Forumul Aspen, ajuns la cea de-a unsprezecea ediţie, se va desfăşura în perioada 29-30 noiembrie la Bucureşti.
scris de DefenseRomania Team
Printre participanţi se numără inclusiv secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianție.
DefenseRomania, partener media al evenimentului, va transmite Aspen GMF Bucharest Forum 2022.
ZIUA 2
----
ZIUA 1
"Ediţia din 2022 are loc în contextul războiului din Ucraina, care a afectat lumea întreagă, atât din punct de vedere economic, cât şi al securităţii. Efectele acestuia sunt resimţite puternic în ce priveşte: preţurile din energie, lanţurile de aprovizionare, industria de apărare, preţurile de consum. Efectele umanitare ale războiului reprezintă principala problemă. (...) Nu se anticipează că activitatea militară se va încheia curând, iar durata războiului nu va face decât să adâncească multiplele crize. Deşi dificilă, nu este prematură o discuţie despre reconstrucţie, care să implice stabilizarea Ucrainei şi a regiunii, ca o condiţie prealabilă pentru acţiuni viitoare", se arată într-un comunicat postat pe site-ul Institutului Aspen.
Printre cei care vor lua cuvântul în cadrul evenimentului sunt anunţaţi: secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Çavuşoglu, ministrul ceh al afacerilor externe, Jan Lipavský, ministrul canadian al afacerilor externe, Mélanie Joly, vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, ministrul Energiei, Virgil-Daniel Popescu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.
Evenimentul este organizat de către Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the United States, cu susţinerea NATO, fiind cofinanţat de Uniunea Europeană şi USAID. Parteneri instituţionali sunt: Guvernul României, MAE, Ministerul Apărării, AmCham, Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Walz, a declarat că Europa ar trebui să se ocupe de securitatea Ucrainei fără implicarea SUA. Președintele Trump a declarat că SUA ar putea oferi sprijin financiar Ucrainei în schimbul resurselor sale de pământuri rare. De asemenea, Președintele SUA a susţinut că avut o discuție cu Vladimir Putin pe temea încheierii războiului din Ucraina. Toate aceste declarații au fost analizate de experții Kyiv Security Forum.
Țările NATO și-au depășit propriul obiectiv și au oferit Ucrainei un ajutor de peste 50 de miliarde de euro în 2024. Mai mult de jumătate din această asistență a provenit din Europa și Canada. Restul a fost furnizat de Statele Unite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, la 11 februarie.
Dacă într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat războiul din Ucraina va fi oprit, grație unui acord în care părțile vor fi făcut concesiile necesare, se pune problema cum vor putea arăta lucrurile după aceea din punct de vedere al asigurării securității Ucrainei pe termen scurt și mediu.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat, pe 05.03.2025, că Guvernul Republicii Cehe a hotărât să crească treptat cheltuielile pentru apărare cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) pe an, până în 2030.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Patru membri de rang înalt ai administrației Trump au purtat discuții secrete cu fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko și cu asociații fostului președinte Petro Poroșenko cu privire la posibilitatea de a organiza alegeri prezidențiale înainte de a face pace cu Rusia agresoare.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
Moscova va răspunde adecvat după declararea de către autorităţile de la Bucureşti a ataşatului militar rus şi a adjunctului său drept personae non gratae, a declarat un oficial din cadrul Ministerului Afacerilor Externe rus.
După ce au procesat ceea ce s-a întâmplat, pe 28 februarie, la Casa Albă, unele dintre cunoscutele personalități politice din anii 1990 și 2000, care au avut o contribuție remarcabilă la întărirea democrației în lume, au început să transmită public propriile impresii.
Forţele aeriene sud-coreene au anunţat joi că unul dintre avioanele lor de luptă a lansat din greşeală în timpul unui exerciţiu opt bombe care au explodat în alt loc decât cel prevăzut, rănind civili, relatează Agerpres.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara, într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington, precizând că decizia de a recurge la aceasta va rămâne 'în mâinile' președintelui francez, relatează Agerpres și AFP.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.