După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
'Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară', a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. 'Marea majoritate' a responsabililor cu politica externă a SUA promovează 'linia aparatului Partidului Republican' faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer.
Politica ultimelor 18 luni
'Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea', a adăugat el, apreciind că 'reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles'.
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
'Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega', a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare.
Disconfortul lui Trump
'Preşedintele discută despre acest subiect în felul său', l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman. Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră 'o vânătoare de vrăjitoare' care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. 'Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune', a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi 'a mers chiar mai departe' uneori, cum a fost cazul cu 'decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei', aminteşte Pifer. În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria.
Trump s-a enervat
Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene. 'Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare', a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - 'bagajul' cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză. Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive.
Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington. Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
Nimeni nu se aşteaptă la rezultate măreţe
'Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe', a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. 'Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile' impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ.
În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că 'a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior'. Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale.
Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea 'vinde' drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Preşedintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Sanae Takaichi să nu provoace China pe tema suveranităţii Taiwanului, a relatat joi Wall Street Journal, în urma unei dispute diplomatice dintre Tokyo şi Beijing, conform Agerpres și AFP.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Convocarea tuturor grupelor de vârstă în rândul tinerilor germani pentru a evalua serviciul militar este susținută de aproape două treimi dintre germani, indică rezultatele unui sondaj YouGov, citate de agențiile Agerpres și DPA.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Reforma educațională pregătită în regiunea Cernăuți nu afectează dreptul copiilor români la învățământ în limba maternă, ci urmărește modernizarea sistemului și adaptarea lui la realitățile demografice, au transmis oficiali ucraineni în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ambasada Ucrainei în România. La eveniment au participat Ruslan Zaparanyuk, șeful Administrației Militare Regionale Cernăuți, și Roman Greba, vicepreședintele administrației.
Armata germană se pregătește inclusiv de scenariul unor lupte în mediul urban. Batalionul de Gardă din cadrul Bundeswehr asigură infrastructura vitală din Berlin. Prin urmare, luptele urbane și cele de tip „casă cu casă” se află în programul de antrenament pentru exercițiul Bollwerk Bärlin III (Berlin III).
Președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea unor operațiuni CIA pe teritoriul Venezuelei, potrivit unei investigații publicate de The New York Times azi. Decizia survine în contextul în care administrația de la Washington își intensifică presiunea politică și militară asupra regimului condus de Nicolas Maduro, în paralel cu trimiterea în regiune a celui mai mare și modern portavion american, USS Gerald Ford.
Relația cu România nu a fost niciodată mai importantă, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.
Într-un pas important în lupta Europei împotriva incendiilor forestiere, PZL Mielec, o companie din grupul Lockheed Martin, a anunțat un contract important cu Česká Letecká Servisní (CLS) și Ministerul de Interne al Republicii Cehe pentru două noi elicoptere Sikorsky S-70 FIREHAWK®, marcând debutul primei flote internaționale de acest tip.
Cel mai mare contractor de apărare din Germania consideră că este pe cale să își mărească cifra de afaceri de cinci ori în termen de șase ani.
Europa nu este pregătită să răspundă eficient la potențiale atacuri ale dronelor rusești și trebuie să integreze capacitățile „dovedite în luptă” ale Ucrainei pentru a se proteja mai bine, a declarat comisarul UE pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Gazprom a început lucrările la documentația tehnică pentru conducta de gaze Power of Siberia 2, relatează Financial Times. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, l-a numit cel mai scump proiect de gaze din lume. Experții estimează că costul ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari.
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Tulcea a decis, luni, ca localitățile Plauru și Ceatalchioi să fie evacuate după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări, în zona oraşului ucrainean Ismail, în urma atacului cu drone desfăşurat pe teritoriul Ucrainei.
O linie de cale ferată din estul Poloniei a fost avariată de un dispozitiv exploziv, a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, numind-o un act de sabotaj. Avarierea căii ferate a avut loc duminică pe linia Varșovia-Lublin.
