La Vadu (sud-est), unde o fabrică de procesare a fost inaugurată marţi cu mare pompă, Mark Beacom, PDG-ul companiei Black Sea Oil and Gas (BSOG), nu ascunde provocările unei astfel de extracţie, cu conflictul din Ucraina atât de aproape.
"Cu siguranţă există un impact: mine au fost detectate în apropierea platformei noastre, avioane şi nave de război trec", se îngrijorează el, într-un reportaj realizat de Radio România Actualități.
Dar România este mândră să dea un exemplu în Europa.
Premierul Nicolae Ciucă, aflat în călătorie, a salutat astfel "un pas decisiv pentru asigurarea securităţii energetice (...) într-un moment în care livrările internaţionale de gaze sunt ameninţate de război".
Deţinută de American Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), compania a început în urmă cu două săptămâni să exploateze zăcăminte subacvatice, primul proiect dezvoltat după 30 de ani în sectorul românesc al Mării Negre.
Platforma sa de foraj, rezultatul unei investiţii de 400 de milioane de dolari, asigură 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi, sau "10% din necesarul de gaze al României".
"Astăzi, ne confruntăm cu o urgenţă de securitate a aprovizionării. Trebuie să ne punem vechii demoni în dulap şi să începem să producem pe plan local", explică pentru AFP Thierry Bros, expert energie şi climă la Sciences PoParis.
"Trebuie să relansăm proiectele din Marea Neagră, producţia de gaze în Norvegia, în Marea Britanie trebuie să ne gândim să lansăm producţia de gaz de şist şi în Franţa cea de gaz de mină", enumeră el.
În această perspectivă de emancipare faţă de Moscova, domnul Beacom speră ca infrastructura "avansată" pusă în aplicare de compania sa să fie folosită pentru viitoare proiecte de gaze sau dezvoltarea energiilor regenerabile în Marea Neagră.
BSOG deţine două concesiuni la aproximativ 120 km de litoralul românesc, din care, în mod ironic, o parte a fost acordată Bucureştiului în 2009 de către Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, punând capăt unei vechi dispute cu Ucraina.
O excepţie în cadrul Uniunii Europene, această ţară balcanică are rezerve semnificative pe uscat şi pe mare, dar totuşi trebuie să apeleze iarna la Rusia pentru a acoperi aproximativ 20% din consumul său.
Deşi România estimează potenţialul offshore la 200 de miliarde de metri cubi de gaz, investitorii vor să fie precauţi.
Grupul austriac OMV şi partenerul său român Romgaz, care tocmai a preluat ştafeta de la gigantul american ExxonMobil, nu au decis încă dacă vor merge mai departe cu proiectul Neptun Deep, care ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
Bucureştiul speră ca cele două grupuri să lanseze extracţia încă din 2026, ceea ce ar permite ţării să "devină complet independentă din punct de vedere al gazelor" şi chiar să exporte surplusul către vecini, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.
Cu un profit extraordinar pentru România, una dintre cele mai sărace ţări din UE: un studiu al firmei de audit Deloitte datând din 2018 a stabilit veniturile la 26 de miliarde de dolari venituri publice pe o perioadă de 23 de ani de funcţionare preconizată.
După multe tergiversări, Parlamentul a modificat în cele din urmă, în mai, o lege defavorabilă investiţiilor offshore, care a determinat, în special, ExxonMobil să se retragă din Neptun Deep la sfârşitul lui 2021, după ce a investit acolo aproximativ 2 miliarde de dolari împreună cu OMV.
"Dacă vrem să câştigăm împotriva ruşilor, avem nevoie de energie", a spus domnul Bros, spunând că vremea în care "energia era garantată" în UE s-ar putea să se fi trecut.
"Impactul asupra modului nostru de viaţă va fi extrem de important", subliniază el, iar dacă alte soluţii nu vor fi implementate, "cetăţenii noştri, afectaţi de inflaţie şi de criza economică, se vor întoarce din Ucraina".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
Cele mai noi cipuri de la Nvidia au făcut progrese semnificative în antrenarea sistemelor mari de inteligență artificială, potrivit unor date publicate miercuri. Numărul de cipuri necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj a scăzut considerabil.
Cel mai mare producător de vehicule militare din Italia - Iveco Defence Vehicles (IDV) - ar putea fi vândut până la sfârșitul anului.
Administrația Suedeză pentru Materiale de Apărare a selectat radarul de supraveghere aeriană cu baza la sol de nouă generație Lockheed Martin TPY-4 pentru a spori capacitatea de supraveghere la distanță a țării, devenind astfel a treia națiune care alege această platformă radar de a 5-a generație.
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
În urma unei operațiuni de amploare a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), denumită "Pânza de Păianjen", care a vizat mai multe aerodromuri militare rusești, Federația Rusă depune acum eforturi considerabile pentru a minimiza și ascunde pierderile devastatoare suferite. Operațiunea, care a fost pregătită timp de un an și jumătate, a vizat distrugerea a 41 de bombardiere strategice, inclusiv avioane de tip Tu-160, Tu-95MS, Tu-22M3, aeronave de avertizare timpurie A-50 și avioane de transport militar.
