După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
'Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară', a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. 'Marea majoritate' a responsabililor cu politica externă a SUA promovează 'linia aparatului Partidului Republican' faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer.
Politica ultimelor 18 luni
'Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea', a adăugat el, apreciind că 'reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles'.
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
'Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega', a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare.
Disconfortul lui Trump
'Preşedintele discută despre acest subiect în felul său', l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman. Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră 'o vânătoare de vrăjitoare' care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. 'Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune', a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi 'a mers chiar mai departe' uneori, cum a fost cazul cu 'decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei', aminteşte Pifer. În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria.
Trump s-a enervat
Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene. 'Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare', a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - 'bagajul' cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză. Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive.
Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington. Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
Nimeni nu se aşteaptă la rezultate măreţe
'Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe', a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. 'Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile' impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ.
În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că 'a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior'. Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale.
Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea 'vinde' drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
Armin Papperger arată că este de neclintit în privința planurilor pentru Ucraina. Nu contează dacă va fi război sau pace, Rheinmetall va fi acolo, a spus el, transmițând un mesaj de solidaritate cu națiunea ucraineană și inspirând în același timp liderii europeni.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, a semnalat faptul că, în anul 2024, ca răspuns la creșterea percepțiilor amenințărilor, cheltuielile globale de apărare au crescut la 2,46 trilioane de dolari. Țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Europa au înregistrat creșteri bugetare majore, deși apelul recent al președintelui Trump pentru o cheltuială minimă de 5% din PIB în rândul membrilor NATO rămâne nefezabil pentru majoritatea țărilor.
Forțele aliate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au pregătit un nou model de desfășurare rapidă în Europa de Est, fără ajutorul Statelor Unite. Ei îl testează ca parte a exercițiului de șase săptămâni Steadfast Dart 2025, relatează agenția AP.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, asigură partenerii europeni şi aliaţii NATO că ţara noastră rămâne un aliat de încredere, ferm angajat faţă de o Uniune Europeană coezivă, de o Alianţă euro-atlantică mai puternică şi de un parteneriat transatlantic solid.
Peste 2.000 de tablouri și ceasuri de lux în valoare de 60.000 de euro au fost găsite de procurorii anticorupție în urma perchezițiilor efectuate, vineri, într-un dosar în care ar fi vizat comandantul Logisticii Armatei Române, generalul Cătălin Ștefăniță Zisu.
Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat răspunsul României la interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele interimar Ilie Bolojan a semnat un decret prin care îl numește pe diplomatul Cristian Diaconescu în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Totodată, acesta din urmă ca conduce și Cancelaria Prezidențială.
Răspunsul Comisiei Europene critică măsura SUA de a crește taxele vamale la importurile de oțel și aluminiu și o consideră o abordare greșită.
Portavionul american USS Harry S. Truman (CVN 75) a fost implicat într-o coliziune cu cargoul Besiktas-M, în timp ce efectua manevre în Marea Mediterană, în apropierea orașului-port egiptean Port Said, după cum a informat Flota a șasea a Marinei SUA.
Președinții ambelor țări în conflict vor participa la discuții pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, a confirmat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o conferință de presă la Bruxelles.
Președinele interimar al României, Ilie Bolojan, a atransmis primul său mesaj de la preluarea funcției de președinte.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
Reputata publicație poloneză Defence 24 va organiza în perioada 6-7 mai 2025 conferința Defence24 DAYS 2025, cea mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est axată pe apărare și securitate. DefenseRomania va fi partener media al conferinței, unde publicația noastră va fi prezentă.
Statele Unite au eliberat din închisoare un cetățean rus, ca parte a unui schimb pentru americanul Mark Fogel, care a fost eliberat dintr-o închisoare rusă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că rusul eliberat se va întoarce acasă în zilele următoare, moment în care, a spus el, Moscova îi va face public numele. Potrivit unui oficial anonim al administrației americane, persoana eliberată este Alexander Vinnik, condamnat pentru infracțiuni cibernetice.
Rusia ar putea ataca state NATO în decurs de doi ani, a avertizat serviciul de informații al Ministerului danez al Apărării, în raportul său anual. Mai mult, armata rusă ar putea forța un conflict ”cu o țară cu care se învecinează” (probabil stat non-NATO) chiar și la aproximativ 6 luni de la oprirea războiului din Ucraina.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
În armata poloneză este creată o unitate responsabilă cu introducerea inteligenței artificiale (IA) în forțele armate.Polonia introduce IA în Armată.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
În ediția din 02.03.2025, revista americană Forbes a semnalat faptul că cele mai mari arme din dotarea armatei ucrainene, respectiv obuzierele grele 2S7 Pion se confruntă cu deficite grave de muniție, cu calibrul de 203 milimetri.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Taurus Systems, un joint venture creat între MBDA Germania și Saab (Suedia) a primit un contract în valoare de 160 milioane USD pentru modernizarea și întreținerea sistemului de rachete de croazieră Taurus Kepd 350.
Rusia intenționează să lanseze cel puțin 500 de drone pentru fiecare atac aerian împotriva Ucrainei, a declarat Vadim Skibitskîi, șeful adjunct al Agenției ucrainene de Informații Militare (GUR), într-un interviu acordat RBC Ucraina publicat la 3 martie.
