Discuțiile au fost interceptate de serviciile ucrainene de informaţii, iar în centrul acestor convorbiri telefonice sunt: generalul GRU, Serghei Dubinski (nume de cod „Khmuryi”); Fostul pretins ministru al apărării din Donețkul separatist, Igor Ghirkin (Strelkov) și Oleg Pulatov, șef adjunct al serviciului de informații "DPR.
Potrivit sursei citate, până acum, aceste înregistrări, nu au fost făcute publice şi reprezintă o nouă probă în cazul anchetei derulate pentru găsirea tuturor vinovaţilor implicaţi în cazul prăbușirii Boeing-ului malaezian МН17, la 17 iulie 2014 în regiunea Donețk din Ucraina.
Din analiza înregistrărilor conversaţiilor celor trei, reiese că în ziua accidentului - 17 iulie 2014 - Dubinski a precizat că a avut contact direct cu Moscova. Potrivit jurnaliștilor care au analizat înregistrările, Igor Strelkov a negociat cu partea rusă „la cel mai înalt nivel”.
În înregistrările conversației dintre Pulatov și Dubinski, poate fi auzit Dubinski vorbind, în ziua doborârii zborului MH 17, despre furnizarea unui sistem de rachete Buk. Conform acestuia, arma (sistemul de rachete n.a) era necesară pentru a respinge eventualele atacuri aeriene ale Forţelor Aeriene Ucraine, în apropiere de orașul Marinka.
Dubinski către comandantul adjunct al batalionului „Vostok”: „Sanych, nu sunt sigur că oamenii mei pot rezista acolo (în această conversație, Dubinski spune că nu poate face nimic împotriva avioanelor de luptă ucrainene n.a)... Ar fi bine să ai un Buk! Dacă pot obține sistemul Buk destul de devreme dimineața, îl pot duce acolo (pe linia frontului n.a). Atunci este în regulă, dacă nu, sunt în rahat!"
Dubinski: „Pentru că nu putem face nimic altceva, sperăm doar la un Buk”. Pulatov: „Aha”. Dubinski: "E bine?" Pulatov: "Da".
Într-un fragment al conversației, Dubinski spune că Girkin „a ajuns la Moscova” - ziua prăbușirii MH17. În plus, el spune că forţele separatiste așteaptă „decizia Moscovei” de a-și retrage unitățile din Sloviansk.
Într-o altă conversație, subalternul lui Dubinski, Pulatov, îi spune că „tancurile nu sunt necesare, este nevoie doar de artilerie cu rază lungă de acțiune și o bună apărare antiaeriană”. Ca răspuns, Dubinski îi promite lui Pulatov să livreze sistemul de rachete Buk.
După ce MH17 a fost doborât, Leonid Harcenko îl sună pe Pulatov și raportează că a fost doborât un „Şu” [avion de vânătoare al Forțelor Armate din Ucraina]. La 17 iulie, la aproximativ jumătate de oră după prăbușirea avionului de pasageri, Dubinski este informat de forţele separatiste că ar fi fost doborât un avion de vânătoare al Forţelor Aeriene Ucrainene.
A durat aproape două ore ca Dubinski să afle că avionul doborât nu era un ’’Su’’ al Forţelor Aeriene Ucrainene, ci un avion de pasageri.
După această conversație, potrivit interceptărilor, Dubinsk a cerut explicații militarilor care au executat focul.
Ulterior, Pulatov a susținut că aeronava Boeing ar fi doborât de un avion ucrainean – un Şu – după care militanții ar fi doborât avionul ucrainean. Această versiune a fost susţinută în mod repetat de către presa de stat rusă – după prăbușirea Boeing-ului malaezian МН17 – iar apoi a stat la baza poziției oficiale a Ministerului rus al Apărării cu privire la accidentul aviatic din 17 iulie 2014.
Consiliul olandez de securitate, care analizează circumstanţele în care a fost doborât Boeing-ul malaezian МН1, susține că nu au existat alte avioane lângă zborul MH17, cu atât mai puţin un avion de vânătoare ucrainean.
După confirmarea informațiilor despre doborârea unui avion de pasageri, Dubinski, judecând după un alt record, i-a ordonat lui Leonid Harcenko să scoată urgent sistemul de rachete Buk, din zona în care a fost instalat, şi să-l ducă în Rusia prin regiunea Luhansk.
Avionul de pasageri al companiei Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, s-a prăbușit la 17 iulie 2014 în regiunea Donețk din Ucraina, ucigând 298 de persoane – cetățeni a 10 state. Pentru a ancheta acest accident, a fost creată o echipă comună de investigații – JIT, care a inclus reprezentanți din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda și Ucraina.
La 8 septembrie 2016, în Olanda, echipă internațională de anchetă formată din reprezentanți ai Olandei, Malaeziei, Belgiei, Australiei și Ucrainei a anunțat rezultatele provizorii ale anchetei.