Ministrul de Interne a anunțat că au avut loc două acte de sabotaj pe calea ferată. Marcin Kierwiński a explicat că unul a fost confirmat - o breșă pe linia ferată din voievodatul Garwolin - în timp ce al doilea incident e foarte probabil să fie tot un sabotaj.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Rusia şi-a exprimat îndoieli cu privire la contribuţia liderilor europeni la planul Statelor Unite privind soluţionarea războiului din Ucraina, informează agențiile Agerpres și EFE.
Pe 27 noiembrie 2024 a fost semnat contractul de achiziție ATBTU, cunoscute popular ca blindate ușoare 4x4. Contractul a fost câștigat prin procedură de licitație deschisă de compania Otokar. Dar care e stagiul contractului la final de 2025?
Până la sfârșitul anului 2025, racheta balistică ucraineană FP-7 de la compania Fire Point ar trebui să dețină toată documentația care va permite începerea oficială a livrărilor acestei arme către armata ucraineană.
La jumătatea lunii decembrie 2025, serviciile occidentale de monitorizare au înregistrat, pentru prima dată, o lansare țintită a unei rachete rusești Iskander-M la o distanță de 800 km. Aceasta înseamnă că “Iskander 1000” a fost acum de facto desfășurat la trupe și este folosit în mod activ.
Airbus a obținut o comandă majoră de elicoptere de la Ministerul Apărării din Spania, care s-a angajat să cumpere 100 de elicoptere de diferite tipuri.
Schimb de replici diplomatic foarte dur în această săptămână între Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe și vicepremierul Poloniei și omologul său mahiar Peter Szijjarto.
Efortul Ucrainei de erodare metodică a rețelei anti-acces/interdicție zonală (A2/AD) a Rusiei în Crimeea a trecut la un nivel superior de complexitate. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că unitatea sa de elită, Centrul de Operații Speciale „Alfa”, a penetrat apărarea bazei aeriene Belbek în noaptea de 18 decembrie 2025, folosind drone cu rază lungă de acțiune. Bilanțul misiunii indică o pierdere dureroasă pentru Forțele Aerospațiale Ruse: un interceptor greu MiG-31 Foxhound, surprins la sol cu încărcătura completă de luptă, alături de o rețea complexă de sisteme radar.
Printr-un demers fără precedent pentru un stat NATO care nu are stocuri sovietice de armament, guvernul norvegian anunță un pachet de 290 de milioane de dolari care vizează finanţarea pentru Ucraina a două extreme tehnologice: rachete de ultimă generație pentru avioanele occidentale F-16 și muniții pentru sistemele S-300 moștenite din Războiul Rece.
Trei grăniceri ruși înarmați au trecut miercuri granița statului membru NATO și al Uniunii Europene, au declarat autoritățile estoniene. Postul de televiziune estonian ERR a relatat. Ministrul de Interne, Igor Taro, a declarat că rușii au rămas pe teritoriul estonian timp de aproximativ 20 de minute, apoi au plecat. Tallinn a publicat o înregistrare video a incidentului.
Polonia nu se mulțumește doar cu achiziții masive de blindate. Armata poloneză experimentează o revoluție structurală silențioasă, testând unități hibride om-mașină capabile să execute misiuni de la logistică grea până la ambuscade kamikaze.
Încercarea propagandei ruse de a minimiza efectele atacului cu drone subacvatice asupra portului Novorossiysk s-a întors împotriva Kremlinului. O analiză meticuloasă a imaginilor oficiale și a celor din satelit a permis identificarea a navei avariate: este vorba despre cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei ruse din Marea Neagră.
Guvernul SUA continuă să vândă Taiwanului arme în valoare de 11,15 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de arme pe care Statele Unite l-au livrat vreodată insulei autoguvernate, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan, în contextul în care insula se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, care o consideră parte a teritoriului său.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
Achiziționarea de camioane militare este finanțată printr-un împrumut de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
În urmă cu câteva zile, rușii au bombardat masiv Odesa și sudul Ucrainei, inclusiv obiective civile și energetice, însă și-au justificat operațiunea printr-o componentă militară, precizând că obiectivul atacului, în care au folosit în premieră în sudul Ucrainei bombe de aviație FAB, este de a „decupla” Ucraina de România.
