În contextul declaraţiilor ostile ale preşedintelui american Donald Trump faţa de NATO şi Berlin, în Germania a fost deschisă recent o nouă dezbatere, aceea despre eventualitatea ca această ţară să devină o putere nucleară, notează Politico.eu într-un articol publicat vineri.
'Avem nevoie de bombă?' - este un titlu pe prima pagină a săptămânalului Welt am Sonntag. 'Pentru prima dată după 1949, Republica Federală Germania nu se mai află sub umbrela nucleară a SUA', scrie în articolul cu acel titlu Christian Hacke, un proeminent expert politic german. În opinia sa, următorul pas al Germaniei trebuie să fie foarte clar: 'Apărarea naţională pe baza descurajării nucleare, date fiind noile incertitudini transatlantice şi confruntările potenţiale'.
Christian Hacke subliniază de asemenea că materializarea unei soluţii europene în domeniul apărării este 'iluzorie', întrucât interesele naţionale ale statelor membre în Uniunea Europeană sunt prea diferite. Dar nu este prima dată când acest subiect apare în Germania.
Discuțiile, începute de Adenauer
La începutul anilor '60, cancelarul de la acea vreme, Konrad Adenauer, care avea propriile sale îndoieli cu privire la cât de încredere pot fi Statele Unite ca aliat, l-a abordat pe preşedintele Charles de Gaulle pentru a vedea dacă Germania putea fi inclusă în 'Force de frappe', forţa de descurajare nucleară a Franţei. Dar preşedintele francez l-a refuzat politicos.
După ce Adenauer a părăsit postul de cancelar, Germania a ratificat în anul 1968 tratatul de neproliferare nucleară. Mai târziu, în anul 1990, ea s-a angajat în mod suplimentar să nu producă arme nucleare prin încheierea acordului numit 'Doi plus Patru', un tratat încheiat între cele două Germanii şi aliaţii din Al Doilea Război Mondial, document prin care a fost pavat drumul reunificării germane. Prin urmare, posibilitatea ca Germania să construiască efectiv bomba atomică rămâne una extrem de improbabilă.
Situaţia actuală a armatei germane
'Dacă Germania renunţă la statutul de putere ne-nucleară, atunci ce ar mai putea opri Turcia sau Polonia, de exemplu, să procedeze la fel?', argumentează Wolfgang Ischinger, şeful Conferinţei pentru Securitate de la Munchen şi fost ambasador al Germaniei în SUA. Dar, aşa cum sesizează Christian Hacke, problema în discuţie rezultă din dificultatea Uniunii Europene de a-şi formula o politică de apărare comună, în această dezbatere fiind adusă şi situaţia actuală a armatei germane.
Potrivit presei, în luna mai erau operaţionale numai patru din cele 124 de avioane multirol Eurofighter aflate în dotarea aviaţiei militare germane, cu probleme similare confruntându-se de asemenea forţele terestre şi cele navale. După renunţarea la stagiul militar obligatoriu, în anul 2011, a apărut şi problema efectivelor insuficiente, astfel că Bundeswehr-ul a ajuns acum să ia în calcul inclusiv recrutarea de voluntari străini.
'Este crucial pentru Germania şi Europa să avem o dezbatere strategică', remarcă Ulrike Franke, analist la Consiliul European pentru Relaţii Externe (think-tank cu sediul la Londra). 'Ceea ce Germania începe încet să conştientizeze este că structura generală a sistemului european de securitate nu este pregătită pentru viitor', subliniază Franke.
Sub scutul nuclear american
După decenii în care s-au aflat sub scutul nuclear american, cei mai mulţi dintre germani au ajuns că creadă că această protecţie este ceva firesc. Dar criticile persistente ale preşedintelui Trump faţă de bugetul modest pe care Berlinul îl alocă apărării, circa jumătate din ţinta de 2% din PIB, obligă clasa politică germană să acorde atenţie acestei chestiuni. Totuşi, numai 15% dintre germani susţin ideea ca începând din anul 2024 Germania să-şi sporească bugetul apărării până la 1,5% din PIB, aşa cum a promis cancelarul Angela Merkel.
În actualul context, unii analişti sugerează ca, în locul construirii propriilor capacităţi nucleare, Germania să ia din nou în considerare posibilitatea de a finanţa arsenalul nuclear francez, dar în cadrul unei strategii de 'descurajare extinsă' la nivel european, într-o uniune a apărării europene. Presupunând că Parisul ar accepta un asemenea demers, ar fi însă nevoie de nişte ani pentru concretizarea lui.