Potrivit experților JIT, zborul MH17 a fost doborât de pe teritoriul controlat de militanții pro-ruși cu o rachetă a sistemului Buk, adus din Rusia. După prăbușirea aeronavei, sistemul de rachete a fost returnat în Federației Rusă.
În mai 2018, Olanda și Australia au acuzat oficial Rusia că a doborât zborul MH17. Procesul de judecată al inculpaților în cazul MH17 va începe pe 9 martie 2020. Primii patru inclulpati sunt Igor Ghirkin (Strelkov), Serghei Dubinski, Oleg Pulatov și Leonid Harcenko.
Ghirkin și Dubinski au anunțat deja că refuză să se prezinte pentru a depune mărturie la proces.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi directorul general al companiei Swift Beat LLC, Eric Schmidt, au semnat un memorandum privind un parteneriat strategic pe termen lung, în prezenţa preşedintelui ucrainean.
Generalul rus Mihail Gudkov, care comanda o brigadă de marină în Flota Pacificului și a fost recent promovat la funcția de comandant adjunct al Marinei, a fost ucis în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
Într-o demonstrație de forță ce combină oțelul estonian cu precizia franceză, Europa a făcut un pas decisiv în cursa pentru autonomie militară. La 1 iulie 2025, un vehicul de luptă robotizat, fără pilot, a lansat cu succes o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, validând un concept pe care planificatorii militari de la Bruxelles îl urmăresc de ani de zile: o capacitate de atac letală, interoperabilă și, cel mai important, pur europeană.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Grupul E-INFRA anunță statutul de membru fondator și partener strategic al Atlantic Council România, o inițiativă ce reflectă angajamentul său profund pentru dezvoltarea infrastructurii de importanță națională, inovație tehnologică și consolidarea parteneriatului transatlantic.
Mesajul transmis de liderii Forțelor Aeriene și Spațiale ale SUA către senatorii din Capitol Hill a fost la fel de precis și de contondent ca o bombă ghidată cu precizie. Folosind ca principal argument succesul răsunător al misiunii recente împotriva Iranului, șefii Pentagonului au venit în fața subcomisiei pentru apărare a Senatului pe 26 iunie cu un avertisment clar: finanțați-ne corespunzător, altfel avantajul Americii în fața Chinei se va eroda ireversibil.
Coreea de Nord urmează să tripleze numărul trupelor sale care luptă pentru Rusia pe frontul cu Ucraina, trimițând încă 25.000 până la 30.000 de soldați pentru a asista Moscova, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații realizate de oficiali ucraineni. Trupele ar putea sosi în Rusia în lunile următoare, conform evaluării văzute de CNN, adăugându-se la cele 11.000 trimise în noiembrie, care au ajutat la respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk a Rusiei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reacționat la decizia SUA de a suspenda o parte din ajutorul militar acordat Ucrainei.
Restricțiile impuse Ucrainei privind livrările de arme occidentale apropie sfârșitul conflictului, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la decizia Statelor Unite de a suspenda livrările de muniții cheie, precum rachetele Patriot, obuzele de artilerie de precizie Hellfire și alte rachete.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Compania Națională ROMARM a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu gigantul american din industria de apărare, Northrop Grumman, deschizând calea pentru coproducția în România a sistemului radar mobil G/ATOR. Acordul reprezintă un pas important în consolidarea capabilităților de apărare ale țării și în dezvoltarea industriei naționale, printr-un transfer de tehnologie de ultimă generație.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească, iar lecțiile învăţate deja pe baza conflictului din Ucraina subliniază importanța armamentului greu, contrar aşteptărilor, Europa face un pas decisiv spre consolidarea capacităților sale de apărare. La 1 iulie 2025, a fost lansat oficial Proiectul MARTE (Main ARmoured Tank of Europe), o inițiativă ambițioasă în valoare 20 de milioane de euro, finanțată prin Fondul European de Apărare (EDF), menită să dezvolte un ,,sistem de tanc de luptă principal'' (MBT) de ultimă generație. Și, în acest efort militar european, România joacă un rol esențial.
Conform unei analize a datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, publicată marți (01.07.2025) de AFP, avansul trupelor ruse în Ucraina s-a accelerat în iunie pentru a treia lună consecutiv, atingând cea mai mare scară din noiembrie 2024. Astfel, armata rusă a ocupat 588 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în iunie, comparativ cu 507 kilometri pătrați în mai, 379 de kilometri pătrați în aprilie și 240 de kilometri pătrați în martie.
Războiul din Ucraina a oferit o lecție incontestabilă Pentagonului: pe câmpul de luptă modern, supravegheat constant de drone, nu te poți ascunde. Tancurile și vehiculele blindate, cândva regii de necontestat ai ofensivei terestre, au devenit ținte vulnerabile pentru dronele ieftine. Astfel, Armata SUA a luat notă și, în sfârșit, alocă fonduri serioase pentru a contracara acest tip de amenințare.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.
