporturile Rusiei de combustibil nuclear pentru că acesta joacă un rol crucial în menţinerea în funcţiune a reactoarelor nucleare. Anul trecut, Rusia a furnizat industriei nucleare americane aproximativ 12% din necesarul său de uraniu, potrivit Administraţiei Americane pentru Informaţii în Domeniul Energiei. La rândul său, Europa şi-a obţinut din Rusia aproximativ 17% din uraniul său în 2022.
Dependenţa de energie nucleară este aşteptată să crească pe măsură ce ţările se îndreaptă spre alternative la combustibilii fosili. În prezent, la nivel mondial se lucrează la construirea a 60 de reactoare nucleare şi alte 300 sunt în stadiul de proiect.
Multe dintre cele 30 de ţări care produc energie nucleară în aproximativ 440 de centrale nucleare care funcţionează la nivel mondial importă material radioactiv de la grupul energetic Rosatom, controlat de statul rus. Acest grup este lider mondial la îmbogăţirea uraniului şi este numărul trei mondial la producţia de uraniu şi combustibil nuclear.
Royal United Service Institute, un think-tank cu sediul la Londra, susţine că Rosatom, care potrivit propriilor sale declaraţii construieşte 33 de noi reactoare în 10 ţări, a exportat anul trecut bunuri şi materiale care au legătură cu energie nucleară în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari. Însă Royal United Service Institute precizează că cel mai probabil cifra reală este mult mai mare pentru că astfel de exporturi sunt dificil de urmărit.
Directorul Rosatom, Alexei Likhachyov, a declarat pentru cotidianul rus Izvestia că afacerile din străinătate ale companiei se vor ridica la 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Însă experţii avertizează că afacerile civile foarte profitabile sunt cele care oferă fonduri vitale pentru cealaltă responsabilitate majoră a grupului: concepere şi producţia arsenalului atomic al Rusiei.
Susţinătorii energiei nucleare spun că SUA şi unele ţări europene s-ar confrunta cu dificultăţi dacă ar întrerupe importurile de produse nucleare ruseşti. Motivele pentru această dependenţă datează de mai multe decenii. Potrivit experţilor, industria uraniului din SUA a avut de suferit de pe urma unui acord de neproliferare din 1993 care a condus la importul de uraniu ieftin din Rusia. Problemele s-au agravat după o scădere globală a cererii pentru combustibil nuclear după catastrofa de la Fukushima din 2011.
Potrivit Administraţiei Americane pentru Informaţii în Domeniul Energiei, în 2021, ultimul an pentru care sunt disponibile date oficiale, centralele nucleare din America au achiziţionat doar 5% din uraniul lor de la furnizorii locali. Cea mai importantă sursă de uraniu a fost Kazahstanul, care a asigurat aproximativ 35% din aprovizionare.
În paralel, valoarea combustibilului şi produselor nucleare trimise de Rusia în SUA a ajuns anul trecut la 871 milioane de dolari, de la 689 milioane de dolari în 2021 şi 610 milioane de dolari în 2020. În termeni de tonaj, importurile SUA de produse de uraniu din Rusia s-a dublat, de la 6,3 tone în 2020 până la 12,5 tone în 2022, potrivit datelor ImportGenius.
Europa este şi ea într-o poziţie dificilă pentru că are 19 reactoare de concepţie rusească în cinci ţări care sunt deplin dependente de combustibilul nuclear rusesc. Franţa are şi ea o îndelungată istorie de dependenţă de uraniul îmbogăţit din Rusia. Într-un raport publicat în luna martie, Greenpeace a informat că importurile Franţei de uraniu îmbogăţit din Rusia au crescut de la 110 tone în 2021, până la 312 tone în 2022.
Datele Eurostat arată că anul trecut Europa a cheltuit 828 milioane de dolari pe produse furnizate de industria nucleară rusească, inclusiv combustibil, reactoare nucleare şi echipamente.
Unele state europene au început să ia măsuri pentru a renunţa la uraniul rusesc. La scurt timp după debutul războiului din Ucraina, Suedia a refuzat să cumpere combustibil nuclear rusesc. Finlanda a abandonat un contract cu Rosatom privind construcţia unui nou reactor nuclear. Cehia încearcă să renunţe la combustibilul nuclear rusesc şi s-a îndreptat spre grupul american Westinghouse şi cel francez Framatome pentru livrările viitoare, care ar urma să înceapă în 2024. De asemenea, Slovacia şi Bulgaria, care se bazează şi ele pe Tvel, o subsidiară a Rosatom, pentru combustibil nuclear, s-au orientat şi ele spre alţi furnizori.