Niciun impediment legal
Un studiu întocmit anul trecut de Bundestag a ajuns la concluzia că nu există niciun impediment legal pentru co-finanţarea arsenalului nuclear al unei alte ţări, dar a estimat de asemenea că Germania nu ar avea motive să participe la o astfel de finanţare pentru că nu ar obţine niciun avantaj în plus faţă de statu quo-ul actual.
Altfel spus, prin apartenenţa la UE şi NATO, Germania ar trebui să beneficieze deja de protecţia forţelor de descurajare nucleară ale Franţei şi Marii Britanii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dar din fericire nu a făcut-o. Azi, la mai bine de doi ani de la invadarea ilegală a Ucrainei toată lumea e de acord, inclusiv în Federația Rusă, că s-au făcut greșeli mari de către ocupant în prima etapă a invaziei.
Armata israeliană a făcut apel luni la palestinienii din zonele estice ale Rafah să se mute într-o "zonă umanitară" din apropiere, în ceea ce pare a fi începutul unei evacuări a civililor înainte de o operaţiune la sol în oraşul din sudul Fâşiei Gaza, relatează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
Vizita trimisului rus în Orientul Mijlociu și Africa, Mikhail Bogdanov, la Port Sudan, din urmă cu câteva zile, a amestecat cărțile pe scena sudaneză, mai ales după declarațiile sale de susținere a Consiliului de Suveranitate Sudanez, condus de comandantul armatei, generalul locotenent Abdel Fattah al-Burhan și anunțul său că vizita sa ar putea duce la o cooperare sporită în mai multe domenii.
S-au împlinit 42 de ani de la scufundarea distrugătorului ușor, Type 42, HMS Sheffield, de către argentinieni în timpul războiului Malvinelor sau Falkland din 1982.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică cererile Hamas de a pune capăt războiului în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, afirmând că aceasta ar menţine la putere gruparea islamistă palestiniană, care va reprezenta în continuare o ameninţare pentru securitatea Israelului, relatează Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte Israelul a acceptat un armistițiu în schimbul eliberării ostaticilor, armistițiu pe care gruparea teroristă Hamas l-a respins.
Industria aeronautică din Turcia se laudă cu o performanță atinsă de noua dronă Bayraktar TB3 în timpul testelor: Pentru prima dată o dronă cu motor produs în Turcia a atins o altitudine de peste 10.000 metri.
Forțele ruse prezente în Niger sunt găzduite în aceeași bază cu forțele americane, dar într-un complex separat și nu vor avea acces în această zonă până la retragerea completă a SUA din țara africană, a declarat o sursă americană.
O posibilă explozie nucleară în spațiu ar reprezenta o amenințare pentru sateliți, a atenționat secretarul american al Apărării pentru Politica Spațială, John Plumb, în timpul unei audieri în Congresul SUA.
Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naționalist Viktor Orban, duminică, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de la începutul lunii iunie.
Sâmbătă seara, președintele rus Vladimir Putin și numeroși credincioși din Moscova au participat la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, un susținător fervent al liderului rus și al războiului său din Ucraina, relatează Agerpres, care citează Reuters. Asta în timp ce Armata rusă bombarda Ucraina și lăsa în urmă o nouă listă de morți civili.
Războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a adus o premieră: Utilizarea rachetelor hipersonice Kinjal, rachete care s-au dovedit a nu fi sub nicio formă decisive, interceptarea lor fiind efectuată de sisteme americane Patriot și confirmată inclusiv de britanici.
Ministerul rus de Externe a declarat duminică că "linia ostilă" adoptată de țările baltice a dus la ruperea majorității legăturilor lor cu Rusia, avertizând că Moscova va răspunde cu măsuri asimetrice, relatează Agepres, care citează Reuters.
Un oficial Hamas a repetat sâmbătă pentru AFP că mişcarea palestiniană, care negociază în prezent un armistiţiu în Fâşia Gaza la Cairo, nu va accepta "sub nicio formă un acord care să nu prevadă în mod explicit încheierea războiului", transmite Agerpres, care citează AFP.
În ultimul raport zilnic al Serviciului de Informații militare din Marea Britanie, publicat pe pagina Ministerului Apărării pe 03.05.2024, se arată că atacul ucrainean de săptămâna trecută asupra unui aerodrom rusesc din Ținutul Krasnodar, a provocat o serie de consecințe.
