Incidentul din suburbiile Moscovei (districtul Kolomensky) a a dus din nou în discuție subiectul dronelor operate de Armata ucraineană.
După ce în primele atacuri efectuate lunile trecute la bazele aeriene rusești Engels și Dyagilevo, ucraineni se pare că a folosit drone de producție sovietică Tupolev 141 (Strij), la ultimele atacuri ar fi fost implicate drona Drona UJ-22 Airborne, produsă de compania ucraineană Ukrjet.
Pe 28 februarie, în satul Gubastovo (districtul Kolomensky din regiunea Moscovei), la aproximativ 100 km de Moscova, lângă instalația Gazprom, a fost descoperită epava unui vehicul aerian fără pilot. Dintre toate aparițiile misterioase ale UAV-urilor din Rusia, aceasta a fost drona care a reușit să se apropie cel mai mult de capitala Federației Ruse.
#Russia: A Ukrainian UKRJET UJ-22 UAV crashed close to the Voskresensk gas compressor station in the Kolomensky district of #Moscow Oblast.
It would've travelled 600km+ if launched from Ukrainian territory- possibly the deepest attempted Ukrainian drone strike of the war. pic.twitter.com/N4rSYZ6mMV— ???????? Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) February 28, 2023
La acea vreme, mai mulți comentatori (în special, portalul de profil The War Zone) au presupus că dispozitivul era foarte asemănător cu drona ucraineană UJ-22 Airborne a companiei Ukrjet.
Descriind acest UAV, The War Zone amintește că UJ-22 este „un vehicul aerian fără pilot asemănător unei aeronave, cu un tren de aterizare fix cu trei elice, conceput pentru decolare și aterizare pe piste convenționale”. Are o rază de zbor maximă de 800 de kilometri și poate rămâne în aer până la șapte ore, ceea ce „ar face ca regiunea Moscovei să fie accesibilă de la un punct de lansare în apropiere de granița ucraineană-rusă”.
Analiștii portalului notează că raza reală a dronei UJ-22 poate diferi de cea declarată, în funcție de sarcina sa utilă și de alți factori. Sistemul de comunicație de la bord permite operatorului să controleze direct un astfel de UAV doar la o distanță de până la 100 de kilometri, iar la distanțe mari dispozitivul poate zbura autonom folosind o rută de zbor preplanificată. În acest caz, un alt operator mai aproape de destinația finală a zborului ar putea prelua ipotetic odată ce drona se va apropia suficient.
Conform fotografiilor cu epava UAV-ului căzut în suburbiile Moscovei, nu este clar ce arme sau altă sarcină utilă transportă drona, scrie The War Zone.
Cu toate acestea, chiar și fără nicio sarcină utilă, trimiterea unui UAV precum UJ-22 în regiunea Moscovei ar putea oferi forțelor ucrainene informații valoroase despre capacitățile de apărare aeriană ale adversarului, subliniază analiștii portalului.
Astfel de date includ informații despre capacitatea armatei ruse de a detecta și urmări ținte relativ mici, precum și procedurile lor standard de operare. „Există indicii că forțele ruse au testat în mod similar sistemul de apărare aeriană ucraineană într-o oarecare măsură, folosind baloane cu reflectoare radar”, amintește The War Zone.
Oricare ar fi sarcina utilă a UJ-22 și oricare ar fi misiunea sa probabilă, faptul că a reușit să ajungă la 96-112 km de Moscova este un „eveniment important”, sunt convinși analiștii portalului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
India urmează să finalizeze un acord major de apărare cu Filipine, în valoare de peste 200 de milioane de dolari, pentru vânzarea sistemului său de rachete cu rază scurtă de acțiune Akash.
Pentru că nu dispune de trupe terestre suficiente pentru a le trimite în Ucraina, Marea Britanie propune organizarea de patrule aeriene deasupra teritoriului ucrainean.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este dreptul suveran al Kievului, dar Moscova adoptă o poziție diferită în ceea ce privește problemele legate de alianțele militare. Potrivit agenției de stat ruse TASS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat acest lucru astăzi (18.02.2025). În același timp, el a spus că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să poarte discuții cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dacă este necesar, cu toate că Moscova pune la îndoială legitimitatea șefului statului ucrainean.
Candidatul la funcția de cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, și-a anunțat intenția de a schimba, după alegeri, politica Berlinului de a furniza Ucrainei rachete Taurus. Merz a asigurat că nu va abandona poziția pe care a susținut-o înainte de începerea campaniei electorale.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
La 16 februarie 2025, un lansator de rachete termobarice rusesc TOS-2 Tosochka a fost distrus în Ucraina, marcând prima pierdere confirmată vizual a acestui sistem în luptă. Rapoarte din surse multiple, inclusiv imagini din satelit, indică faptul că vehiculul a fost distrus în apropiere de Petrovka, Donețk.
Negocierile dintre delegațiile SUA și cele ruse au început în Arabia Saudită. Potrivit presei ruse de propagandă, în timpul acestora părțile vor discuta despre cooperarea economică și „problema reglementării ucrainene”.
Armata SUA efectuează teste în condiții de frig extrem pe vehiculul de luptă M10 Booker la Fort Greely, Alaska. Aceste teste ar putea fi considerate ca parte a strategiei arctice a Departamentului Apărării al SUA pentru evaluarea gradului de eficacitate operațională în condiții sub zero grade. Rezultatele vor sta la baza deciziilor privind producția și desfășurarea la capacitate maximă, asigurând performanța vehiculului în medii dificile în care temperaturile pot coborî sub -50°C.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Viceprim-ministrul Ucrainei Olga Stefanișina a relatat că Ucraina „nu a respins” acordul privind mineralele de pământuri rare propus de Statele Unite și rămâne în stadiul de discuție.
Armata ucraineană a anunțat distrugerea noului sistem rusesc de apărare antiaeriană S-350 Vityaz.
La expoziția militară Idex 2025 din Abu Dhabi, T-90MS, un tanc principal de luptă modernizat al companiei rusești Uralvagonzavod și-a făcut apariția la standul companiei Rosoboronexport.
Generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu, Comandantul Bazei 57 Aeriene “Mihail Kogălniceanu” a explicat cum va fi formată noua Escadrilă de Vânătoare.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns că SUA, care vor să înceapă discuţii cu Rusia, vor "să-i facă pe plac lui Putin" şi a estimat drept "slabă" capacitatea de apărare europeană, într-un interviu difuzat luni de canalul public german ARD, informează Agerpres și AFP.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Federația Rusă a creat în 2023 o unitate specială care se concentrează pe atacurile împotriva țărilor occidentale: asasinate, sabotaj sau comploturi de a instala dispozitive explozive pe avioane.
SUA vor să disloce în Ucraina Forțe de menținere a păcii din afara Europei, iar China și Brazilia ar putea fi printre statele participante.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Agenția Poloneză pentru Armament (Agencja Uzbrojenia) a primit pentru primul lot de vehicule de luptă pentru infanterie de serie Borsuk o „ofertă interesantă”, potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, Grzegorz Polak. Această informație este relatată de publicația poloneză Defence24.pl, care a vorbit cu Polak despre mult așteptatul contract pentru vehiculele de luptă ale infanteriei Borsuk.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Compania turcă Otokar a câștigat anul trecut un program major de înzestrare pentru Armată. E vorba de „Autovehicul tactic blindat de tip ușor (ATBTU)”, sau, popular, blindate 4x4 în diferite configurații și derivate. Contractul a fost câștigat de turci în baza unei licitații.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
