După mai bine de un an de semnale contradictorii, marea întrebare pe care şi-o pun mulţi observatori este ce fel de abordare va avea Trump - care a părăsit duminică Marea Britanie - atunci când se va întâlni luni cu Putin în Helsinki şi dacă va reflecta retorica sa prietenoasă faţă de preşedintele rus sau linia dură a consilierilor săi.
'Dacă te afli la Moscova şi încerci să înţelegi politica SUA faţă de Rusia, nu ai o misiune uşoară', a declarat pentru EFE fostul diplomat american Steven Pifer, expert în Rusia, care activează la centrul de studii Brookings. 'Marea majoritate' a responsabililor cu politica externă a SUA promovează 'linia aparatului Partidului Republican' faţă de Rusia, adică o atitudine dură în ceea ce priveşte Ucraina, Siria şi presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016, a explicat Pifer.
Politica ultimelor 18 luni
'Aceasta a fost politica ultimelor 18 luni, dar nu îmi este clar dacă Trump este întru totul de acord cu ea', a adăugat el, apreciind că 'reticenţa preşedintelui de a-l critica pe Putin, când multe dintre acţiunile ruse din ultimul an şi jumătate merită să fie criticate, este un lucru extrem de deconcertant şi foarte greu de înţeles'.
Încă din timpul campaniei electorale din 2016 Trump l-a elogiat în numeroase rânduri pe Putin şi a minimalizat posibilitatea ca Rusia să fi intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta să câştige, ajungând chiar să sfideze concluziile agenţiilor de informaţii americane. Trump a promis să abordeze această temă la Helsinki, dar nu pare să intenţioneze să insiste prea mult pe acest subiect dacă Putin va nega încă o dată orice fel de amestec, aşa cum a făcut-o pe parcursul a două întâlniri între cei doi, în iulie 2017 în Germania şi în noiembrie în Vietnam.
'Este posibil (ca Putin) să nege. Tot ceea ce pot spune este 'ai făcut-o?' şi 'să n-o mai faci', dar poate nega', a declarat Trump într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi la Bruxelles. Agenţiile de informaţii americane se tem şi de un posibil amestec rus în alegerile legislative din noiembrie din SUA, însă Trump nu a lămurit dacă împărtăşeşte această îngrijorare.
Disconfortul lui Trump
'Preşedintele discută despre acest subiect în felul său', l-a apărat săptămâna trecută ambasadorul american la Moscova, Jon Huntsman. Disconfortul lui Trump în privinţa acestui subiect pare să se datoreze frustrării sale faţă de ancheta procurorului special Robert Mueller privind amestecul electoral rus, anchetă care continuă şi pe care preşedintele american o consideră 'o vânătoare de vrăjitoare' care îl vizează. Dar aceasta nu explică întru totul alte comentarii ale lui Trump, cum ar fi insistenţa sa ca Rusia să revină în G7, for din care a fost exclusă în 2014 după ce a anexat provincia ucraineană Crimeea.
Unii observatori se tem chiar că Trump ar putea schimba poziţia oficială a SUA faţă de Crimeea, dat fiind că în timpul summitului G7 de luna trecută a declarat, potrivit presei, că peninsula ar trebui să rămână în componenţa Rusiei pentru că acolo toată lumea vorbeşte limba rusă. 'Ce se va întâmpla începând de acum cu Crimeea? Nu pot spune', a declarat joi Trump, care a insistat că predecesorul său democrat Barack Obama este de vină că Rusia a invadat Crimeea.
Însă dincolo de declaraţiile lui Trump, administraţia sa a menţinut linia dură faţă de Rusia începută în ultimii ani ai mandatului lui Obama şi 'a mers chiar mai departe' uneori, cum a fost cazul cu 'decizia de a oferi ajutor militar letal Ucrainei', aminteşte Pifer. În aprilie, Casa Albă a adoptat cea mai dură măsură de până acum, sancţionând şapte oligarhi şi 17 funcţionari ruşi, între ei, pe ginerele lui Putin; însă Trump a blocat chiar în această lună o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei pe care ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, le anunţase cu o zi înainte şi care aveau legătură cu implicarea Rusiei în conflictul din Siria.