Congresul american a adoptat miercuri strategia sa de apărare pentru 2026, reafirmându-şi sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, contrar semnalelor recente transmise de preşedintele Donald Trump şi administraţia sa.
Pachetul NDAA include și alte măsuri de sprijinire a apărării europene, cum ar fi stabilirea unui număr minim de 76.000 de soldați americani staționați în Europa.
Armata Statelor Unite lucrează la noi capabilități pentru sistemul de rachete sol-aer Patriot, care ar permite interceptarea inclusiv a țintelor care au depășit poziția sistemului sau care vin din spatele acestuia, o tehnică de lansare denumită „peste umăr”. Această funcționalitate ar extinde semnificativ flexibilitatea Patriot în lupta împotriva amenințărilor aeriene de tipul celor experimentate de armata ucraineană în încercarea de a combate noile tactici de utilizare a rachetelor Kinjal de către forțele ruse.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că noul sistem de rachete cu rază medie de acțiune „Oreshnik” va intra în serviciul de luptă până la sfârșitul anului.
Moscova a dezvăluit sistemul „Oreshnik” în noiembrie 2024, în urma unui atac asupra unei fabrici de arme din Ucraina, care a fost descris ca un „test de luptă” reușit.
Avioane Craiova nu a livrat niciun avion și nu o va mai face în 2025. Asta deși reprezentanții companiei sperau în toamnă că până la finalul anului vor fi livrate cel puțin 5 avioane din cele 10 aflate în proces de modernizare. Toate ar fi trebuit livrate până în august 2024, termenul fiind prelungit, dar fără folos.
Marți, 16 decembrie, a avut loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, așa-numitul Format Ramstein, în cadrul căreia au fost concordate o serie de măsuri de sprijin militar concret pentru Ucraina.
Șeful Statului Major britanic al Apărării, Sir Richard Knighton, avertizează că Regatul Unit nu se mai poate baza pe prezumțiile post-Război Rece, subliniind necesitatea unei investiții masive în IAMD (Integrated Air and Missile Defence) pentru a contracara arsenalul balistic și de croazieră al Rusiei.
Moarte suspectă a unui oficial sârb din cadrul companiei de stat Yugoimport, un furnizor cheie de arme și echipamente militare.
Iranul a început să recunoască public eșecurile sale militare în timpul recentului război cu Israelul, simultan cu o expunerea armelor sale strategice la expoziția Parcului Național Aerospațial Iranian. Această mișcare își propune să reseteze narațiunea internă și să restabilească imaginea țării ca putere militară, după șocul războiului cu Israelul.
Războiul naval din Marea Neagră a intrat într-o fază nouă și periculoasă pentru Moscova, marcată de o evoluție clară a vectorilor de atac, de la ținte de oportunitate la obiective strategice complexe. Cele mai recente imagini din satelit obținute în urma atacului de luni asupra portului Novorossiysk oferă prima confirmare vizuală a unei lovituri efectuate de un vehicul subacvatic fără pilot (UUV) ucrainean împotriva unui submarin rusesc din clasa Kilo.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie complexă de lovituri în adâncime în noaptea de 16-17 decembrie 2025, vizând infrastructura critică de rafinare și logistică din sudul Rusiei. Atacul, care a combinat roiuri de drone cu lovituri de precizie, a avariat rafinăria „Slaviansk” din ținutul Krasnodar și a provocat pene majore de curent, semnalând o intensificare a campaniei Kievului de a degrada capacitatea Moscovei de a finanța și alimenta masinaria sa de război.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Oficiul Federal pentru Carteluri al Germaniei (Bundeskartellamt) a luat pe 15 decembrie 2025 o decizie care ar putea redefini viitorul blindatelor europene. Aprobarea extinderii cooperării dintre Rheinmetall Landsysteme și KNDS Deutschland pentru dezvoltarea unui nou tanc principal de luptă (MBT) marchează recunoașterea oficială a faptului că Bundeswehr-ul (Armata Germană) nu mai poate aștepta după calendarul politic al Parisului și Berlinului.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