La data de 4 iunie 2025, Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv ce a dublat tarifele la importurile de oțel și aluminiu de la 25% la 50%, decizie ce a intrat în vigoare imediat, provocând reacții în lanț în comerțul global și în industria americană de apărare. Ordinul, care menține tarifele pentru Regatul Unit la 25%, are ca scop stimularea producției interne de oțel și aluminiu și abordarea preocupărilor de securitate națională legate de dependența de metalele străine.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Un raport recent al Comandamentului de Pregătire și Doctrină al Armatei S.U.A. (TRADOC), intitulat „How China Fights in Large-Scale Combat Operations”, oferă o evaluare aprofundată a strategiei militare a Chinei, a conceptelor sale operaționale și a caracteristicilor Forțelor Terestre ale Armatei de Eliberare a Poporului (PLAGF). Analiza subliniază o schimbare semnificativă în abordarea Beijingului față de securitatea globală și proiecția puterii militare.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Recunoscând necesitatea unei inovații tehnologice accelerate în războiul modern, Pentagonul a lansat o nouă inițiativă ambițioasă prin intermediul Oficiului de Inovație în Apărare (DIU). Numită ''Project GI'', această inițiativă își propune să integreze feedback-ul direct de pe front într-un ciclu continuu de proiectare, testare și implementare a sistemelor de drone, imitând agilitatea care a permis forțelor ucrainene să depășească armata rusă în implementarea de noi tehnologi.
Un tribunal rus l-a condamnat pe Alexander Terekhov, în vârstă de 32 de ani, la închisoare pe viață, în lipsă. El a fost găsit vinovat de trădare. Potrivit Procuraturii Generale a Federației Ruse, fostul marinar rus a fost recrutat de serviciile de informații militare ale Ucrainei pentru a comite sabotaje asupra navei purtătoare de rachete Serpukhov, dotată cu rachete de croazieră Kalibr.
F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Într-un comunicat de presă dat publicității astăzi (03.06.2025), Ministerul ceh al Apărării a anunțat că oferta suedeză de prelungire a închirierii a 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen pentru o sumă de 16,695 miliarde de coroane (670 de milioane de euro) a fost aprobată de Colegiul ministerului.
Potrivit imaginilor publicate de surse militare rusești, armata Kremlinului utilizează deja sistemul laser de apărare antiaeriană “Silent Hunter”, fabricat în China, pentru combaterea eficientă a dronelor ucrainene.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.
O operațiune militară fără precedent, pregătită în secret timp de 18 luni de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a zguduit Rusia, lovind cinci baze aeriene strategice și provocând daune semnificative flotei de bombardiere cu rază lungă de acțiune a Moscovei. Ceea ce a șocat cel mai mult analişti militari şi experţi în intelligence a fost distanța la care au fost efectuate atacurile, unele ținte aflându-se la peste 4.500 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, mult dincolo de raza de acțiune cunoscută a oricărei arme ucrainene.
Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.
La data de 3 iunie 2025, un avion de vânătoare ucrainean Su-27 a lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană cu o rachetă antiradar AGM-88 HARM, furnizată de SUA. Incidentul, relatat de publicația ucraineană de apărare Militarnyi, a avut loc în sprijinul unui grup de avioane de atac și a implicat un pilot din Brigada 39 de Aviație Tactică a Ucrainei.
România face pași importanți pentru modernizarea și consolidarea industriei sale de apărare, printr-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, care vizează atât co-producția de muniție la standarde NATO, cât și achiziția de tancuri Abrams. Această inițiativă subliniază angajamentul României față de securitatea regională și consolidarea flancului estic al NATO.
Pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO și față de asigurarea securității europene, Marea Britanie intenționează să își consolideze rolul în cadrul alianței privind descurajarea nucleară. Astfel, prim-ministrul britanic Keir Starmer a anunțat pe 2 iunie că va pune țara în stare de „pregătire de luptă” pentru a răspunde agresiunii ruse în Europa, în timp ce guvernul britanic explorează noi opțiuni, cum ar fi avioanele de vânătoare purtătoare de armament nuclear, ca parte a planurilor de creștere a contribuției nucleare a Londrei la NATO.
Pe măsură ce războiul modern continuă să evolueze, nevoia de agilitate pe câmpul de luptă devine tot mai stringentă. Un exemplu elocvent al acestei tendințe este reprezentat de adoptarea rapidă a dronelor FPV (First-Person View), care au devenit un instrument esențial în conflictele contemporane. Aceste drone, utilizate la început în scopuri civile, s-au transformat în piese cheie ale arsenalului tactic, iar acum, inovații precum micro-fabricile mobile promit să revoluționeze modul în care forțele armate se aprovizionează cu ele.
Fostul secretar de stat american, Mike Pompeo, consideră că Statele Unite nu au făcut suficient pentru a opri războiul Rusiei și a restabili pacea în Ucraina în 2014. Pompeo, care a condus diplomația americană între 2018 și 2021 în timpul primului mandat al lui Donald Trump, a făcut declarații pe acest subiect în timpul celei de-a doua ediții (31 mai) a Forumului de Securitate a Mării Negre de la Odessa”.