Trump s-a enervat
Şi cu toate că SUA au reacţionat la presupusul atac comis de Rusia împotriva fostului spion rus Serghei Skipral, expulzând 60 de funcţionari ai acestei ţări, Trump s-a enervat când a aflat că răspunsul guvernului său a fost mult mai dur decât cel al ţărilor europene. 'Aceste incidente conturează un profil îngrijorător al unui preşedinte care nu se află în armonie cu propria administraţie, în ajunul unui summit cu Putin ale cărui obiective nu sunt clare', a scris analistul Brian O'Toole, de la Atlantic Council, pe pagina web a acestui centru.
Pe de altă parte, summitul de la Helsinki pare a fi ocazia perfectă pentru Moscova de a imprima un nou curs relaţiilor deteriorate cu Washingtonul, cu toate că optimismul se remarcă prin absenţă, notează cu ironie EFE, motivul fiind - potrivit sursei citate - 'bagajul' cu care sosesc ambii lideri în capitala finlandeză. Iar aceasta se reflectă în puţinele aşteptări pe care le are opinia publică rusă înaintea reuniunii de la Helsinki, după cum o demonstrează un sondaj recent, în care doar 33% dintre ruşi au declarat că se aşteaptă la rezultate pozitive.
Majoritatea absolută a participanţilor la sondaj - 56% - nu se aşteaptă la niciun progres semnificativ la discuţiile dintre Putin şi Trump. Anexarea Crimeii, conflictul din estul Ucrainei, intervenţia militară rusă în Siria, ancheta privind presupusul amestec rus în alegerile prezidenţiale din SUA în urma cărora Trump a ajuns la Casa Albă, sancţiuni şi expulzări reciproce de diplomaţi sunt doar o parte dintre problemele care afectează relaţiile dintre Moscova şi Washington. Însă în cercuri politice şi medii europene, dar şi în SUA, summitul ruso-american a deşteptat temeri că Trump ar putea ajunge la acorduri unilaterale cu liderul de la Kremlin, fără a ţine seama de aliaţii săi occidentali în ceea ce priveşte, de pildă, anexarea Crimeii. Această posibilitate a fost menţionată de unele ziare ruse, cum ar fi publicaţia digitală Gazeta.ru, care a subliniat că, pentru Trump, subiectul Crimeea este o temă deschisă negocierilor.
Nimeni nu se aşteaptă la rezultate măreţe
'Ne putem aştepta la orice fel de declaraţii înaintea summitului şi la conferinţa de presă de la final, însă aceasta nu înseamnă că în timpul reuniunii se va întâmpla ceva crucial. Din câte ştiu, nimeni, nici la Moscova, nici la Washington, nu se aşteaptă la rezultate măreţe', a declarat istoricul şi politologul Valeri Solovei. Potrivit expertului rus, nimeni nu va face concesii la Helsinki, nici măcar în ceea ce priveşte Ucraina. 'Este evident că nu se va produce o recunoaştere a reunificării cu Crimeea şi nu se vor ridica sancţiunile' impuse Rusiei, a declarat Solovei cotidianului Moskovski Komsomoleţ.
În opinia sa, la summitul de la Helsinki se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat în Singapore, la reuniunea dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, despre care s-a spus că 'a fost 'o întrevedere transcendentală' şi care în realitate nu a schimbat mare lucru ulterior'. Cu toate acestea, Putin are nevoie să ajungă la un oarecare consens cu Trump, oricând de neînsemnat ar fi acesta, pentru a stopa degradarea relaţiilor bilaterale.
