În contextul declaraţiilor ostile ale preşedintelui american Donald Trump faţa de NATO şi Berlin, în Germania a fost deschisă recent o nouă dezbatere, aceea despre eventualitatea ca această ţară să devină o putere nucleară, notează Politico.eu într-un articol publicat vineri.
'Avem nevoie de bombă?' - este un titlu pe prima pagină a săptămânalului Welt am Sonntag. 'Pentru prima dată după 1949, Republica Federală Germania nu se mai află sub umbrela nucleară a SUA', scrie în articolul cu acel titlu Christian Hacke, un proeminent expert politic german. În opinia sa, următorul pas al Germaniei trebuie să fie foarte clar: 'Apărarea naţională pe baza descurajării nucleare, date fiind noile incertitudini transatlantice şi confruntările potenţiale'.
Christian Hacke subliniază de asemenea că materializarea unei soluţii europene în domeniul apărării este 'iluzorie', întrucât interesele naţionale ale statelor membre în Uniunea Europeană sunt prea diferite. Dar nu este prima dată când acest subiect apare în Germania.
Discuțiile, începute de Adenauer
La începutul anilor '60, cancelarul de la acea vreme, Konrad Adenauer, care avea propriile sale îndoieli cu privire la cât de încredere pot fi Statele Unite ca aliat, l-a abordat pe preşedintele Charles de Gaulle pentru a vedea dacă Germania putea fi inclusă în 'Force de frappe', forţa de descurajare nucleară a Franţei. Dar preşedintele francez l-a refuzat politicos.
După ce Adenauer a părăsit postul de cancelar, Germania a ratificat în anul 1968 tratatul de neproliferare nucleară. Mai târziu, în anul 1990, ea s-a angajat în mod suplimentar să nu producă arme nucleare prin încheierea acordului numit 'Doi plus Patru', un tratat încheiat între cele două Germanii şi aliaţii din Al Doilea Război Mondial, document prin care a fost pavat drumul reunificării germane. Prin urmare, posibilitatea ca Germania să construiască efectiv bomba atomică rămâne una extrem de improbabilă.
Situaţia actuală a armatei germane
'Dacă Germania renunţă la statutul de putere ne-nucleară, atunci ce ar mai putea opri Turcia sau Polonia, de exemplu, să procedeze la fel?', argumentează Wolfgang Ischinger, şeful Conferinţei pentru Securitate de la Munchen şi fost ambasador al Germaniei în SUA. Dar, aşa cum sesizează Christian Hacke, problema în discuţie rezultă din dificultatea Uniunii Europene de a-şi formula o politică de apărare comună, în această dezbatere fiind adusă şi situaţia actuală a armatei germane.
Potrivit presei, în luna mai erau operaţionale numai patru din cele 124 de avioane multirol Eurofighter aflate în dotarea aviaţiei militare germane, cu probleme similare confruntându-se de asemenea forţele terestre şi cele navale. După renunţarea la stagiul militar obligatoriu, în anul 2011, a apărut şi problema efectivelor insuficiente, astfel că Bundeswehr-ul a ajuns acum să ia în calcul inclusiv recrutarea de voluntari străini.
'Este crucial pentru Germania şi Europa să avem o dezbatere strategică', remarcă Ulrike Franke, analist la Consiliul European pentru Relaţii Externe (think-tank cu sediul la Londra). 'Ceea ce Germania începe încet să conştientizeze este că structura generală a sistemului european de securitate nu este pregătită pentru viitor', subliniază Franke.
Sub scutul nuclear american
După decenii în care s-au aflat sub scutul nuclear american, cei mai mulţi dintre germani au ajuns că creadă că această protecţie este ceva firesc. Dar criticile persistente ale preşedintelui Trump faţă de bugetul modest pe care Berlinul îl alocă apărării, circa jumătate din ţinta de 2% din PIB, obligă clasa politică germană să acorde atenţie acestei chestiuni. Totuşi, numai 15% dintre germani susţin ideea ca începând din anul 2024 Germania să-şi sporească bugetul apărării până la 1,5% din PIB, aşa cum a promis cancelarul Angela Merkel.
În actualul context, unii analişti sugerează ca, în locul construirii propriilor capacităţi nucleare, Germania să ia din nou în considerare posibilitatea de a finanţa arsenalul nuclear francez, dar în cadrul unei strategii de 'descurajare extinsă' la nivel european, într-o uniune a apărării europene. Presupunând că Parisul ar accepta un asemenea demers, ar fi însă nevoie de nişte ani pentru concretizarea lui.