În ciuda sancțiunilor, Rusia continuă să cumpere aproape două mii de componente diferite de fabricație străină pentru aeronavele miliatre ale sale. Acest lucru reiese dintr-un raport al serviciilor secrete ucrainene. Aceste componente sunt produse de peste 200 de companii din 22 de țări diferite. Rusia le cumpără apoi prin intermediari.
Rușii l-au dat în căutare pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.
Secretarul Forțelor Aeriene americane, Frank Kendall, a zburat pe un avion F-16 pilotat de inteligența artificială. Evenimentul a avut loc pe 2 mai la baza aeriană Edwards.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a afirmat sâmbătă că exercițiile militare ale NATO, numite Steadfast Defender, desfășurate pe o perioadă de patru luni în apropierea granițelor Rusiei, demonstrează că alianța se pregătește pentru un potențial conflict cu Rusia, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în cursul nopții de 04.05.2024, mijloacele de apărare antiaeriană au distrus patru rachete ATACMS deasupra Peninsulei Crimeea.
Potrivit estimărilor prezentate vineri de către ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, aproximativ 150.000 de soldați ruși au fost uciși de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022, conform informațiilor furnizate de AFP.
Ucraina nu se mai confruntă doar cu Rusia, ci și cu alianța pe care Moscova a adunat-o pentru a-i susține războiul, potrivit unui editorialist al ziarului britanic The Telegraph. Acesta subliniază că Rusia ar putea cu greu să își continue ofensiva fără ajutorul unui "grup pestriț de prieteni autocrați" - rachete din Coreea de Nord, drone din Iran și o cantitate uriașă de asistență tehnică din partea Chinei.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 03.05.2024, că două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Bering, în apropiere de Alaska.
Războiul din Ucraina s-a schimbat, iar acum o tactică de luptă diferită domină linia frontului. Schimbarea se datorează utilizării masive a dronelor de ambele părți, spune generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, într-un interviu acordat publicației The Times.
Pentru prima dată de la finalul lunii martie 2022, de când frontul a cunoscut o relativă stabilizare iar luptele au fost localizate în estul și sudul Ucrainei, spionajul militar ucrainean (GUR) emite o nouă ipoteză de lucru. Ucraina nu va putea învinge Rusia pe câmpul de luptă și chiar dacă trupele sale ar putea ajunge la frontierele din 1991 este puțin probabil să pună capăt războiului. Este noua prognoză a GUR cu privire la evoluția războiului ruso-ucrainean.
Ministrul britanic de Externe, David Cameron, a promis o asistență militară anuală de 3 miliarde de lire sterline (3,74 miliarde de dolari) pentru Ucraina, adăugând că aceasta va continua "atât timp cât va fi nevoie". Oficialul britanic a dat asigurări că Londra nu are niciun fel de reținere cu privire la posibilitatea ca armamentul furnizat să fie utilizat pe teritoriul rusesc.
"Teama paranoică" a președintelui rus Vladimir Putin față de presupusa intenție a Occidentului de a "limita puterea Rusiei" l-a determinat pe acesta să cheltuiască sume record pentru militarizare. Acest lucru a fost precizat de directorul US National Intelligence, Avril Haines, în timpul unei audieri în Congresul SUA la 2 mai.
UE și NATO au condamnat "campania cibernetică malițioasă" a Rusiei împotriva Germaniei și Cehiei în declarații publice din 3 mai. La începutul zilei, Germania a dat vina pe hackerii susținuți de Rusia pentru un atac cibernetic împotriva unor membri ai Partidului Social-Democrat german (SPD) de anul trecut și a promis că va răspunde.
Bătrânele avioane Panavia Tornado, din dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) urmează să fie retrase din serviciu până în 2030. Vorbim de 90 de avioane, dar se pare că, în mod total contrar pragmatismului german, Berlinul nu are niciun plan pentru Luftwaffe după retragerea avioanelor.
DefenseRomania a participat la un media trip în Statele Unite ale Americii unde a purtat discuții cu mai mulți reprezentanți ai Lockheed Martin, inclusiv despre perspectiva privind înzestrarea Armatei României cu avioane de luptă de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II.
Ministerul Apărării din Taiwan a raportat vineri că a detectat o activitate considerabilă din partea Chinei în apropierea insulei în ultimele 24 de ore.
Forțele ucrainene au reluat campania de lovire a căilor de comunicații rusești prin care se trimit trupe și provizii spre trupele de pe front. În noaptea de 1 spre 2 mai, UAV-uri explozive ucrainene au lovit substații electrice de tracțiune și transformare care deservesc calea ferată în regiunile rusești Oryol (Orel) și Kursk.