În pofida provocărilor, experţii cred că presiunile politice şi semnele de întrebare cu privire la capacitatea Rusiei de a opri livrările vor conduce cea mai mare parte a statelor europene să renunţe la Rosatom. Însă nu este clar cum vor răspunde Ungaria şi Franţa la această problemă. Franţa nu şi-a exprimat disponibilitatea de a închide robinetul rusesc. Ungaria este complet dependentă de Moscova pentru combustibilul utilizat de singura sa centrală nucleară, pe care are de gând să o extindă cu două noi reactoare produse de Rosatom, un proiect care este şi finanţat printr-o linie de credit de 10 miliarde de euro oferit de o bancă rusească.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania a participat la ziua Aviației, sărbătorită duminică, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor.
Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene este sărbătorită, anual, la 20 iulie, dată la care, potrivit calendarului ortodox, este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Zilele trecute, ministrul apărării Ionuț Moșteanu, într-o discuție cu jurnaliștii, la care a participat și DefenseRomania, s-a referit și la subiectul ajutorului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Informațiile rămân clasificate, dar situația ar putea să se schimbe, lucru confirmat și de șeful MApN.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, vineri, că Germania este principalul partener comercial al României, subliniind că ţara noastră îşi doreşte ca această cooperare să se dezvolte în anii următori.
Nu este primul eveniment militar pe care Rusia îl anulează. În iulie 2024, parada de Ziua Marinei planificată în St. Petersburg a fost anulată din motive de securitate și pare că nu se va desfășura nici anul acesta.
NATO și UE au condamnat vineri „ferm” activitățile cibernetice ostile ale Rusiei, care au ca scop destabilizarea statelor europene.
Orbán a postat pe Facebook o fotografie a incidentului, în care era scris mesajul „Maghiarii, la cuțit”.
La 16 iulie 2025, Comisia a prezentat propunerea sa pentru un cadru financiar multianual („CFM”) ambițios și dinamic, care se ridică la aproape 2 trilioane EUR.
Serviciile de informații militare ucrainene (GUR/HUR) au restricționat semnificativ activitățile companiei ruse Gaskar Group, unul dintre cei mai mari furnizori de drone, a relatat ziarul Kyiv Independent, citând surse proprii.
Ministerul Afacerilor Interne a împlinit 163 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, la Muzeul Naţional de Artă a avut loc o ceremonie de celebrare a acestui eveniment.
Comisia Europeană a propus bugetul UE pe 7 ani (2028–2034) cu o valoare de până la 2 trilioane euro.
Guvernul ungar a înaintat o solicitare către Bruxelles pentru a-i include imediat pe liderii ucraineni responsabili de moartea unui maghiar din Transcarpatia pe lista de sancțiuni a UE a persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului, a anunțat premierul Viktor Orban.
Iranul este dezamăgit de poziția prudentă a Rusiei în timpul războiului de 12 zile cu Israelul, a cărui gravitate Moscova nu a realizat-o. Prin urmare, începe să încerce să aprofundeze și mai mult relațiile cu China, de la care ar dori să cumpere sisteme de apărare aeriană și, poate, chiar avioane de luptă. Teheranul a achiziționat deja din China precursori pentru combustibili solizi pentru rachete balistice. Cu toate acestea, nu este clar în ce măsură Beijingul va dori să aprofundeze relațiile cu Republica Islamică.
Grupul de Luptă al NATO dislocat în România transmite un mesaj clar de pregătire și determinare. Într-o postare publicată pe platforma X (fostul Twitter), contingentul multinațional subliniază angajamentul soldaților Alianței pentru perfecționare continuă: „Concentrare, viteză și eficiență”.
Mai sunt două luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova și laboratoarele de inventat aberații s-au pornit la turații maxime, avertizează președinta Maia Sandu.
Un raport preliminar al Biroului Indian pentru Investigarea Accidentelor Aeriene (AAIB), publicat la o lună după catastrofa aviatică din 12 iunie, în care au murit 260 de persoane, nu a oferit încă un răspuns clar asupra cauzei tragediei. În lipsa unor concluzii ferme, speculațiile continuă să se înmulțească, generând frustrare atât în rândul familiilor îndurerate, cât și al specialiștilor din domeniul aviației. Dar mai ales în rândul publicului larg.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, 15 iulie, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
„SUA, Georgia și Turcia încep exercițiul la Marea Neagră”, a titrat serviciul de presă al Forțelor Terestre Americane din Europa (US Army Europe), pe 14 iulie.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