Mai multe publicaţii ruse sunt de acord că Siria ar putea fi tema propice pentru a se ajunge la un acord, ţinând cont de declaraţiile lui Trump cu privire la intenţia sa de a retrage militarii americani din ţara arabă. În cazul unui acord între cei doi în privinţa Siriei, preşedintele SUA ar avea posibilitatea să se prezinte în faţa opiniei publice din ţara sa drept un apărător al păcii, în timp ce Putin s-ar putea 'vinde' drept câştigătorul unei bătălii geopolitice, cu toate că ambiţiile Rusiei în Siria riscă să fie afectate de prezenţa iraniană, turcă şi saudită. În orice caz, impredictibilitatea lui Trump este un factor care ar putea da peste cap toate pronosticurile legate de summitul ruso-american de la Helsinki.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Administrația Trump a desființat la sfârșitul lunii mai un grup intern care lucra la elaborarea de strategii pentru a crește presiunea asupra Rusiei pentru a semna un armistițiu în Ucraina. Grupul a avut viață scurtă, fiind creat în martie-aprilie, eficiența acestuia fiind practic zero din cauză că Trump a fost reticent în a adopta o poziție mai dură față de o Rusie agresivă, a relatat Reuters, citând trei oficiali americani.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
Ieri, Comisia Europeană a debursat a treia plată către România, în valoare totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (net de prefinanțare) în cadrul NextGenEU, instrument ce cuprinde și fondurile din PNRR.
Capitolul ”Relația România–SUA este pregătită să reziste testului timpului într-un context global volatil” din volumul „Statele Unite și viitorul Europei” surprinde parteneriatul unic dintre cele două țări.
Președintele României, Nicușor Dan, va participa, miercuri, la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est, care se desfășoară la Odesa.
Federația Rusă este hotărâtă să testeze puterea Alianței Nord-Atlantice și ar putea face acest lucru trimițând „omuleți verzi” în Estonia sub pretextul protejării minorității ruse, a declarat șeful Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl, a relatat Reuters.
Președintele României, Nicușor Dan, va efectua marți, 10 iunie 2025, o vizită oficială la Chișinău, la invitația Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.
În plină cursă pentru reînarmare, Lituania și Estonia avertizează: Europa nu își poate permite să renunțe la armele din SUA, subminând viziunea Bruxelles-ului de „autonomie strategică”. Într-o perioadă în care liderii europeni, în special cei de la Paris și Berlin, promovează intens o politică de „autonomie strategică” și de consolidare a industriei de apărare continentale, un avertisment tranșant vine de pe flancul estic al NATO.
Pentagonul face un pariu de 90 de milioane de dolari că cel mai de bun avion de vânătoare al său, F-22 Raptor, poate ține piept amenințărilor din ce în ce mai sofisticate venite din partea Chinei și Rusiei, în timp ce succesorul său de generație a 6-a, F-47, se luptă să iasă de pe planșa de proiectare.
În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.
Potrivit corespondenților militari ai canalului Informant de pe rețeaua de socializare Telegram, în cursul nopții de 04.07.2025, mai multe rachete rusești au lovit ținte din Kiev, după ce anterior capitala Ucrainei a fost supusă unui atac masiv cu drone.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi directorul general al companiei Swift Beat LLC, Eric Schmidt, au semnat un memorandum privind un parteneriat strategic pe termen lung, în prezenţa preşedintelui ucrainean.
Generalul rus Mihail Gudkov, care comanda o brigadă de marină în Flota Pacificului și a fost recent promovat la funcția de comandant adjunct al Marinei, a fost ucis în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
Într-o demonstrație de forță ce combină oțelul estonian cu precizia franceză, Europa a făcut un pas decisiv în cursa pentru autonomie militară. La 1 iulie 2025, un vehicul de luptă robotizat, fără pilot, a lansat cu succes o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, validând un concept pe care planificatorii militari de la Bruxelles îl urmăresc de ani de zile: o capacitate de atac letală, interoperabilă și, cel mai important, pur europeană.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Grupul E-INFRA anunță statutul de membru fondator și partener strategic al Atlantic Council România, o inițiativă ce reflectă angajamentul său profund pentru dezvoltarea infrastructurii de importanță națională, inovație tehnologică și consolidarea parteneriatului transatlantic.