Într-o mișcare fără precedent, menită să descurajeze Rusia și să întărească unitatea în Europa, Franța intenționează să permită dislocarea armelor sale nucleare pe teritoriul altor țări aliate.
Ungaria a respins un proiect de document privind sprijinul pentru Ucraina la o întâlnire a ambasadorilor Uniunii Europene din 28 februarie.
Zgomotul asurzitor al senilelor tancurilor, cândva sunetul războiului mecanizat, răsună acum cu o notă de incertitudine. Atât în grupurile de reflecție militare, cât și pe câmpurile de luptă, o întrebare profundă domnește în aer: a ajuns epoca tancurilor la apusul ei?
Duminică, 2 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat un acord care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline în finanțare pentru export pentru a cumpăra alte 5.000 de rachete de apărare aeriană.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump lucrează intens pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat duminică CNN, Waltz a declarat că acordul va include garanții de securitate asumate de europeni și va necesita concesii teritoriale din partea Ucrainei. Oficialul american și-a exprimat încă o dată „dezamăgirea” față de poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia întâlnirii din Biroul Oval și față de faptul că nu a fost semnat un acord privind minereurile ucrainene.
Cine credea că putem spune „hop” înainte să sărim gardul s-a înșelat. Legile care oferă cadrul legislativ Armatei României pentru a angaja ținte aeriene, inclusiv drone, care violează constant spațiul aerian al țării noastre, au trecut în Parlament, dar au fost contestate la Curtea Constituțională a României (CCR) de trei formațiuni politice.
Portavionul american USS Carl Vinson, împreună cu grupul de luptă aferent - format din mai multe nave de luptă care îl însoțesc și îi sprijină operațiunile - au ajuns duminică în portul Busan din Coreea de Sud.
CDU și SPD, cele două partide care negociază formarea viitorului guvern din Germania au în vedere un vast plan de investiţii în apărare şi infrastructuri care ar putea ajunge la câteva sute de miliarde de euro, a informat Agerpres, citând Bild și AFP.
Ministerul polonez al Apărării Naționale a semnat un contract în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a prelua în leasing opt elicoptere de atac Boeing AH-64D Apache din Statele Unite, încă în acest an. Fapt ce arată cât se poate de clar că pentru Polonia elicopterele de atac sunt o prioritate.
Radu Hossu, corespondent de război cunoscut pentru implicarea sa activă în sprijinirea Ucrainei, a anunțat lansarea unei noi campanii de donații menite să ajute militarii ucraineni aflați în primele linii ale frontului. Campania vizează achiziționarea de echipamente non-letale pentru Regimentul Kraken, o unitate de elită ce luptă în zonele Chasiv Yar (Donbas), Kharkiv-Vovchansk și Zaporojie. De echipamente vor beneficia și românii care luptă sub comanda Armatei Ucrainei din deja cunoscuta Romanian Battlegroup "Getica".
Instrucțiunile secretarului american al Apărării sunt, aparent, parte a unui efort de a implica Rusia în negocieri despre război.
Franța și Regatul Unit propun o încetare parțială a focului de o lună între Ucraina și Rusia, care ar acoperi atacurile din aer, pe mare și asupra infrastructurii energetice. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat acest lucru, spunând că o astfel de încetare a focului va dura o lună.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că garanțiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru ,,tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră'', punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.
Acordul privind resursele minerale pe care președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski intenționau să îl semneze înaintea disputei de vineri nu este pe masă 'momentan', a declarat duminică secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele interimar al României, Ilie Bolojan și alți înalți oficiali occidentali au sosit la un summit la Londra pentru a discuta despre sprijinul acordat Kievului, a relatat The Guardian pe 2 martie.
Industria rusă dă de înțeles că ar pregăti un mare contract pentru vânzarea unui avion de generația a 5-a, dar lasă misterios să se înțeleagă că ar putea fi chiar macheta Su-75 și nu Su-57. În orice caz, sunt date care arată că ar putea fi doar un bluf.
Regatul Unit, Franța, Ucraina și, posibil, alte țări vor elabora un plan de încetare a focului care va fi prezentat Statelor Unite, a declarat prim-ministrul britanic Keir Starmer într-un interviu acordat BBC pe 2 martie.
Versiunea inițială a muniţiei GLSDB folosea bomba convențională cu diametru mic GBU-39/B, care s-a dovedit nepotrivită în contextul mediului de luptă contemporan, dar versiunea actualizată încearcă să rezolve problema vulnerabilității ridicate la sistemele de bruiaj electronic.
Israelul încearcă în mod constant să convingă Statele Unite să mențină Siria ca o națiune fragilă, permițând în același timp Rusiei să își mențină prezența militară acolo. Un raport Reuters a dezvăluit că oficialii israelieni și-au exprimat aceste puncte de vedere în timpul întâlnirilor cu înalți oficiali americani la Washington în februarie și în discuțiile ulterioare cu membrii Congresului SUA în Israel. Într-o mișcare strategică care evidențiază geopolitica complexă a Orientului Mijlociu, Israelul ar fi încurajat Statele Unite să sprijine existența continuă a facilităților militare rusești în Siria pentru a contracara creșterea puterii Turciei în zonă.
Lituania și Ucraina au ajuns la un acord preliminar privind derularea producției comune de „arme strategice” în Lituania, potrivit Ministerului Apărării din Lituania.