Niciun impediment legal
Un studiu întocmit anul trecut de Bundestag a ajuns la concluzia că nu există niciun impediment legal pentru co-finanţarea arsenalului nuclear al unei alte ţări, dar a estimat de asemenea că Germania nu ar avea motive să participe la o astfel de finanţare pentru că nu ar obţine niciun avantaj în plus faţă de statu quo-ul actual.
Altfel spus, prin apartenenţa la UE şi NATO, Germania ar trebui să beneficieze deja de protecţia forţelor de descurajare nucleară ale Franţei şi Marii Britanii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
În seara zilei de joi, 11.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a participat la o consfătuire cu comandanții militari privind situația din zona “operației militare speciale” (adică războiul din Ucraina), cu accent pe situația din nordul așa numitei "Republici Populare" Donețk (RPD).
Ultimele remarci ale secretarului general NATO sunt un semn clar că "toată lumea de la Bruxelles s-a aliniat împotriva eforturilor de pace ale preşedintelui american Donald Trump" şi, prin urmare, guvernul ungar îi cere lui Mark Rutte să "înceteze să alimenteze tensiunile de război", a declarat vineri pe Facebook ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de agențiile Agerpres și MTI.
Generalul ucrainean Oleksandr Sîrskîi nu este de acord cu evaluările potrivit cărora, Rusia este în avantaj pe câmpul de luptă. Această ipoteză este falsă și nu poate fi folosită ca pârghie pentru a i se impune Ucrainei o pace injustă. Trupele ucrainene adoptă tactici prudente prin care își limitează pierderile în schimbul maximizării celor adverse.
Informațiile recente apărute în presa internațională dezvăluie că administrația președintelui american Donald Trump ar avea în vedere o strategie de a determina patru țări din Uniunea Europeană să se îndepărteze de blocul comunitar și să se alinieze mai strâns Statelor Unite, ca parte a unui plan controversat denumit neoficial „Make Europe Great Again”.
Pentru generalii americani, care pun accentul pe tehnologia invizibilă (stealth) și pe sistemele de război electronic prezente pe avioanele de generația a cincea și, mai nou, a șasea, legendarul A-10 Thunderbolt II - cunoscut de trupele de la sol drept „Warthog” (Mistrețul) - este o relicvă a Războiului Rece care refuză să se pensioneze. Săptămâna aceasta, Congresul SUA s-a asigurat că această legendă a aviaţiei militare americane va continua să zboare și să fie relevantă pentru Forțele Aeriene ale SUA.
Ministrul suedez al Apărării avertizează că un eventual acord de pace nu va accelera livrarea avioanelor Gripen-E către Ucraina din cauza limitărilor industriale. Totuși, Stockholm-ul ia în calcul o soluție de tranziție rapidă cu modelele Gripen C și D.
Viitorul câmp de luptă, oricare ar fi acesta, nu va mai fi dominat de batalioane mari de infanterie, ci de un nou tip de militar: soldatul care acţionează individual care, asistat de inteligența artificială, orchestrează roiuri autonome de drone. Aceasta este previziunea lui Achi, CEO-ul companiei ucrainene de apărare Ark Robotics, care avertizează că trecerea de la controlul manual la cel autonom este inevitabilă pentru a fi succesul în războaiele moderne.
Suntem următoarea ţintă a Rusiei, a declarat joi secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a apreciat că mult prea mulţi aliaţi nu simt urgenţa ameninţării ruse, transmite Reuters. Rutte le-a cerut aliaţilor să-şi crească rapid cheltuielile şi producţia pentru apărare pentru a preveni un război purtat de Rusia, care ar putea fi "de amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii şi străbunicii noştri".
Serviciul de Informații al Apărării din Danemarca (DDIS) a catalogat Statele Unite drept o potențială amenințare la adresa securității naționale, o premieră istorică într-un raport oficial al unui stat membru NATO. Documentul, publicat miercuri, marchează o deteriorare fără precedent a încrederii transatlantice, semnalând că Washingtonul nu mai este privit la Copenhaga doar ca un protector, ci și ca o sursă de instabilitate.
În dimineața zilei de 11 decembrie, regiunea Mării Negre a fost din nou în centrul unei activități semnificative de culegere de informații, cu mai multe active ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) care au operat simultan în sprijinul conștientizării situației NATO de-a lungul flancului estic al Alianței.
Generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, a lansat un avertisment clar pentru Washington: abandonarea aliaților europeni ar fi o eroare strategică majoră, lăsând Statele Unite vulnerabile în fața unor amenințări globale pe care nu le poate gestiona singură.