Mesajul transmis de liderii Forțelor Aeriene și Spațiale ale SUA către senatorii din Capitol Hill a fost la fel de precis și de contondent ca o bombă ghidată cu precizie. Folosind ca principal argument succesul răsunător al misiunii recente împotriva Iranului, șefii Pentagonului au venit în fața subcomisiei pentru apărare a Senatului pe 26 iunie cu un avertisment clar: finanțați-ne corespunzător, altfel avantajul Americii în fața Chinei se va eroda ireversibil.
Coreea de Nord urmează să tripleze numărul trupelor sale care luptă pentru Rusia pe frontul cu Ucraina, trimițând încă 25.000 până la 30.000 de soldați pentru a asista Moscova, potrivit unei evaluări a serviciilor de informații realizate de oficiali ucraineni. Trupele ar putea sosi în Rusia în lunile următoare, conform evaluării văzute de CNN, adăugându-se la cele 11.000 trimise în noiembrie, care au ajutat la respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk a Rusiei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reacționat la decizia SUA de a suspenda o parte din ajutorul militar acordat Ucrainei.
Restricțiile impuse Ucrainei privind livrările de arme occidentale apropie sfârșitul conflictului, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la decizia Statelor Unite de a suspenda livrările de muniții cheie, precum rachetele Patriot, obuzele de artilerie de precizie Hellfire și alte rachete.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Compania Națională ROMARM a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu gigantul american din industria de apărare, Northrop Grumman, deschizând calea pentru coproducția în România a sistemului radar mobil G/ATOR. Acordul reprezintă un pas important în consolidarea capabilităților de apărare ale țării și în dezvoltarea industriei naționale, printr-un transfer de tehnologie de ultimă generație.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
Statele Unite au oprit livrarea unor muniții critice către Ucraina, inclusiv rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, o decizie pe care Casa Albă a justificat-o prin necesitatea de a prioritiza interesele naționale americane în contextul epuizării stocurilor strategice.
Pe măsură ce tensiunile geopolitice continuă să crească, iar lecțiile învăţate deja pe baza conflictului din Ucraina subliniază importanța armamentului greu, contrar aşteptărilor, Europa face un pas decisiv spre consolidarea capacităților sale de apărare. La 1 iulie 2025, a fost lansat oficial Proiectul MARTE (Main ARmoured Tank of Europe), o inițiativă ambițioasă în valoare 20 de milioane de euro, finanțată prin Fondul European de Apărare (EDF), menită să dezvolte un ,,sistem de tanc de luptă principal'' (MBT) de ultimă generație. Și, în acest efort militar european, România joacă un rol esențial.
Conform unei analize a datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, publicată marți (01.07.2025) de AFP, avansul trupelor ruse în Ucraina s-a accelerat în iunie pentru a treia lună consecutiv, atingând cea mai mare scară din noiembrie 2024. Astfel, armata rusă a ocupat 588 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în iunie, comparativ cu 507 kilometri pătrați în mai, 379 de kilometri pătrați în aprilie și 240 de kilometri pătrați în martie.
Războiul din Ucraina a oferit o lecție incontestabilă Pentagonului: pe câmpul de luptă modern, supravegheat constant de drone, nu te poți ascunde. Tancurile și vehiculele blindate, cândva regii de necontestat ai ofensivei terestre, au devenit ținte vulnerabile pentru dronele ieftine. Astfel, Armata SUA a luat notă și, în sfârșit, alocă fonduri serioase pentru a contracara acest tip de amenințare.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
