După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
'Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară', a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. 'Marea majoritate' a responsabililor cu politica externă a SUA promovează 'linia aparatului Partidului Republican' faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer.
Politica ultimelor 18 luni
'Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea', a adăugat el, apreciind că 'reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles'.
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
'Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega', a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare.
Disconfortul lui Trump
'Preşedintele discută despre acest subiect în felul său', l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman. Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră 'o vânătoare de vrăjitoare' care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. 'Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune', a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi 'a mers chiar mai departe' uneori, cum a fost cazul cu 'decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei', aminteşte Pifer. În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria.
Trump s-a enervat
Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene. 'Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare', a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - 'bagajul' cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză. Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive.
Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington. Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
Nimeni nu se aşteaptă la rezultate măreţe
'Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe', a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. 'Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile' impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ.
În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că 'a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior'. Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale.
Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea 'vinde' drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Coreea de Sud a câștigat un proiect de 18 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare în Republica Cehă. În prezent, Republica Cehă își obține aproximativ 40% din producția de energie electrică de la cele două centrale nucleare existente.
Autoritățile indiene au anunțat închiderea spațiului aerian al țării pentru avioanele pakistaneze, ca răspuns la interdicția impusă de Islamabad la zborul aeronavelor indiene deasupra teritoriului său, o ultimă evoluție în escaladarea tensiunilor care au urmat unui atentat mortal în Kashmir, notează Agerpres și AFP.
Economia rusă a început să se clatine după trei ani de război. Banca centrală de acolo recunoaște că a înregistrat rezultate mai slabe în unele sectoare din cauza răcirii cererii. Și banca americană de investiții Goldman Sachs notează, de asemenea, că PIB-ul Rusiei a încetat să crească în acest an, așteptându-se ca cifra anuală pentru primul trimestru să se situeze în jurul valorii de zero.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat să fie accelerată echiparea cu armament nuclear a navelor militare ale ţării, după ce Phenianul şi-a prezentat cu câteva zile în urmă noul distrugător, relatează Agerpres și AFP, citând agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Fostul ministru a fost distins cu titlul de Cavaler de Gran Croce al Ordinului Steaua Italiei, într-o ceremonie oficială desfășurată la reședința Ambasadorului Italiei la București.
Berlinul solicită mai mult sprijin UE pentru consolidarea apărării. În acest sens, Germania a solicitat UE să activeze o clauză de urgență care ar permite consolidarea capacităților de apărare din cauza „războiului agresiv continuu al Rusiei împotriva Ucrainei” și a „mediului global de securitate în schimbare”.
Ministrul Apărării din Pakistan a declarat luni că o incursiune militară a Indiei este iminentă, în urma unui atac militant mortal comis săptămâna trecută asupra turiștilor din regiunea disputată Kashmir.
Partidul Liberal, aflat la guvernare și condus de premierul Mark Carney, a câștigat alegerile anticipate din Canada, relatează agențiile de știri, citând previziuni din presa publică canadiană. Totuși, potrivit acestora, nu este încă clar dacă liberalii vor câștiga și ei majoritatea locurilor în parlamentul format din 343 de membri și, astfel, vor putea forma un guvern majoritar unicolor.
În noaptea de 28 spre 29 aprilie, forțele ruse au executat o serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, de lângă frontiera cu România.
Părți mari din Spania și Portugalia, Andorra și sudul Franței sunt afectate de o pană de curent.
Planul de 500 de milioane de euro ASAP al UE a fost inițial menit să subvenționeze lanțul de aprovizionare al munițiilor și al producției de rachete din Europa pentru un an.
Islanda dorește să-și întărească capacitățile de apărare și să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană din cauza acțiunilor administrației președintelui american Donald Trump, relatează The Wall Street Journal.
Cheltuielile militare ale Berlinului au crescut la 88,5 miliarde de dolari în 2024, poziționându-l drept al patrulea cel mai mare consumator militar din lume.
Coreea de Nord a dezvăluit vineri o nouă navă de război de 5.000 de tone. Potrivit televiziunii de stat nord-coreene, este un „distrugător multifuncțional”, iar la lansarea sa ceremonială a participat dictatorul țării Kim Jong-un.
Sâmbătă, 26 aprilie, în portul iranian Shahid Rajaei a avut loc o explozie puternică urmată de un incendiu de proporții, în urma cărora cinci persoane și-au pierdut viața, iar alte cel puțin 700 au fost rănite. Foarte probabil, accidentul a avut loc pe timpul transportului unor ingrediente chimice folosite la propulsoarele pentru rachete.
Președintele rus Vladimir Putin și-a confirmat disponibilitatea de a negocia cu Ucraina fără condiții prealabile în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul lui Donald Trump, Steve Witkoff.
"Rușii verifică pregătirea sistemelor noastre de apărare antiaeriană”, au declarat polonezii.
Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual, din care nu s-a menționat că Ucraina va deveni stat membru al Alianței. În ultimul raport al NATO (pentru anul 2024) se vorbește doar despre sprijinul continuu și câți bani a oferit Alianța Ucrainei în ajutor militar.
Grupul francez de apărare Thales are un portofoliu care cuprinde de la radare de luptă, până la sisteme din domeniile Cyber sau Aerospațial. Per total, Thales a înregistrat vânzări trimestriale de 4,96 miliarde de euro, în creștere cu 9,9% față de primul trimestru din 2024, în timp ce vânzările din segmentul Apărare au totalizat 2.685 milioane euro, în creștere cu 16,5% față de primul trimestru din 2024.
Președintele american Donald Trump, care a impus taxe vamale de până la 145% importurilor din China, ar trebui să le elimine complet. Abia atunci va fi posibil să ne așezăm la masă cu țara asiatică și să negociem încheierea războiului comercial, spun oficialii chinezi, citați de BBC.
Joi, Alianța Nord-Atlantică și-a publicat raportul anual. La capitolul cheltuieli militare, România a înregistrat, anul trecut, o creștere de peste 50%.
Satelitul rusesc secret aflat în spațiu, despre care oficialii americani cred că are legătură cu un program de armament nuclear anti-satelit, pare să se rotească necontrolat, ceea ce sugerează că ar putea să nu mai funcționeze – o posibilă lovitură pentru eforturile Moscovei în domeniul armelor spațiale, potrivit analiștilor americani.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Belgia va achiziționa între 200 și 300 de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care și-au dovedit eficiența în luptă în Ucraina.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Membrii clubului de motocicliști ”Lupii Nopții”, pro-Putin, au plantat puieți de alun în Brest, Belarus, lângă granița cu Polonia. ”Lupii Nopții” sunt o organizație strâns legată de Kremlin, promovând sentimentul naționalist rusesc, care a contribuit inclusiv la invazia Crimeei prin patrularea străzilor peninsulei cu soldați fără însemne trimiși din Rusia. Celebri omuleți verzi.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Washingtonul a dat undă verde vânzării a șase elicoptere Chinook și a altor echipamente militare către Emiratele Arabe Unite, pentru un total estimat la peste 1,4 miliarde de dolari, a anunțat luni administrația americană, relatează Agerpres și AFP.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
